Analiza unei imagini

Din punctul de vedere al perspectivei personale, reacția inițială pe care mi-a transmis-o
această imagine este aceea că frumusețea exterioară vine în orice formă și orice culoare, fiind
centrate diferite tipuri de înfățisări mai puțin obișnuite din lumea fashion-ului: de la modele
plus-size la veșnicele frumuseți defavorizate într-o ierarhie ce propulsează la extremă
imaginea de “personă albă”. Este o imagine plină de semnificații, pozitivă, deoarece face apel
la faptul că “nimeni nu este perfect” și chiar și unele dintre cele mai cunoscute femei din
industria modei nu se tem de conceptele și ideologiile societății. Îmi place acestă imagine
deoarece promovează diversitatea prin proiectarea diferitelor culturi, fizionomii și frumuseți
aparte.
În imaginea selectată se pot identifica numeroase elemente ale limbajului vizual.
Imaginea cunoaşte o paletă destul de consistentă de nuanţe, de la negru ce este purtător al
unui mesaj de autoritate și putere, dar oferind și efectul de asemănare, la diversitatea culorilor
de pe pantalonii modelelor ce sublinează varietatea, până la culorile pielii și a nisipului ce
înfățișează puritate, eleganță și naturalețe. Textul scriptic din partea de sus și anume numele
revistei Vogue Magazine are fontul roșu pentru a nunanța dinamismul și pasiunea, însă și de a
capta atenția asupra acestuia.
 Un alt element al limbajului vizual regăsit în fotografie este forma neregulată, determinată de
apropierea celor 7 femei, dar și liniile formate de lungimea picioarelor, de înălțimea
modelelor și de poziționarea brațelor. Liniile curbe din imagine, înfățișate de așezarea
picioarelor semnifică feminitate, eleganță. O schemă compozițională conturată vag ar putea fi
triunghiul cu vârful în sus, întruchipat de așearea modelelor. Acest lucru arată stabilitatea,
armonia între un grup de oameni diferiți.
Adâncimea este creată de discrepanța dintre fundal și subiectul principal, adică de mediul
înconjurător: cerul, marea, nisipul și de formă: reprezentarea modelelor, precum și din
suprapunerea mai multor elemente. Un element este imaginea propriu-zisă, iar alt element
este textul. Numele revistei este situat în spatele subiectului principal, iar descrierea acesteia
deasupra lui. Astfel subiectul este plasat nu doar în mijlocul imaginii, dar și în mijocul
compoziției. Lumina este difuză (crează efectul de blur), este filtrată natural, dând culorilor o
omogenitate firească, contrastele coloristice sunt mai vizibile, lăsând o senzație de spațialitate
între subiect și locul în care este facută imaginea. Senzaţia de nou este provocată prin fineţea
detaliilor texturale. În ceea ce priveşte textura materialelor care fac obiectul imaginii
remarcăm ritmicitatea micro-elementelor texturale: nisipul ce lasă impresia de asprime
contopindu-se cu marea ce lasă senzația de omogenitate, de lin, precum și corpul modelelor
ce oferă ideea de finețe.
Tot un element al limbajului vizual este și mișcarea sugerată din imaginea statică. Marea lasă
sentimentul de deplasare a valurilor, iar viteza acestora oferă o senzație de liniște și pace.
Juxtapunerea contureză ideea de antiteză si completare, redând un întreg, lucru evidențiat prin
hainele modelelor. Dacă ne gândim și la simbolistică, juxtapunerea redă perfect inițiativa
imaginii de revistă aniversară, și anume faptul că oricât de diferit ești față de reperul
perfecțiunii dat de conceptele societății, faci parte dintr-un întreg și anume din sfera omului
ce este conceput a fi frumos.
În ceea ce privește compoziția identificăm construcția secvențială. Aceasta arată cum ar
trebui să fie citită imaginea și anume în Z, accentuând în primul rând numele revistei, urmând
cu subiectul principal, iar apoi cu specificația și detaliile conținutului. Regula treimilor
evidențiază punctul de maxim contrast, repetiția bluzelor negre a modelelor, precum și liniile
unde se întălnesc genunchiurile acestora peste care este scris textul “Women Rule!”, sărind în
ochii publicului privitor.
Analizând teoria gestaltului imaginea conține diferite principii. Similaritatea este redată de
grupul de femei, modele din lumea fashionului. Proximitatea o găsim între
textele/specificațiile revistei din partea de jos a imaginii. Numele revistei Vogue, împreună cu
fundalul unde este reprezentată marea sunt formate din linii, respectiv forme aproape
complete. Datorită principiului închiderii le vom percepe ca fiind în totalitate complete.
Centrarea și simetria imaginii, avantajează compoziția prin așezarea subiectului, a grupului în
prim-plan.
Din punct de vedere al semioticii regăsim în imagine diferiți iconi, indecși și simboluri. Ca și
icon avem marea, nisipul și cele 7 femei. Ca și simbol avem numele revistei Vogue, scris în
fundalul imaginii. Acesta este un simbol deoarece ca să știm că este vorba despre o revistă,
trebuie să recunoaștem mai întâi textul și scrisul. Tot un simbol sunt și cele 7 femei pentru că
avem nevoie de anumite cunoștiințe pentru a ne da seama că modelele din imagine sunt:
Adwoa Aboah, Liu Wen, Ashley Graham, Vittoria Ceretti, Imaan Hammam, Gigi Hadid și
Kendall Jenner, fiind cunoscute doar de pasionații modei, fashion-ului și revistelor de
frumusețe. Acestea sunt și o reprezentare a eleganței, a feminității, a întregului și a
conexiunii. Modelele pot fi și un index, deoarece sunt surprinse în timpul unei ședințe foto pe
o copertă de revistă de modă.
Dintr-o perspectivă istorică, putem analiza imaginea spunând că aceasta este folosită pentru
o copertă de revistă de modă, mai concret pentru aniversarea a 125 de ani de Vogue
Magazine, data exactă fiind Martie 2017.
Din perspectiva tehnică primul lucru ce iese în evidență este mediul. Fotografia este
imaginea de copertă a unei ediții a revistei Vogue Magazine. Acest lucru sugerează și faptul
că a fost folosit un aparat DSLR pentru realizarea ei. Pentru că imaginea este blur în spate
deducem faptul că a fost folosită o valoare mare pentru diafragmă și un ISO mic (între 100-
300), deoarece poza este facută în exterior.
Din perspectiva culturală pot spune că coperta “revoluționară” nu a stârnit altceva decât furie
în mediul online. Cititorii au observat încercarea editorilor de a acoperi corpul voluptuous al
modelului controversat Ashley Graham ce a cucerit scena fashion cu formele ei, utilizând
fotomanipularea. Brațul colegei (Gigi Hadid) a fost modificat pentru a o acoperi cât mai mult
cu putință, aceasta ajungând să arate în mod straniu, cu câteva kilograme în minus și cu o
figură mult mai suplă decât cea cu care și-a obișnuit fanii. Aceste lucruri sunt conturate și de
etica media.
Concluzionând, fotografia aleasă poate fi interpretată diferit, de la producătorii ce doresc să
introducă faptul că orice om are imperfecțiuni și că acestea reprezintă defapt frumusețea până
la consumatorii ce sunt înfruptați cu așteptări false prin supra-editarea modelelor.