I NTEGRALA H ENSTOCK -K URZWEIL

Ţurcan Daniela

Universitatea Ovidius, Constanţa, România

Examen de licenţă
Sesiunea Iulie 2017
Universitatea Ovidius Constanţa
Coordonator ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Costara Constantin

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 1 / 24
 1 I NTEGRALA H ENSTOCK -K URZWEIL
Introducere
2 D EFINI ŢII ŞI NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Definiţia unei funcţii integrabile Riemann
Definiţia unui gauge
Generalizarea integralei clasice Riemann
Teorema Fundamentală a Analizei (TFA): I parte
Exemplu de funţie integrabilă gauge
3 P ROPRIETĂŢILE DE BAZ Ă ALE INTEGRALEI GAUGE
Proprietăţile imediate pentru integrala gauge
Aditivitatea în raport cu domeniu
Teorema Fundamentală a Analizei (TFA): partea a II-a
Aplicaţii ale TFA: partea a II-a
4 L EMA LUI H ENSTOCK ŞI INTEGRALE IMPROPRII
Lema lui Henstock
5 I NTEGRALA GAUGE PE INTERVALE NEM ĂRGINITE
Definiţia unui gauge pe R
6 T EOREME DE CONVERGEN ŢĂ
Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 1 / 24
 Teorema de Convergenţă Monotonă: TCM
Şir de funcţii gauge-uniform Cauchy pe I
Teorema de Convergenţă Dominantă: TCD

7 C ONCLUZII

8 B IBILIOGRAFIE
Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 2 / 24
 I NTRODUCERE

Pentru integrala Riemann, conform formulei Leibniz-Newton:

Z b
f 0 (x)dx = f (b) − f (a),
a
dacă f 0 este integrabilă Riemann.

Matematicianul irlandez Ralph Henstock şi matematicianul ceh

Jaroslav Kurzweil , au fost cei care au realizat în anii ’60, un studiu
sistematic al unei noi teorii numită teoria integralei de tip gauge.

Integrala dată este cunoscută sub numele de:

? integrala Henstock
? integrala Henstock-Kurzweil
? integrala Kurzweil-Henstock
? integrala de tip gauge
? integrala Riemann generalizată.
Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 2 / 24
 D EFINI ŢII ŞI NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Definiţia integralei de tip gauge este o uşoară variaţie a definiţiei
integralei clasice Riemann, rezultând o integrală la care noţiunea de
integrală improprie şi de integrală clasică coincide, sunt adevărate
teoremele generale de convergenţă, cum ar fi: TCM şi TCD de la
integrala Lebesque şi pentru care Teorema Fundamentală a Analizei
este adevărată.

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 3 / 24
 PARTI ŢIE ETICHETATĂ

D EFINI ŢIE
• O partiţie etichetată pentru I = [a, b] este o mulţime finită de
perechi ordonate D = {(ti , Ii ) : 1 ≤ i ≤ m} unde {(Ii ) : 1 ≤ i ≤ m} este
o partiţie pentru I, alcătuită din intervale închise, care nu se suprapun
(pot eventual avea un capăt comun) şi ti ∈ Ii , ∀ i.

F Punctul ti ∈ Ii se numeşte tag-ul (eticheta) asociat (asociată)

intervalului Ii .

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 4 / 24
 F UN ŢIE INTEGRABILE R IEMANN
D EFINI ŢIE
• O funcţie g : [a, b] → R este integrabilă Riemann pe intervalul
[a, b], dacă ∃ A ∈ R astfel încât ∀ ε > 0, ∃ δε > 0 cu proprietatea că
dacă P = {a = x0 < x1 < ... < xn = b} este o partiţie pentru [a, b] cu

max {xi+1 − xi : 0 ≤ i ≤ n − 1} < δε , ti ∈ [xi , xi+1 ], i = 0, n − 1, (1)

atunci:
n−1 
X 
g(ti )(xi+1 − xi ) − A < ε.
 

 
i=0

? Numărul A se numeşte integrala Riemann a funcţiei g pe intervalul

[a, b] şi se notează cu:
Z b
g(x)dx.
a
Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 5 / 24
 S UMA R IEMANN A UNEI FUNC ŢII ÎN RAPORT CU D
• Dacă f : I → R este o funcţie, atunci suma Riemann a funcţiei f în
raport cu D este:
m
X
S(f , D) = f (ti )l(Ii ),
i=1

unde l(Ii ) este lungimea subintervalului Ii .

