Grup Scolar Agricol

Rm Sarat

Proiect De Specialitate Pentru

Obtinerea Certificatului De
Competente Profesionale

Nivel 3

Profil:Tehnic
Specialitate:Tehnician Mecanic Pentru
Intretinere Si Reparatii

Profesor Ingrumator: Elev:

Ing. Manaila Ion
 2009

Repararea Si Asamblarea
Mecanismul Roata Dintata-Cremaliera
 Cuprins

--- I. Argument
--- II. Generalitati
--- II. 1. Transmisii prin roti dintate
--- II. 2. Rolul functional
--- II. 3. Principiul de functionare
--- II. 4. Tipuri constructive
--- II. 5. Avantaje
--- II. 6. Dezavantaje
--- II. 7. Conditii tehnologice
--- III. Asamblarea Mecanismului Roata Dintata-
Cremaliera
--- IV. Constructie
--- V. Materiale si recomandari de executie
--- VI. Utilizare
--- VII. Repararea mecanismelor de transmisie cu roti
dintate
 --- VIII. Norme tehnice de protectia si securitatea
muncii
--- IX. Bibliografie

I. ARGUMENT

Pentru a executa reparatii de buna calitate si cu cheltuieli minime,trebuie sa

se acorde o deosebita atentie tuturor etapelor procesului
tehnologic,indifferent de ponderea lor in volumul total de lucrari ce trebuie
executate.
Dispozitivele utilizate la lucrarile de reparatii prezinta o mare diversitate de
solutii constructive datorita lucrarilor foarte numeroase si diferite ce trebuie
executate.
Lucrarile de reparatii curente,mijlocii si capitale se executa in atelierele de
reparatii ale intreprinderilor.Dupa marimea intreprinderii,aceste reparatii se
pot face intr-un singur atelier sau in mai multe ateliere,dintre care unul
central sub directa conducere a mecanicului –sef,iar cele organizate pe langa
sectoarele productive,numite ateliere de sector.
Aceste ateliere ,in incinta carora se realizeaza reparatia trebuie sa
indeplineasca mai multe conditii,cum ar fi: buna dotare cu scule,scule care
indepinesc protectia muncii ,piese de schimb,conditii propice(buna iluminare
,atat naturala cat si artificiala;aerisirea constanta a incaperii;folosirea
echipamentului protector,etc).
Existenta atelierelor reprezinta un mod de a mari durata de functionare a
utilajelor,intretinerea acestora.
Rotile dintate se folosesc numai in angrenaje, de exemplu in schemele
cinematice ale unor masini-unelte complexe, strunguri, automobile se gasesc
sute de roti dintate.
Gama dimensiunilor rotilor dintate este determinata de stadiul general al
dezvoltarii construnctiei de masini astfel in prezent se pot prelucra si executa
roti dintate cu diametre cuprinse intre fractiuni de milimetru pana la diametre
de 10 metri.
In constructia moderna de masini si aparate, transmisia cu roti dintate este
mecanismul cel mai des folosit.
Rotile se executa din materialul OLC 45 ce se marcheaza prin vopsire cu
culoarea albastru-negru conform STAS 7596-80,care este usor prelucrabil
daca scula aschietoare are o duritate mare.
Roata se compune dintr-un cilindru care are la exterior o suprafata dintata,
prezinta o gaura strapunsa, un canal ce permite prinderea rotii dintate pentru
asezarea ei in mai multe pozitii.
In afara tratamentelor termice nu avem nici o alta prelucrare speciala pe
strung.
Tratamentele termice se efectueaza dupa operatia de degrosare in care se lasa
un adaos de prelucrare de 5 mm.
Gaura se executa cu un burghiu elicoidal de  45 in prezenta lichidului de
racire, gaura fiind strapunsa.

