Referat la disciplina nutriție animală și agronomie

Îndrumător: Student:

Prof.univ.Dr. Pop Mircea-Ioan Manole Gabriel

Şef lucr.Dr. Radu-Rusu Cristina-Gabriela Grupa 829B

2019
Specificul alimentației la câini
Cuprins
Capitolul I ..................................................................................................................................................... 1
Particularitați de digestie........................................................................................................................... 1
Capitolul II .................................................................................................................................................... 3
Cerințe de hrană ........................................................................................................................................ 3
Capitolul III................................................................................................................................................... 5
Nutrețuri utilizate ...................................................................................................................................... 5
Capitolul IV .................................................................................................................................................. 8
Exemple de rații sau rețete de hrană ......................................................................................................... 8
Capitolul V .................................................................................................................................................... 9
Tulburări cauzate de alimentație ............................................................................................................... 9
Capitolul I
Particularitați de digestie
Deși câinii și pisicile sunt animale carnivore, între aceste specii se înregistrează unele deosebiri
in ceea ce privește morfologia tubului digestiv, cerințele de hrană și specificul hrănirii lor.\

Cu toate că dentiția la carnivore este puternică, putând rupe și sfâșia hrana, câinele inghite fără a
mesteca nutrețurile consumate

Dat fiind faptul că in gură si esofag nu se secretă enzime, digestia începe numai în stomac, care
eset voluminos, el reprezentând cca. 63% din capacitatea tubului digestiv, datorită pereților săi
elastici stomacul are posibilitatea de a-și modifica volumul în funcție de cantitatea de hrană
ingerată

Mediul foarte acid din stomac, determinat de prezența HCl, favorizează digestia protenielor sub
acțiunea proteazelor: de altfel, acest mediu acid stimulează și secreția de pepsinogen precursorul
pepsinei. Sub acțiunea pepsinei protienele sunt scindate în lanțuri peptidice de dimensiuni mai
mici.

Specifică la carinvore este secreția mucusului de către celulele epiteliuliu gastic, musucs care are
rol de protecție față de pepsină.

Unii stimuli externi(văz, miros) sau interni (gust) au o puternică acțiune stimularoare asupa
secreției gastrice, fapt ce îmbunătățește și reglează digesia, la această reglare se mai adaugă și
cea hormonală, realizată prin intermediul gastrinei.

Procesul de digestie și absorbție al proteinelor este definitivat în intersinul subțire, comparativ cu

alte specii de animale.

În interstinul subțire, mai multe enzime proteolitice din sucul pancreatic și intestinal determină o
descompunere a lanțurilor peptidice pănă la aminoacizi, care sunt apoi absorbiti prin peretele
intestinal.

La acest nivel al tubului digestiv se mai digeră foarte bine toate componentele ușor hidrolizabile:
proteine animale și vegetale, oligozaharidele, amidonul, precum si grasimile; sunt mai slab

1
digerate amidonul crud și mai ales celuloza. Cea mai mare parte a nutrienților este absorbită în
intestinul subțire.

În intestinul gros este prezentă flora microbiană sub acțiunea căreia au loc procese de fermantație
și de sinteză a unor aminoacizi și vitamine. Substanțele sintetizate aici sunt puțin folositoare
animalului, atăt din cauza cantității căt și a absorbției, ambele fiind reduse.În intestinul gros se
absoarbe mai bine apa.

2
Capitolul II
Cerințe de hrană
Comportamentul alimentar al câinilor domestici este modificat astfel că ei se hrănesc de
preferință ziua, într-un ritm de 10-13 mese/zi, dacă se administrează "la discreție" hrană uscața,
Câinii preferă hrana umedă in locul celei uscate, cu toate că în ultimul caz, se folosesc aditivi
furajeri pentru creșterea palatabilității.

Ca principou, hrănirea "la discreție" se practică numai pentru femele în gestație și lactație și
pentru cei de tracțiune; chiar și în aceste cazuri se poate aplica o hrănire de 2-3 ori pe zi; la căței
după înțărcare hrana se administrează de 2-3 ori pe zi până la vârsta de 6 luni și de 2 ori pe zi
până la vârsta de 1 an.

Cerințele de apă la câini sunt ridicate: respectiv, de 2-3 ori cantitatea de substanță uscata ingerată
la căței și adulți fără activitate și 4-5 ori la femele în lactație sau pe timp călduros; pe lângă apa
băută sau cea din nutrețuri, o cantitate importantă de apă rezultă din procesele metabolica,
respectiv 10-16 g apă/ 100 kcal energie metabolizabilă; astfelîn funcție de energia ingerată pot
rezulta cantități importante de apă.

