Intensitatea si difractia radiatiei laser. Laserul cu He-Ne.

Scop: - determinarea razei fascicolului laser;

- determinarea divergentei fascicolului laser;
- studiul difracţiei pe fir şi pe reţea bidimensională.

1. Determinarea razei fascicolului laser.

2. Divergenţa fascicolului laser.
Distribuţia de intensitate în secţiunea treansversală a unui fascicol laser este
 
I  r   I 0 exp  r 2 /  2 , unde  este raza fascicolului laser, adică acea distanţă măsurată de la
centrul fascicolului la care intensitatea scade de
e  2.718  2.7 ori. U
U0
Intensitatea curentului prin fotorezistenţă este
proporţională cu intensitatea luminoasă, de unde rezultă U0 / e
că tensiunea culeasă pe elementul rezistiv are acelaşi y
comportament ca şi intensitatea luminoasă: 2

U  r   U 0 exp  r 2 /  2 
- Se fixează fotorezistenţa la distanţa z1  300mm şi se măsoară poziţia y pe şubler
pentru care se obţine valoarea U 0 , apoi se variaza y inainte/inapoi in pas de 0.5 mm si se
masoara valoarea tensiunii (pana cand tensiunea tinde catre zero, obtinandu-se graficul
prezentat mai sus).
- Se fixează fotorezistenţa la distanţa z 2  900mm şi se reiau masuratorile explicate
mai sus. Datele experimentale inregistrate se trec in tabelul 1.

Tabel I
y(mm)
pentru
z=300mm
U(V) U0

y(mm)
pentru
z=900mm
U(V) U0

- Se reprezinta grafic U=U(y) (pentru z1  300mm z 2  900mm ).

Observatie : Divergenţa fascicolului laser (v. fig) se calculează cu date existente în tabelul I
 Astfel considerănd razele fascicolului y2' y2

laser la doua repere z1 şi z2 2
y i'  y i 1
i  ; i  1, 2 , divergenţa fascicolului
2
devine: y1'
  1 y 2  y1   y ' 2  y '1 
tg  2     radiani  y1
L 2L
L  z 2  z1
3 a).Difracţia pe fir.
Fie figura de difracţie pe un fir de diametru necunoscut a.

y2

2 y1
a
1 y0


Condiţia pentru realizarea maximului de ordin m  1 este a sin 1  1.43 , cu

y1  y 0
sin 1  tg1  . Pentru maximul de ordin m  1 : a sin  '1  1.43
L
La fel pentru maximele de ordin superior:
a sin  2  2.46 a sin  '2  2.46
a sin  3  3.47 a sin  '3  3.47

m -3 -2 -1 0 1 2 3
y(mm)
U(V)
De aici rezultă a1 , a 2 , ..., a 6 şi apoi valoarea medie a .

3 b). Difracţia pe o reţea bidimensională.

În cazul difracţiei pe o reţea bidimensională (o sită cu ochiuri de dimensiuni A pe

direcţie orizontală şi B pe direcţie verticală), dimensiunile ochiurilor reţelei se calculează cu
formulele:
 L2  y j L2  x j
4A   şi 4 B  
yj xj

unde y j , respectiv x j sunt distanţele de la maximul central la maximele secundare de

diverse ordine, măsurate în direcţie verticală, respectiv orizontală.