II. Generalitati

II. 1 Transmisii prin roti dintate

Transmisiile cu roti dintate sunt angrenajele pentru transmiterea miscarii
de rotatie, formate dintr-o roata conducatoare si una condusa, prevazute
cu dantura periferica.
O astfel de transmisie este prezentata in fig. 14.37
II. 2 Rolul functional
Ele pot realiza transmiterea unor puteri mari intre arbori si asigura un
raport de transmitere constat.
II. 3 Principiul de functionare
Dintii rotii conducatoare patrund intre cei ai rotii conduse si ii apasa
succesiv, realizand o presiune de contact prin care se realizeaza
angrenarea.
II. 4 Tipuri constructive
In functie de caracteristicile constructive, exista mai multe criterii de
clasificare, dupa cum urmeaza :
Dupa pozitia relativa a arborilor :
1 cu arbori paraleli.In acest caz se folosesc roti cilindrice
(fig.14.38a,b,c) ;
2 cu arbori concurenti (se intersecteaza in plan).In acest caz se
folosesc roti conice (fig.14.38 e) ;
2 cu arbori neconcurenti (se intersecteaza in spatiu).In acest caz
se folosesc fie roti elicoidale(fig.14.38f,h,g), fie cremaliera
(fig.15.7).
Dupa tipul angrenarii :
3 exterioara (fig.14.38a,b,d,e) ;
4 interioara (fig.14.38c).
Dupa specificul miscarii:
5 fara transformarea miscarii de rotatie.Se foloseste un
ansamblu roata – roata ;
6 cu transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie si
invers.Se foloseste un ansamblu roata-cremaliera.
Dupa pozitia acei longitudinale a dintilor fata de axa de rotatie a rotilor ;
7 paralela (fig.14.37 , fig.14.38c) ;
8 inclinata (fig.14.38a) ;
 9 in V (fig.14.38b) ; in W ; in Z ; axa curba.
Dupa configuratia suprafetei danturate ;
10 cilindrica; conica; melcata; alte forme de revolutie.
Dupa forma curbei flancurilor :
11 evolventa (fig.14.42) ; cocloida ; arc de cerc (fig.14.39).
Dupa raportul de transmitere :
12 angrenaj reductor.La acestea n1>n2 , adica angrenajul reduce
turatia de la arborele conducator ;
13 angrenaj multiplicator.La acestea n1<n2 , adica angrenajul
multiplica turatia arborelui conducator
II. 5 Avantaje :
14 au gabarite mici ;
15 prezinta siguranta in functionare ;
16 durabilitatea mare ;
17 randament ridicat.
II. 6 Dezavantaje :
18 prelucrarea lor necesita utilaje si scule speciale ; modul
defectuos de prelucrare conduce la aparitia vibratiilor
19 produc zgomot, care va fi amplificat de prelucrarea sau
montajul defectuoase ;
20 la suprasarcina dantura se poate rupe sau avaria.
II. 7 Conditii tehnologice
Conditiile de baza pe care trebuie sa le indeplineasca materialele
utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt :rezistenta mare la
oboseala prin incovoiere si la presiune de contact.La alegerea
angrenajelor se va tine seama de sarcina maxima pentru care sunt
calculate si de caracteristicile mediului in care lucreaza.Montajul
incorect sau prelucrarea imprecisa a rotilor conduc la o uzura rapida a
angrenajului.Flancurile profilului angrenajelor trebuie sa urmareasca
curbe geometrice care sa asigure un raport de transmitere constant.Una
din aceste curbe este evolventa.
O roată dinţată este o roată care are "dinţi" de-a lungul circumferinţei
sale pentru a angrena una sau alte roţi dinţate sau piese similare ale unui
mecanism mai complex cu scopul de a realiza transmiterea forţei de-a
lungul unei direcţii tangenţiale la suprafeţele ambelor. O roată ne-dinţată
poate realiza transmiterea, într-o oarecare măsură, a unei forţe
tangenţiale, dar are utilizări limitate deoarece la forţe mari se produc
fenomene de alunecare (sau patinare) şi de deteriorare ale roţii. Dinţii
unei roţi dinţate previn orice formă de alunecare, patinare sau de
deteriorare/deformare şi permit transmiterea de forţe considerabil mai
mari decât în cazul roţilor "obişnuite".
Pentru a fi capabilă de angrenare, o roată dinţată se poate ataşa oricărui
dispozitiv care are dinţii de angrenare compatibili cu dinţii săi. Deşi
astfel de dispozitive pot fi cremaliere sau alte dispozitive similare
nerotative, cea mai obişnuită conectare a unei roţi dinţate este într-un
angrenaj cu una sau mai multe roţi dinţate. Rotaţia oricăreia din roţile
dinţate ale unui astfel de angrenaj cauzează obligatoriu rotaţia tututor
celorlalte. Astfel, mişcarea de rotaţie poate fi transferată dintr-un loc
într-altul, de la un arbore sau ax la altul.
Deşi de multe ori, roţile dinţate sunt folosite doar pentru a transmite
rotaţia dintr-o parte într-alta a unui mecanism sau ansamblu, ele pot fi
folosite şi pentru a transmite forţe amplificate sau diminuate. Atunci
când roţile dinţate ale unui ansamblu au diametre diferite (aşa cum este
cazul în prima imagine) vitezele lor de rotaţie, şi deci momentele lor
cinetice, sunt diferite. Ca rezultat practic, transmiterea forţei dintr-un loc
într-altul se face la viteze şi momente cinetice diferite, fiind total sub
controlul operatorului dispozitivului sau maşinăriei