Greutate corporală (kg) EM ingerată/zi (kcal) Apă metabolică (g/zi)

2 184 18-30
5 400 40-64
10 760 80-120
30 2000 200-320
50 3100 310-500

3
Cerințele de energie la animalele carnivore se exprimă ca și la monogastrice, în special în energie
metabolizabilă (EM), cum de altfel se expri,ă și valoarea energetică a nutrețurilor.

Ca principiu, cerințele de energie sunt raportate la greutatea metabolică și sunt estimate astfel:

Starea fiziologică Cerințe EM (kcal/kg)

Adulți, întreținere 132
Căței în înțărcare 274
Căței la jumătatea creșterii 200
Ultima parte a gestației 188
Lactație 470

4
Capitolul III
Nutrețuri utilizate
Carnea și subprodusele de abator reprezintă cea mai importantă sursă de hrană pentru animalele
carnivore; în funcție de proveniență, valoarea lor nutritivă este foarte variabilă. Aceste surse pot
fi administrate crude sau preparate termic; intensitatea căldurii poate denatura proteinele și
reduce valoarea lor biologică.

Dintre subprodusele de abator, ficatul are o valoarea nutrițională deosebită, fiind bogat și în
vitamine și minerale; alte subproduse au valoarea apropiată cărnii, fiid și surse bune de vitamine.
Surse precum pulmon, trahee, glande etc. au valoare nutrițională variabilă și mai redusă
comparativ cu celelalte subproduse.

Peștele și subprodusele din pește se pot folosi cu rezultate foarte bune în hrana câinilor, dar cu
precauție existând posibilitatea unor accidente traumatice.În hrană aceste surse se recomandă să
asigure 30-40% din proteinele de origine animală.

Laptele și subprodusele lui sunt surse atât de proteine cu mare valoare biologică cât și de Ca, P și
vitamine; cantitatea de lapte sau produse trebuie limitată ( sub 15% din aportul de energie),
pentru a se evita posibile tulburări digestive, datorită cantității reduse de lactoză în echipamentul
lor enzimatic.

Ouăle au proteina cu cea mai ridicată valoare biologică, dintre proteinele de origine animală;
totodată ouăle sunt surse bune de grăsimi, acizi grași esențiali, calciu și vitamine.Se
administrează de preferință fierte(obligatoriu pentru cele derață sau gâscă, pentru distrugerea
Salmonellei)

Legumele se pot folosi în alimtentația câinilor asociate cu alte surse care să echilibereze hrana în
proteine, energie, minerale și vitamine.Folosirea lor ca singura sursă de hrana nu este posibilă
(câinii nu pot fi "vegetarieni")

Oasele sunt preferate de câini, ele ajutând la curațarea danturii dar trebuie oferite doar oasele
crude, cele gătite sub orice forma pot provoca obstrucții și perforații intestinale.

5
 Compoziție chimică(%) EM/100g nutreț Substanțe nutritive
digestibile/100g nutreț
Nutrețuri U CenB PB GB CB SEN kcal MJ PBD GBD SEND
Carne de cal 70.3 3.7 20.5 5.8 - 0.6 111 0.47 18.5 5.5 0.5
Carne de 70.7 3.6 20.3 5.4 - - 130 0.55 18.3 5.1 -
taurine
Carne de 72.2 1.1 20.1 6.6 - - 140 0.59 18.1 6.3 -
porc
Carne de 69.7 3.2 19.5 5.1 - 0.5 126 0.53 17.6 4.8 0.4
pasare
Ficat 71.2 1.4 18.7 2.9 - 5.8 119 0.5 17.2 2.7 4.1
Rinichi 79.7 1.2 13.6 2.5 - 3.0 86 0.36 12.2 2.4 2.1
Inimă 78.5 1.1 14.0 3.5 - 3.4 95 0.40 12.2 3.3 2.4
Pulmoni 76.4 1.0 15.0 6.0 - 1.6 112 0.47 13.1 5.3 1.0
Pește de apă 77.5 2.0 19 1.5 - - 87 0.37 16.5 1.4 -
dulce
Pesște de apă 72.7 4.7 21.4 1.3 - - 95 0.31 18.6 1.2 -
sărată
Făină de 9.8 10.3 72 7.9 - - 338 1.42 60.5 7.1 -
pește
Lapte de 87.6 0.7 3.3 3.7 - 4.7 60 0.25 3.0 3.3 3.8
vacă integral
Lapte praf 6.1 5.3 30.8 1.7 - 53.4 300 1.26 29.3 1.6 37.4
Ouă de găina 74.5 1.0 12.5 12 - - 152 0.64 11.3 11.4 -
Cartofi fierți 70.2 1.7 2.8 - 1.3 24.0 88 0.37 2.1 - 19.2
Amidon de 20 0.3 0.1 - - 79.6 260 1.09 0.1 - 63.3
cartofi
Morcov 88.5 0.8 1.5 - 1.2 8.0 27 0.11 0.9 - 5.6
Salată 95 0.8 1.5 - 0.5 2.2 11 0.05 1.1 - 1.5

