Dr.

Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 14 | Decembrie | 2017

Cursul 1

Introducere

Prezentul curs este adresat student, ilor de la la Facultatea de Fizică a Universităt, ii de Vest din
Timis, oara, specializarea Fizică. Cursul se ı̂ntinde pe 14 săptămâni s, i este alcătuit din două ore
de curs pe săptămână s, i două ore de laborator practic. Conform Regulamentul privind activitatea
profesională a student, ilor de la ciclurile de licent, ă s, i masterat la Universitatea de Vest din Timis, oara
prezent, a la laboratorul aferent disciplinei trebuie să fie de 100%. Pentru o bună ı̂nt, elegere s, i apro-
fundare a cursului sunt necesare 22 de ore de studiu după prezentul suport de curs la care se mai
pot adăuga referint, ele bibliografice de mai jos s, i notit, ele marginale de la orele de curs s, i laborator.
Desigur, cunos, tint, ele dobândite la cursurile Fizica Atomului s, i Moleculei s, i Optică sunt foarte impor-
tante s, i constituie baza pe care se construies, te cont, inutul prezentului curs al cărui obiectiv general
este ca student, ii să identifice not, iunile s, i fenomenele specifice disciplinei ı̂ntr-un context dat, s, i să
aplice aceste cunos, tint, e ı̂n analiza s, i prelucrarea de date experimentale din domeniul spectroscopiei
optice s, i laserilor. Competent, ele specificie sunt următoarele:

• student, ii să definească not, iunile specifice s, i să descrie fenomenele proprii acestei discipline;

• student, ii să utilizeze corect aparatura de laborator pentru a efectua măsurători;

• student, ii să prelucreze datele experimentale utilizând pachete software s, i să interpreteze corect
rezultatele experimentale;

• student, ii să ı̂s, i dezvolte capacitatiea de organizare s, i investigare;

• student, ii să ı̂s, i dezvolte spiritul muncii ı̂n echipă.;

• student, ii să aprecieze s, i să cultive un mediu s, tiint, ific bazat pe valori s, i calitate.

Aceste obiective sunt generatoare a următoarelor competent, e profesionale:

1. identificarea s, i utilizarea adecvată a principalelor legi s, i principii fizice specifice disciplinei ı̂ntr-un
context dat (2 credite);

2. utilizarea de pachete software pentru analiza şi prelucrarea de date (1 credit);

3. rezolvarea problemelor de fizică ı̂n condiţii impuse, folosind metode numerice şi statistice (2
credite).

Printre competent, ele specifice disciplinei se pot aminti:

• cunoaşterea metodelor de analiză şi a criteriilor de alegere a soluţiilor adecvate pentru atingerea
performanţelor specificate;

• aprecierea comparativă a rezultatelor teoretice oferite de literatura de specialitate şi ale unui
experiment realizat ı̂n cadrul unui proiect professional;

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 15 februarie 2017 1

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 14 | Decembrie | 2017

• deducerea de formule de lucru pentru calcule cu mărimi fizice utilizând adecvat principiile şi
legile fizicii;

• descrierea sistemelor fizice, folosind teorii şi instrumente specifice (modele experimentale şi teo-
retice, algoritmi, scheme etc.);

• explicarea şi interpretarea fenomenelor fizice prin formularea de ipoteze şi operaţionalizarea
conceptelor cheie şi utilizarea adecvată a aparaturii de laborator;

• aplicarea corectă a metodelor de analiză şi a criteriilor de alegere a soluţiilor adecvate pentru
atingerea performanţelor specificate;

• aplicarea principiilor şi legilor fizicii ı̂n rezolvarea de probleme teoretice sau practice, ı̂n condiţii
de asistenţă calificată;

• executarea cu responsabilitate a unor sarcini de muncă independentă şi de abordare interdisci-

plinară a unor subiecte;

• utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională
asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.)
atât in limba romana cat si intr-o limba de circulaţie internat, ională.

