Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PORTOFOLIU
1
GIMNASTICA
CUPRINS
2
II. Actiunile de raport……………………………………....7
1.Formatii de adunare………………………………………...8
2.Formatii de deplasare………………………………………....8
3.Formatii de lucru……………………………………………...9
1.Exercitii libere…………………………………………………10
2.Exercitii cu partener…………………………………………..11
4.Exercitii la aparate…………………………………………….12
V. Parcuts aplicativ…………………………………………………...14
1.Mersul……………………………………………………………14
2.Alergarea………………………………………………………...15
3.Aruncarea si prinderea……………………………………...15-16
4.Echilibrul ……………………………………………………….16
5.Tararea………………………………………………………….16
3
VI. Referat……………………………………………………………..17
1. Rolul igienei corporale si nutritiei in optimizarea unui stil de
viata……………………………………………………………........18-28
VII. Bibliografie……………………………………………………….29
Capitolul I
4
Originile gimnasticii se pierd undeva in negura vremurilor,evolutia acesteia
fiind strans legata de evolutia omenirii. Exercitiile de gimnastica sunt folosite pentru
mentinerea sanatatii,dar si pentru cresterea capacitatii indivizilor pentru
munca,aparare si pentru viata.Marturii ale practicarii exercitilor fizice inca din
antichitate sunt obiectele,inscriptiile,desenele si documentele descoperite in si pe
vechile monumente istorice si morminte ale unor conducatori de seama.
La Egipteni exercitiile fizice urmarea in egala masura dezvoltarea fortei si
rezistentei in stransa legatura cu muzica si dansul, fiind cele mai vechi forme de
manifestare ale spiritului uman.
Altfel, pe monumentul lui Roti,mare conducator de osti al Egiptului, inca se pot
vedea trupuri de tineri fete care danseaza si executa, printre alte miscari, podul si
rasturmarea in doi, miscari care constituiau un numar de spectacol menit sa distreze
nobilimea acelor vremuri.
O alta civilizatie interesata in practicarea exercitiilor fizice a fost cea
hindusa.Preocuparea hindusilor pentru practicarea exercitiilor fizice este evidentiata
in ,,Cartea Sfanta” , cunoscuta si sub numele de ,,Vedele” (dateaza din secolul al IV-
lea i.e.n.), carte care cuprinde poeme cu continut religios, filozofic si moral, dar in
care sunt recomandate si o serie de exercitii de gimnastica respiratorie.
Cu o vechime atestata de peste 2000 de ani, in India a aparut sistemul Yoga,
system complex cu un bogat continut de miscari si de indicatii referitoare la
alimentatie, igiena etc.
Importanta practicarii exercitiilor fizice a fost subliniata si de filozoful chinez
Confucius (551 – 479 i.e.n.), care considera ca exercitiile fizice trebuie incluse in
,,cele sase arte” care stau la baza educatiei: muzica, ceremonialul, aritmetica,
caligrafia, scrima si arta de a conduce carul.Astfel, se evidentiaza faptul ca in China
antica se acorda o importanta majora educatiei, care sde fapt, era un privilegiu al
clasei aristocrate, de altfel ca si la egipteni si hindusi.
Tot in China, in jurul anilor 2690 i.e.n. , in timpul domniei lui Hoan-Ti,
intemeietorul celei dintai dinastii chineze, mediul Kong-Fu a creat un sistem de
exercitii de gimnastica medicala recomandat ca mijloc de aparare a organismului
impotriva imbolnavirilor.Medicul Kong-Fu pornea de la premisa ca bolile sunt
determinate de congestionarea si paralizarea unor anumite organe. Pentru inlaturarea
acestor efecte, Kong-Fu propune o serie de miscari ce puteau fi executate in stransa
legatura cu diferite procedee de respiratie, din stand, asezat, culcat facial sau culcat
dorsal.
Prin combinarea diferitelor pozitii, miscari si forme de respiratie, Kong-Fu
propunea exercitii pentru prevenirea imbolnavirilor, dar si pentru vindecarea anumitor
boli cum ar fi: obezitarea, dureri musculare si articulare, guta si altele.