Mecanismul roata dintata-cremaliera este folosit in mod obijnuit pentru

transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie si mai putin ,la
tansformarea inversa.Astfel mecanismul este intalnita masinile unelte
pentru deplasarea siniilor sau a consolelor , la instalatiile de ridicat,la
actionarea sertarelor vanelor etc.
Dintre variantele posibile ale utilizarii mecanismului ,cea mai folosita
este aceea la care cremaliera este fixa,iar roata dintata executa simultan
atat miscarea de rotatie cat si miscarea rectilinie.Prin intermediul
lagarelor axului pe care se gaseste fixata roata dintata ,miscarea este
transmisa mai departe saniei caruciorului , consolei etc., care trebuie sa
execute miscarea rectilinie.
Dantura angrenajului este ,de obicei ,dreapta, insa se foloseste mai rar si
dantura inclinata ;uneori , roata dintata este inlocuita cu un melc.
Acest mecanism asigura o rigiditate mare a transmisiei chiar la cursele
lungi de lucru ale masinii.
Viteza V de deplasare a cremalierei se determina cu relatia :
V  p  n  cos (mm/min)

unde :
p -pasul elicii melcului in mm ;
n – turatia melcului in rotatii pe min
 - unghiul de inclinare a melcului fata de directia de deplasare a
cremalierei.
Cand axa melcului este paralela cu directia de deplasare a cremalierei , 
=0 si viteza este data de relatia V= p*n
Mecanismul melc-cremaliera este folosit pentru antrenarea maselor
masinilor-unelte grele.
in cazul cel mai frecvent,cel al mecanismului roata dintata-cremaliera,
cu dantura dreapta, conditiile de montaj rezulta atat din particularitatile
mecanismului in sine cat si din cele ale angrenajelor in general.
Cremailera reprezinta de fapt ,o roata dintata cu raza infinita ,deci
conditiile impuse la montarea rotilor dintate sunt valabile si la realizarea
ansamblului roata dintata-cremaliera.De aici rezulta ca la ansamblarea
mecanismului roata dintata-cremaliera,pentru asigurarea unei angrenari
corecte trebuie sa aibe in vedere urmatoarele conditii
Corectitudinea montajului poate fi verificata cu ajutorul dispozitivelor
cu ceas comparator sau prin metoda petelor de angrenare.Aceasta
metoda consta in urmarirea petelor de angrenare de pe dintii cremalierei.
Eventualele neregularitati ale suprafetei de sprijin si strangerea
neuniforma a suruburilor de fixare pot duce la deformatii ale cremalierei
ceea ce provoaca o angrenare defectuoasa . In cazul in care cremaliera
este formata din mai multe bucati ce se monteaza cap la cap se va urmari
in mod special asigurarea rectilinitatii cremalierei si a pasului dintilor in
zona de imbinare.Pentru aceasta,locul de inbinare trebuie sa coincida cu
un gol dintre dinti
Pentru obtinerea pasului p al dintilor, in acest loc intre cele doua parti
vecine ale cremalierei se introduce un adaos cu grosimea
necesara.Intrucat la fixarea cremalierei numai cu suruburi nu se poate
asigura o pozite corecta ,se utilizeaza si stifturi de centrare , amplasate la
distanta cat mai mare.

