RAPORT DE ACTIVITATE

Pedagog de recuperare: Caracuda Cristina Mariana

1. Data angajării: iunie 2016.

2. Absolventă a Facultății de Psihosociologie, specializarea
psihologie, din cadrul Universității ,,Andrei Șaguna” din Constanța
în 2008.
3. Numar de beneficiari în anul terapeutic 2017-2018 este de 7
beneficiari pe Centru de zi de recuperare și 22 beneficiari pe
Centru de plasament. Activitatea terapeutică/ este asigurată zilnic
beneficiarilor de luni până joi între orele 8:00-16:30 și vineri între
orele 8:00-14:00.
4. Metodele folosite cu copiii cu handicap grav și sever sunt cele
specifice terapiei de recuperare: artterapia, ludoterapia,
ergoterapia, meloterapia, joc de rol, joc simbolic, activități de
mișcare, activități de socializare atat în centru cat și în afara
acestuia, stimulare senzorială, stimulare cognitivă.
5. Nu am fost informată de participarea la vreun curs de formare
profesională organizat de catre angajator în anul 2017.
6. Studiul de caz anexat.
7. Propuneri: asigurarea unor spații special destinate asigurării unei
bune desfașurări a activității terapeutice, 1:1, asigurarea participării
la cursuri de specialitate cum ar fi curs de terapie prin arte
combinate, curs de ergoterapie, curs de terapie ocupațională,
cursuri de acordare a primului ajutor.
 Studiu de caz

Nume/ Prenume:N.I.G.

Varsta cronologică: 9 ani.

Vârstă mentala: 1 an și 6 luni, QI- 25 ( Scala Portage)

Diagnostic medical: Sindrom Down, retard psihic profund, rinoadenoidită cronică.

Instituție de învățământ frecventată: Centrul Școlar de Educație Incluzivă

„Delfinul”, Constanța.

Caracterizare generală a subiectului

Copil rezident în cadrul Centrului de Servicii Comunitare „ Cristina”, Constanța,
mama minorului este decedată, fapt pentru care copilul și frații săi sunt plasați în
regim de urgență concubinului mamei.

Beneficiarul este înscris la Centrul Școlar de Educație Incluziva „Delfinul”,

Constanța, la grădiniță, dar pe care nu o frecventează, deoarece concubinul mamei
nu îl ducea, oferind diferite explicații, dar fără susținerea unor acte doveditoare ( de
exemplu: că a fost răcit, sau că a dus copilul să facă analize medicale, dar fără a
prezenta acte medicale care să susțină cele zise).
La venirea în centru copilul se alimentează greoi,dar mănâncă singur, preferă
izolarea, aruncă jucăriile , nu se joacă funcțional.
Colectarea informaţiilor s-a realizat prin: discuţii cu echipa
multidisciplinara, discuţii cu asistentul social, analiza produselor activităţii
(desene,fise), observarea directa a comportamentului .
 Fișă de evaluare a copilului

Diagnostic psiho-pedagogic: retard psihic în dezvoltare cu vârsta de dezvoltare

aproximativ 2 ani.
Din punct de vedere cognitiv:
-gândirea se încadrează în stadiul operațional senzorio-motor.
- memoria este afectivă, iar capacitatea mnezică este slab dezvoltată.
-atenția este instabilă.
-limbajul este mimico-gestual, dar slab dezvoltat și acesta.
- înțelege comenzi simple.
-emite sunete și silabe nediferențiate.
-vocabularul este slab dezvoltat.
- vârsta de dezvoltare pe limbaj este de 1 an.
-copilul prezentând dislalie polimorfă.
-voința este nemanifestată.
-imaginația este observată prin practicarea jocului simbolic, dar nu se observă
producții ale acesteia.
-imitația este bună.
Din punct de vedere motric:
-merge independent, dar cu însoțitor, deoarece prezintă dificultate de
menținere a echilibrului și lipsa prevederii pericolului
-lateralitatea dominantă este dreapta.
-manipularea este bimanuală, dar fără precizie.
Din punct de vedere senzorial:
-raspunde parțial la stimulare.
-nu are interiorizată percepția formă, culoare, mărime.
-este neorientat spațio-temporal.
-are spirit de observație bun.
Din punct de vedere socio- afectiv:
-interacționează cu adultul și copiii din jur în mod pozitiv, cooperant.
-regulile de comportament nu sunt însușite.
 Concluzii