Not, iunile teoretice pot fi dobândite folosind Notit, ele de curs care se găsesc la adresa:

https://physics.uvt.ro/s̃tef/spectroscopie/

s, i referint, ele bibliografice prezentate mai jos, iar cele practice se dobândesc ı̂n cadrul activităt, ilor de
laborator. În tabelul (1) sunt prezentate titlurile lucrărilor practice desfăs, urate ı̂n cadrul laboratorului.
Bibliografia completă aferentă cursului Bazele spectroscopiei s, i laserilor este următoarea:
[1] M. S, tef, Notit, e de curs, https://physics.uvt.ro/s̃tef/spectroscopie/
[2] 1. N. M. Avram, ”Fizica Atomului şi Moleculei”, Editura Universităt, ii de Vest din Timişoara,
Timis, oara 1986;
[3] B. H. Brandsen, C. J. Joachain, ”Fizica atomului s, i a moleculei”, Editura Tehnică, Bucures, ti, 1998;
[4] N.M. Avram, M. Prosteanu, “Bazele spectroscopiei s, i laserilor”, Editura Universităt, ii de Vest din
Timişoara, Timis, oara, 1989;
[5] Peter F. Bernath, “Spectra of Atoms and Molecules”, Oxford University Press, 1995;
[6] W. Demtroder, ”Laser Spectroscopy. Basic Concept and Instrumentation”, Springer, Berlin, 1988;
[7] Josesph R. Lakowicz, “Principles of Fluorescence Spectroscopy”, Springer, 200;
[8] Fuxi Gan, Laser Materials”, World Scientific Publishing Co. Pte, Ltd., 1995;
”
[9] J.G. Sole, L.E. Bausa, D. Jaque, “An Introduction to the Optical Spectroscopy of Inorganic Solids”,
John Wiley & Sons Ltd., England, 2005;
[10] N.V. Tkachenko, “Optical Spectroscopy. Methods and Instrumentation”, Elsevier, Amsterdam,
Boston 2006.
În ceea ce prives, te evaluarea, standardul minim de performant, ă impus pentru a obt, ine nota 5 ı̂l
reprezintă cunoas, terea terminologiei de bază din domeniul spectroscopiei optice, elaborarea de către
student, i a unui referat de laborator prin identificarea şi utilizarea principalelor legi şi principii fizice
dintr-un context (problemă) reală, interpretarea rezultatele unor măsurători experimentale sau calcule

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 15 februarie 2017 2

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 14 | Decembrie | 2017

Tabela 1: Cont, inutul laboratorului de Spectroscopie UV-VIS s, i IR cu aplicat, ii biomedicale / Optical