III. Asamblarea Mecanismului Roata Dintata-Cremaliera

Dintre variantele posibile ale utilizarii mecanismului, cea mai folosita

este aceea la care cremaliera este fixa (de obicei, prinsade batiul unei
masini) iar roata dintata executa simultan atat miscarea de rotatie cat si
pe cea rectilinie.
Prin intermediul lagarelor axului pe care se gaseste fixata roata dintata
miscarea este transmisa mai departe saniei, caruciorului, consolei etc.
care trebuie sa execute miscarea rectilinie.
Dantura angrenajului este, de obicei, dreapta, insa se foloseste mai rar, si
dantura inclinata; uneori, roata dintata este inlocuita cu un melc
(mecanism melc-cremaliera)
In cazul cel mai frecvent, cel al mecanismului roata dintata-cremaliera,
cu dantura drapta, conditiile de montaj rezulta atat din particularitatile
mecanismului in sine cat si din cele ale angrenajelor in general.
Cremaliera reprezinta, de fapt, o roata dincata cu raza infinita, deci
conditiile impuse la montarea rotilor dintate sunt valabile si la realizarea
ansamblului roata dintata-cremaliera.De aici rezulta ca la asamblarea
mecanismului roata dintata-cremaliera, pentru asigurarea unei angrenari
corecte, trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele conditii (fig. 11.1):
- pozitia reciproca dintre roata dintata si cremaliera sa fie astfel
realizata incat sa se asigure paralelismul dintre axa rotii si axa dintilor
cremalierei (cotele B) si perpendicularitatea dintre axa rotii si axa
cremalierei;
- distanta dintre axa rotii dintate si cremaliera, in timpul deplasarii, sa
fie mereu aceeasi (cota A).Aceasta presupune existenta paralelismului
dintre cremaliera si ghidajele saniei pe care sa se gaseasca fixate lagarele
axului rotii dintate
Corectitudinea montajului poate fi verificata cu ajutorul dispozitivelor
cu ceas comparator sau prin metoda petelor de angrenare.Aceata metoda
consta in urmarirea petelor de angrenare pe dintii cremalierei.
Existenta unor pete amplasate din ce in ce mai sus pe dintii cremalierei
indica nerespectarea celei de-a doua conditii.
O atentie se va acorda montarii cremalierei pe suportul sau.
Eventualele neregularitati ale suprafetei de sprijin si strangerea
neuniforma a suruburilor de fixare pot duce la deformatii ale cremalierei,
ceea ce provoaca o angrenare defectuoasa.
In cazul in care cremaliera este formata din mai multe bucati ce se
monteaza cap la cap, se va urmari in mod special asigurarea rectilinitatii
cremalierei si pasului dintilor in zona de imbinare.Pentru aceasta, locul
de imbinare trebuie sa coincida cu un gol dintre dinti.Pentru obtinerea
pasului dintilor in acest loc, intre cele doua parti vecine ale cremalierei
se introduce un adaos cu grosimea necesara.Intrucat la fixarea
cremalierei numai cu suruburi nu se poate asigura o pozitie corecta, se
utilizeaza si stifturi de centrare, amplasate la distanta cat mai mare (la
capetele cremalierei).
IV. Constructie