In Romania, in anul 1830, cuvantul ,,gimnastica” apare prima data in
documentul pastorului luteran Serai.
În anul 1879, gimnastica a fost decretată obiect de studiu obligatoriu în învă-
ţământul de toate gradele, conţinutul programelor fiind orientat după modelul francez
a lui Demeny, apoi după cel german a lui Jahn, iar ca mijloace au fost folosite diferite
exerciţii de front şi ordine, exerciţii libere şi cu obiecte portative (bastoane, haltere
mici etc.) şi la aparate. Adept al modelului lui Jahn, al exerciţiilor acrobatice,
Gheorghe Moceanu împreună cu elevii lui a participat ca profesor, gimnast, dar şi ca
dansator la diferite manifestări sportive şi artistice, ducând faima gimnasticii şi
coregrafiei româneşti la Paris, Roma, Londra, Hamburg, Berlin, Calcuta, Chicago etc.
Astfel, profesorul Moceanu nu a fost doar o figură proeminentă în domeniul
5
gimnasticii, ci şi un întemeietor de şcoală, pe drept cuvânt, putând fi considerat
„părintele" educaţiei fizice şi al gimnasticii româneşti.
La începutul secolului XX încep să se cristalizeze ramurile gimnasticii
moderne, evidenţiindu-se gimnastica de bază şi gimnastica sportivă.
După cele două războaie mondiale, educaţia fizică devine obiect de studiu
obligatoriu în învăţământul de toate gradele, punându-se bazele unui nou sistem al
educaţiei fizice şcolare, în paralel, evoluţia pozitivă a practicării sporturilor, printre
care şi a gimnasticii, favorizează dezvoltarea acestora.
Capitolul II
Actiunile de raport
6
Actiunile de raport – este reprezentate de momentul organizatoric la inceperea
lectiilor de educatie fizica si este prezentat de unul dintre executanti.
Comenzile sunt :
- ,, V- aliniati… “ Executantii vor intoarce capul spre dreapta,vor indoi bratul drept,
mana pe sold si cu pasi mici si rapizi, inainte, inapoi, lateral stanga sau dreapta se vor
alinia astfel incat fiecare sa vada piertul celui de-al patrulea executant.
- Dupa salut, executantul care a dat raportul da comanda: ,,pe loc repaus” dupa care
se deplaseaza in flancul stang sau drept al formatiei.
Capitolul III
7
1. Formatii de adunare- este forma de organizarea executantilor pentru
raport,explicatii,demonstratii.
Desfasurarea din coloana cate unul in doua coloane cate unul se realizeaza la
comanda : Grupa… prin ocolire spre stanga si spre dreapta alternativ… ,,mars” . Se
da comanda de numaratoare cate doi in adancime, numerele unu se vor deplasa cu
ocolire spre stanga iar numerele doi spre dreapta.
Cand mai multe coloane vin din directii opuse ele se pot: contopi, apropia prin
incrucisare sau prin intrepatrundere.
a) Contopire : in coloana cate unul… ,,mars”
b) Apropierea : in coloana cate doi… ,,mars”
c) Incrucisarea : cu incrucisarea la centrul salii… ,,mars”
d) Intrepatrunderea : prin intrepatrudere… ,,mars”
8
- in cerc etc.
Capitolul IV
9
Sunt folosite in special pentru prelucrarea musculaturii si articulatiilor, pentru
incalzitea generala a organismului in vederea desfasurarii diferitelor activitati
sportive, pentru insusirea bazelor generale ale miscarilor dar si pentru formarea
unei tinute corecte.