spectroscopy of advanced materials.
Lab. 1 Instrumente optice folosite in spectroscopie. Protect, ia muncii.
Lab. 2 Cristalul de CaF2 . Obt, inere. Prorprietăt, i fizice s, i chimice. Modelarea structurii cristaline
ı̂n programul Diamond. Elemente de simetrie. Modelarea dopării cu ioni monovalent, i, bivalent, i
s, i trivalent, i a ret, elei de CaF2 . Înregistrarea spectrului de absorbt, ie ı̂n domeniul UV-VIS.
Lab. 3 Cristalul de CaF2 :YbF3 . Obt, inere Înregistrarea spectrelor de absorbt, ie ı̂n domeniul
UV-VIS-IR pentru 4 concentrat, ii diferite de YbF3 . Prelucrarea spectrelor s, i aducerea la
linia de bază. Exprimarea spectrelor ı̂n coeficient de absorbt, ie (aplicarea legii Beer-Lambert)
s, i compararea lor. Identificarea benzilor de absorbt, ie. Influent, a concentrat, iei de YbF3
asupra benzilor de absorbt, ie obt, inute din descompunerea Gaussiană (ı̂n Origin).
Lab. 4 Cristalul de CaF2 :YbF3 .Transforarea spectrelor ı̂n sect, iune eficace de absorbt, ie (Fedorov)
s, i compararea lor. Studiul conversiei Yb3+ /Yb2+ . Descompunerea Gaussiană a spectrelor
de absorbt, ie ale celor 4 probe cu concentrat, ii diferite de YbF3 s, i asociarea benzilor de
absorbt, ie cu diferitele simetrii de pozit, ie folosind literatura de specialitate.
Lab. 5 Cristalul de CaF2 :YbF3 . Construirea diagramei de nivele energetice pentru ionul de Yb3+
ı̂n diferite simetrii s, i pentru ionul de Yb2+ . Discut, ii asupra rezultatelor obt, inute s, i
concluzii.
Lab. 6 Cristalul de CaF2 :YbF3 . Înregistrarea spectrelor de emisie ı̂n domeniul UV-VIS pentru cele
patru concentrat, ii de YbF3 excitate ı̂n toate benzile de absorbt, ie, aducerea la linia de bază
s, i compararea spectrelor obt, inute.
Lab. 7 Cristalul de CaF2 :YbF3 . Descompunerea Gaussiană a benzilor de emisie obt, inute. Calcularea
deplasărilor Stokes pentru toate excitările. Explicarea deplasării Stokes anomale pentru ionul de
Yb2+ (Dorenbos).
Lab. 8 Cristalul de CaF2 :YbF3 .Înregistrarea spectrelor de excitat, ie ı̂n toate benzile de emisie
pentru cristalul cu emisia cea mai intensă. Reprezentarea schematică a mecanismului de emisie.
Concluzii finale.
Lab. 9 Cristalul de CaF2 :ErF3 .Înregistrarea spectrelor de absorbt, ie ı̂n domeniul UV-VIS s, i IR
pentru CaF2 dopată cu 4 concentrat, ii diferite de ErF3 .
Lab.10 Cristalul de CaF2 :ErF3 . Prelucrarea spectrelor s, i aducerea la linia de bază. Exprimarea
spectrelor ı̂n coeficient de absorbt, ie (Beer-Lambert) s, i compararea lor. Influent, a concentrat, iei
de ErF3 asupra intensităt, ii benzilor de absorbt, ie observate.
Lab.11 Cristalul de CaF2 :ErF3 . Exprimarea spectrelor ı̂n sect, iune eficace de absorbt, ie (folosirea
probei etalon de 0,12 mol% ErF3 ) s, i compararea lor. Descompunerea Gaussiană a benzilor de
absorbt, ie. Identificarea s, i asocierea benzilor de absorbt, ie.
Lab.12 Cristalul de CaF2 :ErF3 .Înregistrarea spectrelor de emisie UV-VIS pentru cele patru probe
analizate excitate ı̂n benzile de absorbt, ie corespunzătoare. Prelucrarea spectrelor (aducerea la
linia de bază) s, i compararea lor.
Lab.13 Cristalul de CaF2 :ErF3 . Înregistrea spectrelor de excitat, ie pentru proba cu emisia cea
mai intensă s, i compararea cu spectrele de emisie obt, inute. Trasarea diagramei de nivele
energetice a ionului de Er3+ ı̂n cristalul de CaF2 . Concluzt, ii generale.
Lab.14 S, edint, ă de recuperare.

teoretice, prin utilizarea unor metode numerice sau statistice adecvate. Nota finală la examen este
compusă din nota la examenul scris cu o pondere de 70% s, i nota obt, inută ı̂n urma evaluării activităt, ii
săptămânale de laborator cu o pondere de 30%. Examenul scris se ı̂ntinde pe 2 ore s, i constă din
8 ı̂ntrebări simple cotate cu 0,5 puncte s, i două subiecte de tratat, fiecare cotat cu câte 3 puncte.
Tematica pentru examen va fi furnizată student, ilor la ultima oră curs.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 15 februarie 2017 3