Angrenajul cu cremaliera se compune dintr-o roata dintata, in general

cilindrica si dintr-o bara sau rigla danturata, numita cremaliera.
Roata este de obecei motoare. Dantura rotii dintate sau a cremalierei
poate fi dreapta sau inclinata.
Angenajul cu cremaliera apare la limita dintre angrenajul exterior si cel
interior, asa cum se vede in fig.15.5 .
La dantura in evolventa, flancul dintelui devine o dreapta perpedinculara
pe linia de angrenare, astfel ca profilul dintelui ia forma unui trapez
isoscel.
In fig. 15.6 este prezentat angrenajul cu cremaliera folosit la masina de
rabotat.
V. Materiale si recomandari de executie
Cremaliera se executa in general din otel forjat, de sectiune
dreptunghiulara. Dantura ei se va prelucra prin operatii de aschiere
specifice (frezare sau rabotare). Uneori dantura de cremaliera este
aplicata direct de suprafetele plane ale pieselor masinilor si aparatelor
Roata dintata se executa, se calculeaza si se construieste la fel ca rotile
dintate obijnuite.

VI. Utilizare

Rolul acestui mecanism este de a transforma miscarea circulara in

miscare rectilinie si invers. Angrenajul cu cremaliera se utilizeaza la
masini unelte cu miscare rectilinie, la strunguri paralele, la cricuri, la
masini topografice, la aparate de laborator etc.
VII. Repararea mecanismelor de transmisie cu roti dintate

De obicei, dintii rotilor dintate se rup in dreptul racordarii, iar la rotile cu

dinti inclinati, la varfuri.
Adevarata cauza de scoatere a unei roti din functiune este distrugerea
flancurilor dintilor datorita uzarii, griparii, strivirii, exfolierii etc.
La aparitia unuia din fenomenele aratate roata in cauza trebuie inlocuita.
Odata cu aceasta se inlocuieste si roata cu care angreneaza.
Este gresita practicarea inversarii rotilor dintate in asa fel ca ele sa
alunece pe plancurile opuse. Prin aceasta inversare jocul dintre dinti nu
poate fi eliminata.
O reparare propriu-zisa poate fi facuta numai la rotile dintate, de mica
importanta, care lucreaza la viteze periferice mici (sub 0,3 m/s), cu
modulul de peste 3 mm al caror numar de dinti uzati sau rupti nu
depaseste 10% din numarul total de dinti, iar dintii sunt asezati in sir.
Repararea poate fi facuta prin inlocuirea dintilor uzati sau rupti cu un
sector dintat, scos dintr-o coroana dintata. Sectorul dintat are, la partea
opusa dintilor, forma de coada de rândunica.
Se indeparteaza prin raborare sau frezare dintii respectivi si odata cu
acestia se indeparteaza si o parte din coroana rotii sub forma de coada de
rândunica.
Se scoate dintr-o coroana dintata, special executata, avand aceleasi
dimensiuni ca si roata de reparat, un sector dintat egal cu canalul
executat in roata.
Sectorul dintat se monteaza prin frezare, cu ajurotul suruburilor sau prin
sudura (fig.25.14).
Repararea mai poate fi facuta prin indepartarea prin strunjire a coroanei
uzate si montarea prin frezare a unei coroane dintate noi. In redarea
montarii prin fretare se procedeaza astfel:
- se incalzeste coroana intr-un cuptor electric sau cu flacara pana la
temperatura de 500-600*C ;
 - se scoate afara si se curata interiorul de zgura;
- se raceste complet intr-un loc lipsit de curentii de aer ; dupa racire se
asigura fixarea prin suruburi sau sudura aplicata lateral.
Roata, astfel obtinuta, se strunjeste si se rectifica. In acelasi fel se pot
repara si rotile dintate conice etc. Atat la unele cat si la celelalte
asigurarea contra rotirii pe arbore se face prin doua pene paralele,
dispuse la 180* una fata de alta.
Sectoarele dintate se repara in acelasi fel ca si rotile dintate.