1.Exercitii libere – se pot executa individual sau in grup,atat in aer liber cat si
in sala , in salile de clasa sip e coridoare.
a) Exercitiul nr.1
- P.I. stand departat,bratele lateral:
- T1-T2 balans de trunchi si de brate in plan frontal
- T3-T4 revenire
- T5-T6 ducerea bratelor inainte similtan cu incrucisarea lor in plan
frontal;
b) Exercitiul nr.2
- P.I. stand departat, bratele lateral:
- T1 rasucirea trunchiului spre stanga
- T2 revenire
- T3 rasucirea trunchiului spre dreapta
- T4 revenire
-T5 indoirea trunchiului lateral stanga simultan cu ridicarea bratelor sus
- T6 revenire
- T7-T8 idem T5-T6 spre dreapta;
c) Exercitiul nr.3
- P.I. stand:
- T1 rotarea bratului stang spre inapoi
- T2 rotarea bratului drept spre inapoi
- T3 ghemuire cu asezarea palmelor pe sol
-T4 revenire
- T5 rotarea bratului stang spre inainte
- T6 rotarea bratului drept spre inainte
- T7 indoirea trunchiului cu asezarea palmelor pe sol
- T8 revenire in P.I.
10
- partenerii sa fie diferentiati pe litere sau cifre (partenerul A si partenerul B sau
partenerul 1 si partenerul 2). In functie de aceste diferentieri se stabilesc directiile si
planurile de miscare.
a) Exercitiul nr.1
- P.I. partenerii spate in spate, pe genunchi pe calcaie asezat, bratele inapoi
jos, de maini apucat: ridicare pe genunchi cu spatele in extensie simultan cu ridicarea
bratelor lateral sus;
b) Exercitiul nr.2
- P.I. partenerii fata in fata, asezat departat, talpa in talpa, bratele inainte,
de maini apucat: indoirea trunchiuluipartenerului A concomitant cu trecerea in culcat
dorsal a partenerului B;
c) Exercitiul nr.3
- P.I. partenerii fata in fata, stand pe un picior cu celalalt indoit inapoi,
bratul din exterior apuca la nivelul gleznei: sarituri successive cautand sa
dezechilibreze partenerul cu ajutorul bratului liber.
b) Exercitiul nr.2
- P.I. ghemuit, bastonul inainte de capete apucat
- T1 ridicarea in stand pe piciorul drept simultan cu balansarea
piciorului stang inapoi, bratele prin inainte sus
- T2 revenire
- T3 ridicare in stand pe piciorul drept, trunchiul aplecat,
simultan cu balansarea piciorului stang lateral, bratele prin inainte sus
11
- T4 revenire
- T5 - T8 acelasi cu piciorul opus;
c) Exercitiul nr.3
- P.I. stand departat, trunchiul aplecat, bratele sus, bastonul de
capete apucat
- T1 – T4 rotarea trunchiului spre stanga
- T5 – T8 rotarea trunchiului spre dreapta.
b) Exercitiul nr.2
- P.I. srand departat, bratele sus, mingea din lateral apucat: indoiri
de trunchi lateral spre stanga si spre dreapta, aplecari si indoiri de trunchi;
c) Exercitiul nr.3
- P.I. stand departat, bratele sus, mingea din lateral apucat: rasuciri
de trunchi aspre stanga si spre dreapta.
4. Exercitii la aparate:
a) Exercitiul nr.1
- P.I. Asezat, bratele sus, banca dispusa transversal: indoiri de
trunchi cu arcuire urmate de reveniri la verticala;
b) Exercitiul nr.2
- P.I. Sprijin culcat facial cu mainile sprijinite pe banca, banca
asezata transversal: indoiri si intinderi ale bratelor simultan cu ridicarea alternativa a
picioarelor inapoi;
c) Exercitiul nr.3
12
- P.I. Asezat, picioarele intinse sprijinite cu varfurile pe sol, banca
dispusa tranversal: indoiri si intinderi ale picioarelor.
a) Exercitiul nr.1
- P.I. Culcat dorsal, bratele sus, mainile apuca ultima treapta a
scarii fixe: rotari simultane, scurte sau ample ale picioarelor, revenire;
b) Exercitiul nr.2
- P.I. Atarnat, cu spatele spre scara fixa: ridicarea picioarelor
indoite inainte, alternative sau succesiv, cat mai sus, revenire;
c) Exercitiul nr.3
- Atarnat, cu spatele spre scara fixa: ridicarea picioarelor intinse
inainte la orizontala, revenire.