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 14 | Decembrie | 2017

Scurt istoric al Spectroscopiei optice

S, tiint, a cunoscută sub numele de spectroscopie este o ramură a fizicii care se ocupă cu studiul radiat, iei
absorbită, reflectată, emisă sau ı̂mprăs, tiată de un corp. Des, i termenul de radiat, ie se referă doar
la fotoni (care cuantifică radiat, ia electromagnetică), spectroscopia studiază s, i interact, iunile dintre
fotoni s, i alte tipuri de particule, cum ar fi neutronii, electronii, proptonii sau fononii. Prin urmare,
există o diversitate de tipuri de spectroscopii care s-ar putea clasifica ı̂n funct, ie de radiat, ia folosită
s, i/sau de starea de agregare a materiei (solid, lichid, gaz sau plasmă) care interact, ionează cu această
radiat, ie. Dezvoltarea tot mai mare a tehnologiilor existente, dar s, i aparit, ia de noi tehnologii conduce
la o ı̂mbunătăt, ire continuă tehnicilor de analiză spectroscopică a materiei. Cu toate acestea, diferitele
tipuri de spectroscopii s, i tehnicile legate de acestea is, i au bazele ı̂n fenomene fizice fundamentale legate
de absorbt, tia, reflexia, emisia sau ı̂mprăs, tierea radiat, iei de către materie ı̂ntr-un anumit domeniu de
lungimi de undă ı̂n anumite condit, ii.
Din punct de vedere istoric, spectroscopia se nas, te in sec. al VII-lea ı̂n urma celebrului experiment
realizat de Isaac Newton s, i publicat ı̂n anul 1672, experiment ı̂n care Newton a observat că lumina
provenită de la soare cont, ine toate culorile curcubeului cu lungimi de undă care acoperă ı̂ntregul
spectru vizibil (de la aproximativ 390 nm până la 780 nm). Newton este cel care a introdus pentru
prima dată not, iunea de spectru. La ı̂nceputul secolului al IX-lea, domeniul spectral a fost extins odată
cu descoperirea unor noi tipuri de radiat, ii electromagnetice din afara domeniului vizibil: radiat, ia
infraros, ie (IR) de către Herschel (1800) la capătul spectrului vizibil corespunzător lungimilor de undă
mari, s, i radiat, ia ultravioletă (UV) descoperită de către Ritter (1801) la capătul lungimilor de undă
mici al spectrului vizibil (VIS). Ambele domenii spectrale descoperite sunt ı̂n prezent de o important, ă
majoră, fiind de interes ı̂n diferite domenii ale s, tiint, ei s, i tehnicii (fizica mediului, comunicat, ii, medicină,
etc.).
Dezvoltarea tot mai accentuată a spectrofotometrelor ı̂n prima jumătate a secolului al IX-lea a permis
ı̂nregistrarea a numeroase spectre, cum ar fi cele produse de flacără, contribuind totodată la identi-
ficarea a tot mai multe linii spectrale ca urmare a descărcărilor electrice ı̂n gazele atomice. Odată
cu descoperirea ret, elelor de difract, ie, s-au putut studia ı̂n detaliu spectrele complicate ale gazelor
moleculare, astfel ı̂ncât s-au pus ı̂n evident, ă noi serii de linii spectrale s, i s-au observat pentru prima
dată caracteristicile de structură fină ale sistemelor atomice (atomi, ioni, molecule). Toate acestea
au constituit un pas important ı̂n dezvoltarea ulterioară a spectroscopiei optice. În toată această
perioadă s-au ı̂nregistrat numeroase spectre, ı̂nsă interpretarea acestora de cele mai multe ori a fost
lipsită de sens fizic până ı̂n anul 1913 când fizicianul danez Niels Bohr a elaborat o teorie relativ simplă
ce a permis explicarea spectrului atomului de hidrogen ı̂nregistrat prima dată de J.J. Balmer (1885).
Teoria lui Bohr a avut o mare contribut, ie ı̂n dezvoltarea ulterioară a mecanicii cuantice constituind un
prim pas fundamental ı̂n int, elegerea s, i interpretarea spectrelor atomilor s, i moleculelor ı̂n vederea sta-
bilirii structurii electronice, respectiv atomice ale acestora. Spre deosebire de lichide s, i gaze, unităt, ile
structurale ale solidelor (atomi sau ioni) prezintă o aranjare spat, ială periodică pe distant, e mari (ı̂n
cazul cristalelor) sau o aranjare periodică pe distant, e mici (ı̂n cazul sticlelor). Acest aspect conferă
caracteristici particulare ı̂n ceea ce prives, te tehnicile spectroscopice folosite pentru studierea solidelor
conducând ı̂n cele din urmă la aparit, ia spectroscopiei stării solide. În cele ce urmează vor fi prezentate
not, iunile fundamentale cu care operează principalele tipuri de spectroscopii.