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 6 / 24
 D EFINI ŢIA UNUI GAUGE
Orice funcţie γ definită pe intervalul I astfel încât γ(t) este un interval
care conţine punctul t, ∀ t ∈ I se numeşte un gauge pe I.

F IGURE :

D EFINI ŢIA UNEI PARTI ŢII ETICHETATE γ- FINE

• Dacă D este o partiţie etichetată pentru Ii = [xi , xi+1 ] şi γ(t) este un
gauge pe Ii , atunci D este o partiţie γ-fină dacă relaţia: ti ∈ Ii ⊂ γ(ti )
este adevărată pentru orice i.
• Dacă D este γ-fină vom nota astfel: D  γ.
Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 7 / 24
 G ENERALIZAREA INTEGRALEI CLASICE R IEMANN
D EFINI ŢIE
Fie funcţia f : [a, b] → R. Spunem că funcţia f este integrabilă
gauge pe intervalul [a, b] dacă ∃ A ∈ R astfel încât ∀ ε > 0, ∃ un
gauge γ pe [a, b] şi

|S(f , D) − A| < ε,

∀ D partiţie etichetată γ-fină pe [a, b].

• Numărul A se numeşte integrala gauge a funcţiei f pe I = [a, b] şi

se notează cu:
Z b Z
f (t)dt sau f (t)dt.
a I

? Numărul A, dacă ∃, este unic.

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 8 / 24
 T EOREMA F UNDAMENTAL Ă A A NALIZEI (TFA): I PARTE

∗ Presupunem că funcţia f : [a, b] → R este derivabilă în orice punct

din intervalul [a, b]. Atunci f este integrabilă gauge pe intervalul [a, b] şi
Z b
f 0 (x)dx = f (b) − f (a).
a

F Cel mai important rezultat din această teoremă este că orice
derivată de funcţii este integrabilă gauge.

F ORMULA DE SCHIMBARE DE VARIABIL Ă

? Fie f : [a, b] → R şi ϕ : [α, β] → [a, b] funcţii derivabile. Atunci:
Z ϕ(β) Z b
0
f 0 (x) ◦ ϕ(x) ϕ0 (x)dx.


f (x)dx=
ϕ(α) a

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 9 / 24
 E XEMPLU : F UNC ŢIA INDENTITATE

E XEMPLU
F Fie funcţia f : [0, 2] → R, f (x) = x, ∀x ∈ [0, 2] . Ştim că
Z 2
f (x)dx = 2, integrala fiind cea Riemann. Vom arăta că f integrabilă
0
gauge pe [0, 2].

Soluţie
ε ε
• Fie ε > 0. Definim un gauge prin γ(t) = (t − , t + ).
2 2
• Presupunem Pn = {(tk ), [xk −1 , xk ]}, ∀ k = 1, n este o partiţie
etichetată γ-fină a lui [0, 2].

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 10 / 24
 xk + xk −1
• Deoarece tk şi ⊂ [xk −1 , xk ], avem:
2
 
tk − xk + xk −1  ≤ xk − xk −1 < γ(tk ) = ε .
 
 2  2
• Deci, vom obţine:
 
n n
X 1 X 
|S(f , Pn ) − 2| =  tk (xk − xk −1 ) − (xk2 − xk2−1 )
 
 2 
k =1 k =1
n   
 tk − xk + xk −1  |xk − xk −1 |
X  
<  2 
k =1
ε
= 62
62
= ε.

• În concluzie, avem că funcţia identitate este integrabilă gauge pe

Z 2
[0, 2], şi f (x)dx = 2.
0
Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 11 / 24
 T EOREM Ă
Presupunem că funcţiile f1 , f2 sunt integrabile gauge pe I. Atunci:
( I ) (Liniaritatea)
f1 + f2 este o funcţie integrabilă gauge pe intervalul I şi
Z Z Z
(f1 (x) + f2 (x))dx = f1 (x)dx + f2 (x)dx.
I I I
( II ) (Omogenitate)
Pentru ∀ t ∈ R, avem că funcţia tf1 este integrabilă gauge pe
intervalul I şi
Z Z
tf1 (x)dx = t f1 (x)dx.
I I
( III ) (Pozitivitate) Z
Dacă f1 (x) ≥ 0 pe I, atunci f1 (x)dx ≥ 0.
I
( IV ) (Monotonie) Z Z
Dacă f1 (x) ≥ f2 (x) pe I, atunci f1 (x)dx ≥ f2 (x)dx.
I I
Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 12 / 24
 A DITIVITATEA ÎN RAPORT CU DOMENIUL

T EOREM Ă
(Aditivitatea în raport cu domeniul)
• Fie a < c < b. Dacă funcţia f este integrabilă gauge pe [a, c] şi [c, b],
atunci f este integrabilă gauge pe intervalul [a, b] şi
Z b Z c Z b
f (x)dx = f (x)dx + f (x)dx.
a a c

C OROLAR
F Dacă funcţia f este absolut integrabilă pe I ⇒
Z  Z
 
 f (x)dx  ≤ |f (x)| dx.
 