Capitolul V
Parcuts aplicativ
13
Exercitiile applicative constituie o grupa importanta de mijloace in cadrul
gimnasticii de baza, contribuind la:
● formarea si perfectionarea deprinderilor motrice cu caracter aplicativ
utilitar;
● influentarea multilaterala a intregului organism;
● dezvoltarea calitatilor motrice (forta, rezistenta, indemanare, viteza de
reactie si de executie);
● baza pentru pregatirea fizica necesara diferitelor ramuri sportive.
1. Mersul – este mijlocul cel mai natural, cel mai simplu si mai singur de
deplasare. In gimnastica, mersul se caracterizeaza printr-o deplasare ordonata,
controlata, cu o tinuta bine definite intr-un cuvant : ,, mers gimnic”. In functie de
sarcinile care trebuie realizate in diferitele parti ale lectiilor, poate contribui la
dezvoltarea calitatilor motrice, avand character de forta, rezistenta, de viteza si de
indemanare :
a) variante de mers folosite in diferite momente ale lectiilor:
- mers cu pas de mars;
- mers cu pas de front;
- mers pe varfuri etc.
14
- alergare cu genunchii sus;
- alergare cu pendularea gambelor inapoi etc.
15
4.Echilibrul – este legat in modul reflex de aparatul vestibular. Simtul
echilibrului se imbunatateste prin practicarea sistematica a exercitiilor fizice specifice
de echilibru.
Exercitiile de echilibru se pot executa atat pe loc cat si in deplasare:
a) exercitiile pe loc cuprind:
- intoarceri pe ambele picioare sau pe un picior;
- pozitii de sprijin mixt;
- treceri din pozitii inalte in pozitii joase si invers.
5.Tararea – este forma de deplasare a corpului din pozitii cat mai apropiate
de sol. Exercitiile de tarare au o influenta multilaterala asupra aparatului locomotor,
contribuind si la dezvoltarea calitatilor motrice: forta, viteza, indemanare si rezistenta.
Exercitiile de tarare, prin natura lor, ofera posibilitati de influentare eficienta a
musculaturii spatelui, fiind recomandate pentru prevenirea si corectarea anumitor
deficiente ale coloanei vertebrale.
Capitolul VI
16
Referat
NUTRITIA
17
Cap. 1 Mananca sanatos!
18
- acid linoleic -A
- acid linolenic - B1
- B2
Aminoacizi esentiali: - B3
- Leucina - B5
- Lizina - B6
- Izoleucina - B12
- Treonina - Acid folic
- Triptofan -C
- Metionina -K
- Valina -D
- Fenilalanina -E
- Histidina
Minerale: Altele:
- Calciu - hidrati de carbon
- Carbon - fibre
- Magneziu - lumina
- Fosfor - oxigen
- Potasiu - apa
- Sodiu
- Sulf
- Fier
- Zinc
19
De unde isi ia energia organismul uman?
Din alimente.Ele sunt materiile din care organismul nostru obtine energia
necesara pentru mentinerea vietii desfasurarea activitatilor, precum si substantele
nutritive necesare cresterii celulelor si tesuturilor uzate.
Proteinele
20
Din punct de vedere chimic, proteinele sunt formate din: carbon, hidrogen si
oxigen, azot si uneori sulf.
Desi s-au facut multe cercetari, functiile proteinelor sunt inca incomplete
cunoscute:
- enzime – in organism exista cel putin 10.000 enzime diferite
- anticorpi
- proteine structutare
- factori de transcriptie – controleaza activitatea genelor si activitatea celulelor
- mesageri – purtatori de semnale (insulina)
- transportori de cellule mici ( hemoglobina)
- proteine motoare
- receptori
Se calsifica:
- albumine (ovalbumina din oua, soina din soia)
- glutenine (gliadina din grau, zeina din porumb)
-globuline (lactoglobulina din lapte, tuberina din cartofi)
- fosfoproteine (cazeina din lapte)
- cromoproteine (hemoglobina din globule rosii ale sangelui)
- proteine primare : cele din plante, de origine vegetala
- proteine secundare : de origine animala.
Lipidele
Glucide
21
convenabila de energie. Si intre glucide se deosebesc mai multe categorii in
functie de structura lor chimica:
- glucidele simple (numite si zaharuri) sunt formate din una sau doua
molecule de glucide. In categoria glucidelor simple intra monozaharidele (de ex.