Copil, dependent de adult, fără deprinderi de viață independentă, fără control

sfincterian și care nu înțelege mesaje și cerințe simple și nu poate realiza evitarea
unui pericol iminent.
Printre nevoile identificate ale copilului sunt: nevoia de prieteni, de a fi inclus
într-un grup, de a se simți iubit, de stimulare pe toate ariile de dezvoltare deficitare.
Metodele și strategiile folosite trebuie să fie centrate pe copil, dar în funcție de
particularitățile lui, crearea unui mediu favorabil învățării și integrării sociale, prin
dobândirea unor comportamente pozitive.
Terapiile de recuperare folosite sunt: artterapia, ludoterapia( joc de rol, joc
simbolic), stimularea dezvoltării cognitive,, stimularea dezvoltării senzoriale,
stimularea dezvoltării motrice, dezvoltarea dobândirii autonomiei personale,
însușirea deprinderilor de viață independente.

Obiectivele activităților de recuperare sunt:

 -dezvoltarea încrederii în sine.
 -dobândirea unui grad de autonomie personală cât mai înalt posibil și al
deprinderilor de viață independentă.
 -dezvoltarea abilităților manuale, familiarizarea cu obiectele din jur și
descoperirea funcționalității lor.
 -dezvoltarea gândirii, motricității, limbajului, a capacității de menținere a
atenției în sarcină și a curajului de a iniția acțiuni.
 -dezvoltarea simțului artistic și a exprimării artistice.

Planul terapeutic al activităților de recuperare

1. Stimularea autocunoașterii, cunoașterii celorlalți și a mediului înconjurător.

a) -exerciții de stimulare polisenzorială prin acțiunea directă cu obiecte din
mediul înconjurător:
-exerciții- joc auditive-„ Graiul animalelor”, „De unde se aude?”,
-exerciții-joc vizuale- „Recunoaște obiectul”,
-exerciții-joc olfactive-„ Ce miroase așa?”, „Cum miroase? ( plăcut sau
nelăcut),
 -exerciții-joc gustative- „Ce gust are?”, „Salata de fructe”
-exerciții tactil-kinestezice-„Trăistuța fermecată”, identificare de obiecte
prin pipăire.
-jocuri de mimă și pantomimă.
b) exerciții pentru formarea și dezvoltarea psihomotricității:
-exerciții pentru stimuarea dezvoltării coordonării oculo-manuale sau bi-
manuale-să așeze broscuțe pe tăbliță,
-să înșire mărgele pe ață,
- să traseze contururi după șablon.
-exerciții pentru însușirea schemei corporale și lateralitate:
-joc-„Așază obiectul unde spun eu!” (la stânga-la dreapta, în față- în
spate)
-modelare „Omulețul” din plastelină,
-exerciții-joc de identificare a poziției corpului în imagini și de
redare aacesteia.
-exerciții pentru dezvoltarea conduitelor perceptiv motrice de bază-
culoare, formă, mărime:
-jocuri de identificare și discriminare în plan obiectual sau imagistic
după 1-2 criterii- „Sortează după mărime!”, „Încercuiește obiectul!”,
-jocuri de ordonare după mărime-„ Piticii din poveste!”
-jocuri de construcții după unul sau mai multe criterii( culoare-
mărime-formă)
-exerciții de orientare, organizare, structurare spațio-temporale:
-jocuri de localizare a poziției unui obiect în raport cu schema
corporală, dar și în relație cu alte obiecte,
-exerciții-joc de asocierea a momentelor zilei cu activitățile
corespunzătoare,
-jocuri de asociere corespunzătoare a vestimentației specifice cu
anotimpul.
c) exerciții pentru stimularea dezvoltării intelectuale prin exersarea și
dezvoltarea proceselor psihice:
-exerciții de incastre- 2-3-4 piese- se crește progresiv dificultatea,
-exerciții de alcătuire a unor obiecte din corpuri mai mici-
„Păpușa demontabilă”,
 -exerciții de reconstruire imagistică dintr-un număr gradat de
piese- puzzle (2-3-4 piese),
-exerciții de comparare și clasificare, după 1-2 criterii( mare-
mic, aspru-neted, tare-moale),
-exerciții de suprapunere și asociere de imagini reprezentând
culori, forme , ființe- „Jocul umbrelor”, „Formează perechea!”,
-exerciții de identificare a diferențelor între obiecte și imagini ale
obiectelor relativ asemănătoare- Jocul diferențelor”,
-exerciții de asociere mulțime-număr de obiecte,
-exerciții cu abirinte simple-”Drumul șoarecelui”, „Găsește
traseul!”,
-exerciții de extragere a unui element dintr-un grup de 3-4
obiecte,
-exerciții de grafomotricitate ( unire de puncte),
- exerciții –joc de imitație- „Fă ca mine!”,
-exerciții de mișcare și ritm-„Mergi în ritmul meu!”,
-cântece însoțite de mișcare- „ Bate vântul frunzele!”,
-exerciții de dezvoltare a vocabularului- vocabular tematic-
culori, fructe ,legume, animale, vestimentație,
- exerciții de povestire după imagini,
-jocuri onomatopeice, frământări de limbă,
-exerciții –joc de realizare de colaje simple.
2. Formarea unor abilități manuale și a unor deprinderi practic-apicative:
a) exerciții pentru formarea și dezvoltarea unor conduite motrice generale:
-jocuri de mișcare variate- „Mersul piticului!”, „Sări într-un
picior!”,
-jocuri de echilibru-„Cursa cu obstacole!”, „Urmărește
traseul!”,
-jocuri de imitare gestuală-batem din palme, batem toba,
cântăm la pian.
b) exerciții pentru stimulare a conduitelor manuale prin realizarea de
produse în cadrul unor activități organizate:
-activități de abilitate manuală-, rupere, lipire, îndoire, colaj,
modelare, bobinare, răsucire, mulare, șnuruire, înșirare, tăiere, înnodare,
îmbinare, împletire, țesut, cusut,
 -jocuri de manipulare și prehensiune-„Adună cât mai multe
obiecte!”, „Mingea la conducător!”,