Spectroscopia optică

În fiecare secundă suntem supus, i act, iunii diferitelor tipuri de radiat, ii electromagnetice, de la radiat, ii
de frecvent, ă joasă generate de circuitele de curent alternativ (≈ 50 Hz) până la radiat, ii γ (cu frecvent, e

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 15 februarie 2017 4

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 14 | Decembrie | 2017

de până la 1022 Hz). Aceste tipuri de radiat, ii sunt clasificate ı̂n funct, ie de spectrul electromagnetic
(figura (1)) care cuprinde ı̂ntregul domeniu de frecvent, e ment, ionat.

Figura 1: Spectrul electromagnetic cu diferitele surse microscopice de excitare s, i tipurile de spectro-

scopii asociate diferitelor domenii spectrale.

Spectrul electromagnetic este ı̂mpărt, it ı̂n s, apte domenii spectrale: undele radio, microundele, lumina
infraros, ie, vizibilă s, i ultravioletă, razele X (sau Röentgen) s, i raze γ. Toate aceste radiat, ii au ı̂n comun
faptul că se propagă prin spat, iu sub formă de unde electromagnetice transversale cu aceeas, i viteză,
c ≈ 3 × 108 m/s, ı̂n vid. 1
Diferitele domenii spectrale ale spectrului electromagnetic diferă ı̂ntre ele prin lungimea de undă sau
frecvent, ă, fapt ce conduce la diferent, e mari ı̂n ceea ce prives, te generarea, detectarea s, i interact, iunea
cu materia a radiat, iilor de diferite lungimi de undă. Limitele dintre diferitele domenii spectrale sunt
fixate convent, ional, deoarece nu există o discontinuitate a fenomenelor fizice implicate care sa permită
o separare clară a domeniilor spectrale. Fiecare tip de radiat, ie electromagnetică este descrisă, de
obicei, prin frecvent, a sa (ν), lungimea de undă (λ), energia fotonilor (E) sau prin numărul de undă
(ν̃). Aceste mărimi sunt legate ı̂ntre ele prin bine-cunoscuta ecuat, ie:

hc
E = hν = = hcν̃ (1)
λ
unde h = 6, 626 × 10−34 J · s este constanta lui Planck.
Tehnicile folosite ı̂n spectroscopia optică operează pe domenii limitate de lungimi de undă ı̂n funct, ie de
procesele fizice implicate s, i de valorile energiei asociate acestor procese. În figura (1) sunt prezentate
entităt, ile microscopice afectate de de un anumit tip excitat, ie s, i metodele spectroscopice relevante
folosite pentru fiecare domeniu spectral.
În tehnicile care utilizează rezonant, a magnetică (RMN s, i RPE) pentru a induce tranzit, ii ı̂ntre diferitele
stări cuantice ale spinului nucleului (Rezonant, a Magnetică Nucleară) sau ale spinilor electronici
(Rezonant, a Paramagnetică Electronică) se folosesc radiat, ii din domeniul microundelor. Separarea
energetică ı̂ntre diferitele stări de spin nuclear sau electronic se obt, ine prin excitarea sistemelor atom-
ice (atomi, ioni, molecule) cu radiat, ii din domeniul microundelor s, i poate fi modificată prin aplicarea
1
Valoarea actuală pentru viteza luminii ı̂n vid este: c = 2, 99792458 × 108 m/s.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 15 februarie 2017 5