VIII. Norme tehnice de protectia si securitatea muncii

Din punctul de vedere juridic, normele de protectie a muncii sunt acele

norme de convietuire sociala care, garantate sau nu prin forta de
constrangere a statului, reglementeaza conduita oamenilor in cadrul unor
comunitati productive, determinand conditiile in care urmeaza sa
efectueze diferite operatii concrete de utilizare a echipamentelor si
obiectelor muncii si excluzand orice riscuri, urmarind cu prioritate
apararea sanatatii, a integritatii corporale a executantului.
Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de
realizare a securitatii muncii; continutul lor este format din colectii de
prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste
eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul
muncii. Fiecare prevedere reprezinta in sine o masura de prevenire -
tehnica sau organizatorica - a riscului producerii accidentelor de munca
si imbolnavirilor profesionale.
In consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele
masuri de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de
accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de executant.
Functiile normelor de protectia muncii :
-normele constituie principalul instrument in realizarea instruirii in
domeniul securitatii si sanatatii in munca. In conformitate cu prevederile
legislative in vigoare, continutul de baza al oricaruia dintre tipurile
obligatorii de instructaj de protectie a muncii este format din normele de
protectie a muncii corespunzatoare activitatii pentru care este instruit
subiectul. De asemenea, verificarea nivelului de instruire se realizeaza
tot in raport cu prevederile normelor.
-normele constituie unul dintre instrumentele in baza carora, in cazul
cercetarii accidentelor de munca, se stabilesc cauzele producerii acestora
si vinovatia. Utilizarea lor in acest context permite si identificarea
masurilor de prevenire care nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de
risc de accidentare si imbolnavire profesionala care continua sa existe in
procesul de munca.
-normele reprezinta unul dintre instrumentele cu ajutorul carora se
realizeaza controlul si autocontrolul de protectia muncii. Conform Legii
nr. 90/1996 a protectiei muncii si a actelor juridice referitoare la
organizarea si functionarea Inspectiei muncii, prin controlul de protectie
a muncii efectuat de organismele specializate se urmareste modul in care
se desfasoara activitatea de prevenire a accidentelor si a imbolnavirilor
profesionale, si in primul rand gradul in care sunt aplicate si respectate
masurile cuprinse in normele de protectie a muncii. Autocontrolul, ca
forma de control intern al activitatii de protectie a muncii, are aceleasi
obiective ca si controlul efectuat de organismele publice, deci va utiliza
aceleasi instrumente.
-normele reprezinta unul dintre principalele acte juridice in functie de
care se stabilesc si se sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei
muncii. Aceasta functie deriva in mod necesar din functia lor de
instrument de control.
-normele constituie unul dintre principalele criterii in fundamentarea
politicii generale si a programului de activitate pentru realizarea
securitatii muncii la nivelul agentilor economici
In conceperea planurilor de activitate de protectie a muncii se urmareste
in primul rand, in virtutea legii, inscrierea ca obiectiv a realizarii acelor
masuri preventive care se regasesc in norme si nu au fost inca aplicate
sau sunt indeplinite doar partial.

Normele Generale de Protectie a Muncii

Normele generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministrului

Muncii si Protectiei Sociale nr. 508/20.11.2002 si Ordinul Ministrului
Sanatatii si Familiei nr. 933/25.11.2002, cuprind principii generale de
prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si
directiile generale de aplicare a acestora. Normele au ca scop eliminarea
sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire
profesionala existenti în sistemul de munca, proprii fiecarei componente
a acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu
de munca), precum si informarea, consultarea si participarea angajatilor
si a reprezentantilor acestora in procesul de asigurare a securitatii si
sanatatii in munca.
Respectarea Normelor generale de protectie a muncii este obligatorie
pentru toate unitatile din economie aflate sub incidenta Legii protectiei
muncii nr. 90/1996.
Normele generale de protectie a muncii sunt armonizate cu legislatia
Uniunii Europene, in principal cu prevederile Directivei - cadru
89/391/CEE si ale directivelor specifice elaborate in baza art. 16 al
acesteia.
Structura Normelor generale de protectie a muncii este stabilita prin
anexa la Legea protectiei muncii nr. 90/1996 cuprinzand categoriile de
masuri generice de prevenire aferente fiecarui element al sistemului de
munca, inclusiv normele de igiena a muncii care trebuie respectate
pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor profesionale.