6
Nutrețurile preparate (pet food/kibble) reprezintă hrana de bază a câinilor în foarte multe țări din
lume; pentru producerea lor s-a realizat o adevărată industrie

În mod curent se produc următoarele tipuri de nutrețuri :

Tipul % sub uscată

Uscat 90
Conserve 20
Semilichid 70
Gustări/tratație 90

Aceste nutrețuri sunt amestecuri de diferite materii de origine animală și vegetală, la care se
adaugă minerale și vitamine care să satisfacă cerințele animalelor în toți nutrenții' ele trebuie să
se încadreze în legislația specifică alimentației animalelor.

Folosirea lor trebuie făcută conform indicației producătorului

7
Capitolul IV
Exemple de rații sau rețete de hrană

O serie de factori, precum: temperatura mediului, activitatea fizică, individualitatea, condiția

corporală, antrenamentul influențează nivelul cerințelor de energie a câinilor.

Față de aceste considerații generale se impun câteva precizări referitoare la cerințele de energie:

- un aport suplimentar de energie (5-10% peste nivelul de întreținere) înaintea montei (cu 10-15
zile) la femelele slave are efect favorabil asupra prolificității; după montă, un aport sporit de
energie, peste nivelul deîntreținere este necesar numai în ultimele 2-3 săptămâni de gestație;

- în timpul lactației ( cerințele de energie cresc mult de 2-3 ori peste nivelul de întreținere),
caloricitatea laptelui fiind ridicată și producția de lapte mare, nivelul maxim de producție este
atins la 2-5 săptămâni de lactație;

- în primele cca. 4 săptămâni, cățeii consumă numai lapte matern; după această vârstă se
introduce și altă hrană bogată în proteină, digestibilă și echilibrată;

- conținutul hranei în EM se poate determina pe baza componentelor ei (%- proteină brută- PB'
% grăsime brută - GB; %extractive neazotate - SEN) după relația :
3.5𝑃𝐵+8.5𝐺𝐵+3.5𝑆𝐸𝑁
EM(kcal/ g) =
100

Pentru o alimentație mai accesibilă si mai echilibrată putem folosi nutrețurile preparate (kibble)
care sunt într-o gamă foarte variantă în funcție de cerințele câinelui

O altă variantă mai sănătoasă de hrănie poate fi cea care constă în hrană crudă (raw diet)
oferindu-i animalului carne, oase, legume, fructe crude.

8
Capitolul V
Tulburări cauzate de alimentație
Indicat este oferirea hranei in cel puțin două mese (dimineața și seara) pentru a menține un
metabolism constant si pentru a evita dilatația gastrică cauzată de efort depus imediat dupa ce
animalul a consumat hrana și obstrucție intestinală cauzată de o cantitate mare de hrană asimilată
deodată sau de oferirea oaselor gătite.

Ca și la oameni, alergiile sunt reacții imune anormale la un anumit aliment sau substanță. Deși
majoritatea câinilor se pot simți inconfortabil și, uneori, viața le poate fi amenințată de o alergie,
din fericire, adevăratele alergii sunt rare și nu trebuie confundate cu „intoleranțele alimentare”,
care sunt mult mai grave. În timp ce majoritatea alergiilor alimentare reale sunt diagnosticate la
câinii mai tineri, starea genetică și expunerea la o anumită substanță pot cauza alergii care se
dezvoltă la orice vârstă, astfel că trebuie să urmărești orice simptom neobișnuit.

9
Concluzie

Hrănirea cânilor domestici poate fi foarte la indemână depinzând de individ, talie, vârstă, rasă,
alergii etc.

Personal, cea mai indicată modalitate de hrănire este raw diet (hrănirea crudă) deoarece
vitaminele si mineralele din organele si oasele crude nu se pot compara cu cele prelucrate din
nutrețurile preparate, oferind un aspect al blănii mai frumos și o imunitate a organismului mai
ridicată

10
Bibliografie

Nutriția și alimentația animalelor Vol III de Ioan Mircea Pop, Petru Halga, Teona Avarvarei

11