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 14 | Decembrie | 2017

unui câmp magnetic. Tranzit, iile de tip RMN se obt, in prin excitarea cu fotoni de frecvent, ă de aprox-
imativ 108 Hz, iar pentru inducerea tranzit, iilor de prin RPE este nevoie de excitare la frecvent, e mai
mari, de ordinul 1010 Hz. În ambele tehnici spectroscopice, frecvent, a este constantă s, i se variază
câmpul magnetic până se obt, ine condit, ia de rezonant, ă. Aceste tehnici sunt de o mare important, ă ı̂n
studiul structurilor moleculare (RMN), respectiv ı̂n studiul simetriei de pozit, ie a ionilor paramagnetici
dopat, i ı̂n cristale (RPE).
Este cunoscut faptul că atomii ı̂n solide vibrează la frecvent, e de aproximativ 1012 − 1013 Hz. Prin ur-
mare, modurile de vibrat, ie pot fi excitate prin iradierea cu fotoni din acest domeniu de frecvent, e, adică
folosind radiat, ia infraros, ie. Cele mai relevante tehnici spectroscopice folosite pentru studierea mod-
urilor de vibrat, ie ale moleculelor s, i solidelor sunt ı̂mprăs, tierea Raman s, i absorbt, ia IR, fiind foarte utile
la identificarea tipurilor de complexe moleculare ı̂n diferite materiale s, i la caracterizarea modificărilor
structurale ı̂n cristale.
Nivelele energetice electronice sunt separate printr-un domeniu larg de valori ale energiei. Electronii
de pe ultimul strat pot efectua tranzit, ii ı̂ntr-un domeniu larg de energie de 1 ÷ 6 eV. Aces, ti electroni
sunt numit, i, de obicei, electroni de valent, ă s, i pot fi excitat, i cu radiat, ie din domeniul ultraviolet (UV)
apropiat, vizibil (VIS) sau infraros, u (IR) apropiat pe un domeniu de lungimi de undă de la 200 nm
la aproximativ 3000 nm. Acest domeniu de lungimi de undă este denumit domeniu optic s, i a dat
nas, tere spectroscopiei optice. Electronii de valent, ă sunt responsabili de proprietat, ile fizice s, i chimice
ale materialelor, cum ar fi de exemplu, formarea moleculelor s, i a solidelor.
Limitarea investigărilor spectroscopice ale materiei ı̂n cazul lungimilor de undă mici (UV) a domeniului
optic este impusă atât de instrumentele de măsură (spectrofotometrele existente nu operează, de obicei,
la lungimi de undă mai mici de 200 nm) cât s, i de ecuat, iile Maxwell macroscopice deduse pentru cazul
mediilor continue (care presupun că există un număr suficient de mare de ioni ı̂n volumul λ3 ), ı̂n
timp ce limitarea ı̂n cazul lungimilor de undă mari (IR) a domeniului optic este impusă doar de
instrumentele optice de măsură.
Electronii aflat, i pe nivelele energetice inferioare sunt, de obicei, excitat, i cu raze X. Atomii au spectre
de absorbt, ie s, i emisie de raze X caracteristice datorită unei varietăt, i de procese de ionizare posibile dar
s, i a posibilelor tranzit, ii ı̂ntre nivelele energetice inferioare ale atomilor. Două dintre cele mai relevante
tehnici de investigare a absorbt, iei razelor X, ce utilizează radiat, ia de sincrotron, sunt: absorbt, ia de
raze X pe structuri fine (AXSF) s, i absorbtia extinsă de raze X pe structuri fine (AEXSF), fiind foarte
utile la studiul cristalelor. O altă tehnică analitică importantă este fluorescent, a de raze X (FRX).
Razele γ sunt folosite ı̂n spectroscopia Mössbauer. În anumite privint, e acest tip de spectroscopie este
similară cu spectroscopia RMN, deoarece vizează tranzit, iile nucleului atomic s, i ne dă informat, ii despre
starea de oxidare, numărul de coordinat, ie s, i caracterul legăturilor chimice ale ionilor radioactivi ı̂n
solide.
În continuare ne vom ı̂ndrepta atent, ia asupra spectroscopiei optice a solidelor. Dacă o probă solidă
este iluminată cu un fascicul de lumină2 de intensitate I0 , se observă că intensitatea acestui fascicul
este atenuată după ce a traversat proba, adica intensitatea It a fasciculului transmis este mai mică
decât I0 . Procesele care contribuie la diminuarea fasciculului incident sunt următoarele:

• Absorbt, ia, dacă energia fotonilor incident, i este egală cu diferent, a dintre energia unei stării ex-
citate (E1 ) s, i cea a stării fundamentale (E0 ) a atomilor din solid (hν = E1 − E0 ). O parte din
intensitatea fasciculului absorbit este, ı̂n general, emis (de obicei la frecvent, e mai mici decât cea
a fasciculului incident) s, i dă nas, tere unei emisii de intensitate Ie . Cealaltă parte a intensităt, ii
fasciculului absorbit se pierde prin procese neradiative (ı̂ncălzirea cristalului).
• Reflexia, de intensitate IR , pe suprafet, ele solidului.
2
Prin termenul de lumină se int, elege nu doar radiat, ia din domeniul vizibil, ci include s, i radiat, ia UV s, i IR care face
parte din domeniul optic.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 15 februarie 2017 6

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 14 | Decembrie | 2017

• Împrăs, tierea, caracterizată de intensitatea IS , datorată proceselor de ciocnire elastică (la aceeas, i
frecvent, ă cu cea a fasciculului incident) sau inelastică (la frecvent, e mai mici sau mai mari
decât cea a fasciculului incident, numită imprăs, tiere Raman) dintre fotonii radiat, iei incidente s, i
sistemele atomice.

Figura 2: Diferitele posibilităt, i de diminuare a intensităt, ii radiat, iei fasciculului incident de către un
solid.

Figura (2) prezintă posibilele fascicule emergente ı̂n urma interact, iunii unui solid cu o radiat, ie de
intensitate I0 . Aceste fascicule emergente apar ca rezultat al interact, iunii luminii incidente cu atomii
s, i/sau defectele din cristal: o parte din fasciculul incident este reflectat ı̂napoi fiind caracterizat de
intensitatea IR , ı̂n timp ce fasciculul emis (de intensitate Ie ) s, i/sau imprăs, tiat (de intensitate IS ) este
disipat ı̂n toate direct, iile (figura (2)).
Spectroscopia optică (absorbt, ia, luminescent, a, reflexia s, i ı̂mprăs, tierea Raman) studiază frecvent, a s, i
intensitatea fasciculelor emergente ı̂n funct, ie de frecvent, a s, i intensitatea fasciculului incident. Cu
ajutorul spectroscopiei optice, putem ı̂nt, elege culoarea unui obiect s, i cum depinde această culoare
de procesele de emisie, reflexie s, i transmisie a luminii de către obiect t, inând cont de sensibilitatea
ochiului uman la diferitele culori. Domeniile spectrale (domeniile de lungimi de undă, de frecvent, ă
sau de energie ale fotonilor) corespunzătoare fiecărei culori pentru un ochi normal sunt date ı̂n tabelul
(2).

Tabela 2: Domeniile spectrale asociate diferitelor culori receptate de ochiul uman.