Normele Specifice de Securitate a Muncii

Normele specifice de securitate a muncii sunt aprobate prin Ordin al

Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale. Legea Protectiei Muncii nr.
90/1996 reglementeaza activitatile pentru care se elaboreaza normele
specifice de securitate a muncii. Metodologia de elaborare a acestora a
fost conceputa de INCDPM si aprobata de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale. La elaborarea proiectelor de norme au contribuit
institute de cercetare si specialisti din cadrul Inspectiei Muncii.
Normele specifice de securitate a muncii cuprind prevederi de securitate
a muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati
caracterizate prin riscuri similare. Prevederile acestor norme se aplica
cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a
activitatilor reglementate.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu
aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru
desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. Respectarea
acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de
raspunderea ce le revine pentru asigurarea si a altor masuri,
corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile
respective, prin instructiuni proprii.
Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a
aspectelor de securitate a muncii - practicata in cadrul Normelor
generale - pentru orice proces de munca. Conform acestei abordari,
procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele
elemente ce interactioneaza:
EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini
de munca.
SARCINA DE MUNCA: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de
executant, prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite
conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.
MIJLOACE DE PRODUCTIE: totalitatea mijloacelor de munca
(instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor
muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de
munca.
MEDIUL DE MUNCA: ansamblul conditiilor fizice, chimice,
biologice si psihosociale in care unul sau mai multi executanti isi
realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor
specifice, vizand desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii
de securitate, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a
muncii la nivelul fiecarui element al sistemului: executant-sarcina de
munca-mijloace de productie-mediu de munca, propriu proceselor de
munca din cadrul activitatii care face obiect de de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru
asigurarea securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari
juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru:
-activitatea de conceptie si proiectare a echipamentelor tehnice si a
tehnologiilor;
-autorizarea functionarii unitatilor;
-instruirea salariatilor in domeniul securitatii muncii;
-cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a
responsabilitatilor.

IX Bibliografie

Managementul intretinerii si repararii utilajelor - de Anca Borza, Ed.

Economica, 1995;
Rodarea, uzarea,testarea si reglarea motoarelor termice - de Prof.dr. ing.
Nicolae Bataga, Conf. dr. ing. Aurica Cazila, Conf. dr. ing. Nicolae
Cordos, Ed. Tehnica, 1995;
Reconditionarea pieselor - de Ing. Neculai Huzum, Ing. Gabriel Rantz,
Ing. Emilian Baciu, Ing. Gheorghe Crivac, Ing. Constantin Dinicica, Ing.
Ion Dragomir, Ed. Tehnica, 1986;
Tehnologia repararii automobilelor - de Em. Baciu, Institutul de
invatamant superior, Pitesti, 1980;
Intretinerea si repararea utilajelor si instalatiilor din industria chimica -
de A. Banescu si D. Banescu, Ed.Tehnica, 1975;
Alegerea, exploatarea, intretinerea si repararea pompelor - de N. Ganea,
Ed. Tehnica, 1981;
Procese tehnologice, intretinerea si repararea masinilor si utilajelor - de
N. Huzum si G. Rantz, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997;
Motoare pentru autovehicule. Functionare, caracteristici, rodaj, uzura,
testare si reglare. - de B. Popa, N. Bataga, Aurica Cazila, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1982;
Combustibili, uleiuri si exploatarea autovehiculelor - de G. A. Radulescu
si I. Petre, Ed. Tehnica Bucuresti, 1987;
Recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor. - de V. Berinde, Ed.
Tehnica Bucuresti, 1986;
Aspecte privind aprecerea starii tehnice a utilajelor si a duratei lor de
realizare - de A. Borza, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Oeconomica,
Cluj-Napoca, 1991;
Organe de masini si mecanisme - de E. Pacurariu si altii, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1989;
Strategia reparatiilor in sistemele industriale - de C. Rosca, Editura
Scrisul romanesc, Craiova, 1981;
Reparatiile si intretinerea masinilor-unelte - de I. Sandulescu si altii,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1966;
Tehnologia intretinerii si repararii masinilor si utilajelor - de V. Suteu,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1984;
Indicatorii activitatii de intretinere, Revista Intretinerea si repararea
masinilor si utilajelor nr 5 Bucuresti, 1986