-jocuri de îndemânare-„Sortăm mărgele!”, „Sî țesem

frumos!”,
-jocuri de construcție,
-jocuri de asamblare.
3. Formarea unor deprinderi de autonomie personală și viață independentă:
-exerciții practice de întreținere a igienei personale: față, dinți, păr,
mâini, corp,
-exerciții practice pentru folosirea corectă a obiectelor de îngrijire
personală,
-exerciții practice de utilizarea corectă, curățare și îngrijire a
îmbrăcămintei și încălțămintei,
- exerciții-joc de folosirea corectă a veselei, tacâmurilor în contexte
diferite,
-învățarea poziției corecte la masă.
4. Formare abilităților de adaptare la nivel de microgrup sau comunitate:

-exerciții practice de însușire a regulilor de comportament civilizat în

societate,

-joc de rol cu tematică diversă-„În vizită!”, „În parc!”, „La picnic!”,

„La spectacol!”, „La teatru!”, „La biserică!”,

-jocuri de utilizare a formulelor de politețe corecte și salut adecvat

situațiilor sau persoanelor-„Așa da, așa nu!”,

-exerciții de identificare și respectare a reperelor orare ale vieții

cotidiene,

- sărbătorirea unor evenimente importante din viața personală sau a

grupului de apartenență- ziua numelui sau ziua de naștere, Ziua Mamei, Ziua
Copilului,

-celebrarea unor evenimente naționale și religioase- Ziua Națională,

Paște , Crăciun,
 -exerciții –joc de asociere a ritualurilor, datinilor, obiceiurilor cu
evenimentele religioase sau sociale,

-jocuri cu reguli individuale și colectice- „ Semaforul”, „De-a

circulația!”

În prezent, copilul, are o evoluție lent favorabilă, merge regulat la

grădiniță, și participă la sedințele terapeutice din cadrul Centrul de zi de
recuperare.
Acum el are o atitudine pozitivă cu adulții din jur, dar și cu copiii cu care
intră în contact, folosește formulele de politețe adecvat, își recunoaște numele și
întoarce capul când este strigat, mănâncă singur folosind corect vesela, se
îmbracă singur folosind corect obiectele vestimentare și încălțămintea, face la
oliță, execută cerințe simple, sarcinile le execută prin oferirea exemplului de
executare de către specialist, se urmărește creșterea timpului în sarcină, și-a
îmbunătățit vocabularul prin achiziția de cuvinte noi și a început să rețină sensul
mai multor cuvinte, de aici rezultând o comunicare mai ușoară cu el.
Se recomandă continuarea programului terapeutic și a cursurilor la
grădiniță în scopul dobândirii de noi abilități și cunoștințe, și menținerea celor
existente pe toate ariile de dezvoltare.

Întocmit,
Pedagog de recuperare
Caracuda Cristina Mariana