I I

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 13 / 24
 T EOREMA F UNDAMENTAL Ă A A NALIZEI (TFA): PARTEA A II- A
• Fie funcţia f : I → R integrabilă gauge pe I. Pentru a ≤ x ≤ b,
definim:
Z x
F (x) = f (t)dt.
a

Dacă f este continuă în x ∈ [a, b] ⇒ funcţia F este derivabilă în x şi

F 0 (x) = f (x).

 Orice funcţie continuă pe [a, b] este şi integrabilă gauge.

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 14 / 24
 A PLICAŢII ALE TFA: PARTEA A II- A

E XEMPLU
π
∗ Pentru 0 < t ≤ 1, fie f (t) = t 2 cos şi f (0) = 0. Atunci funcţia f
t2
este integrabilă gauge pe intervalul [0, 1] şi

 0, t = 0;
f 0 (t) =
 2t cos π + 2π sin π , 0 < t ≤ 1.
   
t2 t t2
Vom arăta că funcţia f 0 este integrabilă gauge pe [0, 1] cu
Z 1
f 0 (t)dt = −1,
0

dar |f 0 | nu este integrabilă gauge pe intervalul [0, 1].

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 15 / 24
 S OLU ŢIE
• Notăm că f = r
f (t).
2 1
• Definim αk = şi βk = √ .
4k + 1 2k
• Intervalele din {[αk , βk ]} sunt perechi disjuncte de intervale şi funcţia
f 0 este integrabilă pe ∀ [αk , βk ]. 
Z βk
 βk 0
Z 
 0   1
• Din TFA avem: f (t) dt ≥  f (t)dt  = .
 0 αk

αk 2k
• Dacă f  ar fi integrabilă gauge pe [0, 1], atunci din aditivitatea finită
a integralelor vom obţine:
Z 1 n Z βk n
 0 
f (t) dt ≥
X  0 
f (t) dt ≥
X 1
−→ +∞,
0 αk 2k n→∞
k =1 k =1
∞
1 X
pentru n → ∞, contradicţie: este divergentă.
k
k =1
• Astfel, f 0 este integrabilă gauge pe [0, 1], dar f 0  nu este integrabilă
 

gauge pe intervalul [0, 1].

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 16 / 24
 L EMA H ENSTOCK
 Fie funcţia f : I → R integrabilă gauge pe I. Pentru ε > 0,
presupunem că ∃ un gauge γ pe I astfel încât dacă
J = {(ti , Ji ) : 1 ≤ i ≤ n} este o partiţie oarecare γ-fină pe I, atunci,
[ n
notând J = Ji , avem:
i=1
 Z 
 
S(f , J) − f (x)dx  ≤ ε,
 
J

şi
 
 j
X Z 


 f (ti )l(Ji ) − f (x)dx  ≤ 2ε.

 i=1 Ji 

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 17 / 24
 D EFINI ŢIA UNUI GAUGE PE R

D EFINI ŢIE
• Fie I un interval închis în R şi fie o funcţie f : I → R. Atunci f este o
funcţie integrabilă gauge pe I, dacă ∃ A ∈ R astfel încât pentru
∀ ε > 0, ∃ un gauge γ pe I astfel încât:

|S(f , D) − A| < ε,

∀ D o partiţie etichetată γ -fină pe I.

O BSERVAŢIE
F Pentru integrala gauge nu există noţiunea de integrabilitate în sens
impropriu, definiţia funcţionează atât pe intervale mărginite, cât şi pe
intervale nemărginite.

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 17 / 24
 T EOREME DE CONVERGEN ŢĂ
• Există o legătură importantă între teoria integralei Henstock-Kurzweil
şi teoria integralei Lebesque, dată de teoremele de convergenţă.