Glucoza, Fructoza etc.) care se gasesc din abundenta in frunte si legume
- dizaharidele (zaharoza, maltoza, lactoza) care sunt glucide formate din
doua monozaharide
- glucide complexe (numite si polizaharide) sunt glucide formate dintr-un
numar foarte mare de molecule. Amidonul este un polizaharid care se afla din
abundenta in careale si cartofi. Glicogenul este un polizaharid specific
organismelor animale.
Vitaminele
Mineralele
Din punct de vedere al structurii chimice, elementele minerale sint cele mai
simple substante nutritive. Asemenea vitaminelor, nici mineralele nu furnizeaza
energie, dar sunt deosebit de importante pentru organism. De exemplu:
- sodiul si potasiul controleaza absorbtia, distributia, retinerea si eliminarea
22
apei in si din organism
- potasiul intervine in desfasurarea normala a activitatii muschilor,
inclusive muschiul inimii
- alte substante minerale deosebit de importante sunt: calciul, fosforul,
fierul, iodul si altele . Necesarul de substante minerale este foarte variat si poate fi
asigurat printr-o dieta diversificata.
IGIENA
Fiecare membru al familiei trebuie sa aiba propria lui: periuta de dinti, pieptene,
lenjerie intima: sosete, ciorapi, chiloti, batista, unghiera sau forfecuta pentru
manichiura, aparat de ras.
23
spalarea dintilor dupa fiecare masa. Nu trebuie uitat periajul dintilor inaintea
micului dejun.
spalarea parului este obligatorie, cel putin o data pe saptamana
lenjeria intima trebuie schimbata zilnic
parul trebuie pieptanat in fiecare dimineata
tampoanele igienice trebuie schimbate la cateva ore si aruncate, dupa folosire,
la gunoi si nu in vasul WC.
Primul ajutor
Igiena zilnică
Câteva recomandări:
24
reglaţi temperatura folosită la gătit astfel încât să distrugeţi bacteriile şi
germenii, dar şi să păstraţi gustul şi vitaminele
ştergeţi mereu parchetul/ podeaua folosind apă, pentru a garanta un interior
sănătos.
Igiena corpului
Mainile trebuie spalate cu sapun mai multe ori pe zi. Cu maini omul efectuiaza
cele mai diferite lucruri, se deaceea ele si cel mai tare se murdaresc.
Asa ingrijiri necesita nu doar mainile, dar si picioarele. Ranile posibile ca apar
la folosirea incorecta a incaltamintei sportive trebuie de uns cu iod si de bandajat cu
tifon curat.
25
face doar cu peria personala, si curatirea dintilor se face cu peria de sus in jos, ci nu
dintr-o parte in alta. Dintii trebuie curatiti seara, iar dimineata doar de clatit gura.
Igiena imbracamintei
Pe noi ne incalzeste nu atat haina, cat stratul de aer, ce se mentine intre corp si
haina si intre diferite straturi a hainei, precum si in porii tesaturii. De aceea e foarte
important, ca porii hainei sa nu fie astupati nici cu umezeala, nici cu murdarie, nici cu
colb. Pentru aceasta haina trebuie regulat spalata si curatita.
Cel mai bun costum pentru un sportiv sunt pantalonii usori si liberi, sau
chilotii si maioul din tesatura usoara de tricotaj, pentru femei – o fusta scurta,
pantaloni liberi sau chiloti, maiou.
26
Hainele soprtive trebuiesc imbracate doar in timpul antrenamentului sau
competitii. Dupa antrenament costumul sportif (chilotii, costumul de baie, maioul,
coltunii) necesita spalate.
Igiena incaltamintei
Cea mai mare parte din murdaria de afara se aduce in locuinta prin
incaltaminte. De aceea, intrand in casa, in camin, trebuie bine de curatit incaltamintea
de glodul alipit.
27
ca se deterioreaza si se schimba forma incaltamintei. Dupa uscarea incaltamintei e de
dorit de a o unge cu un strat subtire de grasime, frecand-o pana la uscare.
Capitolul VII
28
Bibliografie
29