Culoarea λ (nm) ν (×1014 Hz) E (eV)
Violet 390-455 7,69-6,59 3,18-2,73
Albastru 455-492 6,59-6,10 2,73-2,52
Verde 492-577 6,10-5,20 2,52-2,15
Galben 577-597 5,20-5,03 2,15-2,08
Portocaliu 597-622 5,03-4,82 2,08-1,99
Ros, u 622-780 4,82-3,84 1,99-1,59

Exemplu: Percept, ia culorilor de către ochiul uman.

Imaginea vizuală rezultă din semnalele transmise creierului de cei aproximativ 125 de milioane de
senzori localizat, i pe retină. Aces, ti fotoreceptori sunt format, i din două tipuri de celule: celule cu con
s, i celule cu bastonas, e. Celulele cu con sunt folosite pentru lumina diurnă (din timpul zilei); acest mod
de vedere este numit vedere fotopică. Bastonas, ele sunt folosite pentru vederea nocturnă, iar acest tip
de vedere poartă numele de vedere scotopică.
Spectroscopia optică reprezintă o excelentă unealtă cu ajutorul căreia putem obt, ine informat, ii despre
structura electronică s, i simetria de pozit, ie a sistemelor atomice (atomi, ioni, molecule, defecte, etc.)
care absorb sau emit radiat, ie. Cu alte cuvinte, spectroscopia optică ne permite să privim ı̂n interiorul

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 15 februarie 2017 7

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 14 | Decembrie | 2017

solidelor prin analizarea luminii care provine de la acestea.

Spectrele se reprezintă grafic având pe ordonată intensitatea radiat, iei (absorbită, emisă, reflectată sau
ı̂mprăs, tiată), iar pe abscisă energia fotonului (ı̂n eV), lungimea de undă (ı̂n nm) sau numărul de undă
(ı̂n cm−1 ). Cu ecuat, ia (1) putem exprima aceste mărimi unele ı̂n funct, ie de altele:
1240
E (eV) = = 1, 24 × 10−4 ν̃ (cm−1 ) (2)
λ (nm)
sau
107
ν̃ (cm−1 ) = = 8064, 5 (eV). (3)
λ (nm)

Figura 3: Sensibilitatea ochiului pentru vederea fotopică (conuri), respectiv scotopică (bastonas, e).
Săget, ile indică lugimile de undă corespunzătoare maximului de sensibilitate.

În cazul calculelor spectroscopice, pentru a estima interact, iunea dintre radiat, ie s, i materie se pot folosi
trei aproximat, ii diferite:

• aproximat, ia clasică, ı̂n care radiat, ia electromagnetică este descrisă de unda electromagnetică
clasică, iar solidul este descris ca un mediu continuu caracterizat de constanta dielectrică relativă
ε s, i/sau permeabilitatea magnetică µ. Interact, iunea dintre radiat, ie s, i sistemul atomic poate fi
descrisă folosind modelul oscilatorului clasic (oscilatorul Lorentz).

• aproximat, ia semiclasică, ı̂n care solidul este descris folosind metodele mecanicii cuantice, ı̂n timp
ce propagarea radiat, iei se tratează clasic. În acest caz, modelul clasic al oscilatorului Lorentz se
modifică t, inându-se cont de faptul că solidul poate absorbi sau emite energie numai sub formă
de cuante bine definite.

• aproximat, ia cuantică, ı̂n care radiat, ia nu mai este tratată clasic (adică, folosind ecuat, iile lui
Maxwell), ci atât radiat, ia cât s, i materia sunt descrise folosind metodele mecanicii cuantice. În
multe cazuri această aproximat, ie nu este necesară, totus, i, utilizarea acestei aproximat, ii conduce
la ı̂nt, elegerea unor aspecte importante ale spectrelor solidelor, cum ar fi studiul fluctuat, iilor de
zero, care sunt relevante ı̂n teoria laserilor.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 15 februarie 2017 8