T EOREMA DE C ONVERGEN ŢĂ M ONOTONĂ : TCM

F Fie funcţiile fk : I → R, k = 1, ∞ integrabile gauge pe R şi
Z că şirurile fk (t)% f (t) ∈ R, ∀ t ∈ R.
presupunem
Dacă sup fk (t)dt < ∞, atunci:
k ∈N I
( I ) şirul (fk )k este uniform integrabil pe I,
( II ) funcţia f este integrabilă gauge pe I şi
Z Z  Z 
( III ) lim fk (x)dx = f (x)dx = ( lim fk (x))dx .
k →∞ I I I k →∞

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 18 / 24
 Ş IR DE FUNC ŢII GAUGE - UNIFORM C AUCHY PE I

D EFINI ŢIE
• Un şir de funcţii fk : I → R, k = 1, ∞ este un gauge-uniform Cauchy
pe I, dacă pentru ∀ ε > 0, ∃ un gauge γ pe I şi N astfel încât ∀ i, j ≥ N,
avem:  
S(fi , D) − S(fj , D) < ε, ∀ D  γ.

P ROPOZI ŢIE
• Fie funcţiile fk : I → R integrabile pe I. Atunci, (fk )k este un
gauge-uniform
Z Cauchy pe I ⇐⇒ (fk )k este uniform integrabil pe I şi
∃ lim fk (t)dt.
k →∞ I

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 19 / 24
 T EOREMA DE C ONVERGEN ŢĂ D OMINANTĂ : TCD

T EOREM Ă
F Fie funcţiile fk , f , g : I → R, k = 1, 2, ...
 şi presupunem
 că fk , g sunt
integrabile gauge pe I cu proprietatea: fi − fj  ≤ g pe I, ∀ i, j.
Dacă lim fk (t) = f (t) punctual pe I, atunci:
k →∞
( I ) şirul (fk )k este uniform integrabil pe I,
( II ) funcţia f este integrabilă gauge pe I şi
Z Z  Z 
( III ) lim fk (t)dt = f (t)dt = ( lim fk (t))dt .
k →∞ I I I k →∞

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 20 / 24
 C ONCLUZII

 Am văzut cum o mică modificare a definiţiei integralei

Riemann şi introducerea noţiunii de partiţie etichetată
γ-fină, ne-a oferit o integrală mai practică şi un pic mai
generală decât integrala Riemann/Lebesque.

• Integrala gauge este mai practică decât cea Riemann în

sensul că mulţimea funcţiilor integrabile este mai mare şi
posedă mai multe teoreme de convergenţă.

• Acest lucru ne permite să calculăm şi integrale pentru

funcţii care nu sunt neapărat integrabile Riemann.

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 21 / 24
 C ONCLUZII
• Integrala Henstock-Kurzweil a
fost aplicată în diferite domenii
ale matematicii:
F teoria ecuaţiilor
diferenţiale;
F teoria ecuaţiilor
integrale:
F analiza Fourier; • Matematicienii Ralph
F probabilităţi şi Henstock şi Jaroslav
statistică; Kurzweil (anul 1950)
• http:
F mecanică cuantică.
//classicalrealanalysis.info/
resources − drip.php

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 22 / 24
 B IBLIOGRAFIE
R. Bartle, „A convergence theorem for generalized Riemann
integrals”, Real Anal. Exchange 20 (1994/95), 119-124;
R. Henstock, „A Riemann Type Integral of Lebesgue Power”,
Canadian J. Math. 20 (1968), 79-87;
K. Hoffman and R. Kunze,„Linear Algebra, Prentice Hall”,
Englewood Cliffs, N.J., 1971, 120-170;
J. Kurzweil,„Generalized Ordinary Differential Equations and
Continuous Dependence on a Parameter”, Czech. Math. J. 82
(1957), 418-449;
J. Kurzweil, Nichtabsolut Konvergente Integrale, Tuebner, Leipzig,
1980;
C. Swartz, „Even More on the Fundamental Theorem of
Calculus”, Proy. Revista Mat. 12 (1993), 129-135;
Charles Swartz, „Introduction to Gauge Integrals”, World Scientific
Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 23 / 24
 VĂ MULŢUMESC PENTRU ATEN ŢIE !

Ţ URCAN DANIELA (U NIVERSITATEA OVIDIUS , C ONSTAN

F IGURE :
I NTEGRALA
ŢA , ROMÂNIA
H ENSTOCK
) -K URZWEIL C ONSTAN ŢA , 2017 24 / 24