Sunteți pe pagina 1din 18

Declarație istorică privind pacea

în Ucraina. Semnificații regionale.


Declarația de la Paris, semnată de
liderii Franței, Germaniei, Ucrainei și
Federației Ruse, reprezintă prima
bază serioasă de speranță că se
începe, într-un aranjament susținut
de mai mulți vectori de putere,
drumul dificil al care ar putea duce
la rezolvarea conflictului din
Ucraina.
În primul rând, este un succes – pe
cât de important, pe atât de
neașteptat – a dimensiunii externe a
construcției europene, acum factor
de mediere și construcție a unei
soluții cu Federația Rusă care, în
fapt, confirmă speranța unora dintre
negociatori că, astfel, se validează o
etapă din ce ar putea fi un plan de
cooperare mai amplu și de cursă
lungă și foarte lungă. Este, în zona
intereselor vecinătății imediate a
UE, primul reușită început de
reușită care compensează băltirea
nesfărșită și blocarea în intutilități
protocolare a Parteneriatului Estic.
Lăsând poate locul pentru unul real
în care, după foarte mult timp (aș
zice nepermis de mult timp), liderii
semnatari ai declarației de la Paris
confirmă reintrarea în joc a OSCE.
Totul ca o operațiune care reflectă
“aspirația lor comună către o
arhitectură globală și durabilă
încredere și de securitate în
Europa, una dintre etapele
importante fiind rezolvarea
conflictului din Ucraina” . Mișcarea
politică la baza deciziei este mare
schimbare de joc în privința celor
care, în perioada următoare, vor fin
garanții și organizatorii de joc pentru
realizarea marelui obiectov, adică
realizarea acordului final, cel pe
care-l precedă actuala Declarație
dar pe care nu are nici ambiția și
nici puterea de a-l înlocui.
Acordurile de la Minsk rămân cele
“pe baza cărora părțile își exprimă
interesul să găsească un acord în
cadrul “formatului Normandia” și
Grupului de contact trlateral asupra
tuturor dispozițiilor juridice ale
deciziilor specifice ale
autoadministrării locale – statut
special – din anumite regiuni din
Donețk și Lugnsk, așa cum se
indică în pachetul de măsuri privind
aplicarea Acordurilor de la Minsk din
2015...Părțile semnatare consideră
că este necesar ca Formula
Steinmeier să fie integrată în
legislația ucraineană conform
versiunii adoptate de Grupul
“Normandia” (G4) și Grupului de
contact trilateral”. Vă reamintesc că
acest Grup de contact trilaterial a
fost creat în 2014 ca un cadrul menit
să favorize întâlnirile la nivel înalt și
de experți între Federația Rusă,
OSCE și Ucraina.
De data, “fereastra de oportunitate”
este determinată de un calendar
precis, patru luni în care “consilierii
politice și de politică internațională
vor fi însărcinați să supravegherea
aplicării tuturor acordurilor și să
cadă de acord asupra organizării
unei noi întâlniri, privind îndeosebi
condițiile politice și de securitate
pentru alegerile locale”.
Desigur, cea mai importantă
prevedere privește includerea
“Formulei Steinmeir” chiar în cadrul
legislației ucrainiene, înlocuind
astfel legislații punctuale de până
acum (cum ar fi cea privind statutul
regiunii Donbas, etc) dar și stabilirea
unui posibil orizont de timp pentru
organizarea de alegeri în zona
respectivă. După cum vedeți, a
existat un acord asupora modului în
care denumirea “regiune cu statut
special” intră ca parte componentă
(cel puțin în frazeologia folosită în
Declarația comună) a conceptului
european larg susținute de UE al
autoadministrării locale. Dacă se va
reuși asta până în final, vom vedea
în următoarele luni.
Documentul de la Paris conține un
angajament fundamental al tuturor
părților: aplicarea totală și
integrală a încetării focului înainte
de sfârșitul anului. Este
precondiția la absolut orice discuție,
negociere saun bdemers în Ucraina
și, totdată, este uriașul argument cu
care Zelenski se poate întoarce
acasă ca semn că s-a ținut de
cuvânt și și-a respectat marea
promisiune din programul său
electoral. Ce se prevede acum este
într-adevăr spectaculos:
- trei zone suplimentare de
dezangajarea trupelor – forțe în
teren și echipamente – până la
minele lunii martie 2020
- începerea unui proces complex
de schimb de prizoniei, până la
finele acestui an, “pe baza
principiului “toți pentru toți”
începând cu “toți prizonierii
identificați contra tuturor
prizonierilor identificați”, Crucea
Roșie Internațională primind
acces total și necondiționat la toți
deținuții”
- noi puncte de trecere pe linia de
contact, mai ales pe criterii
umanitare
- OSCE trebuie să aibă
posibilitatea de a folosi toate
posibilitățile consemnate în
mandatul din 21martie 2014 și să
dispună de un acces sigur și
securizat pe întreg teritoriul
Ucrainei.
Deocamdată atât.
Nu este un succes final și nici
nu se schimbă fundamental
situația din teren. Dar, cel puțin,
este o ieșire din blocajul total al
ultimilor trei ani și este un semn
de speranță că ceva s-ar putea
mișca în sensul dezangajării
forțelor beligerante și revenirii la
normal. Ce mi se pare interesant
este că, măcar acum, apare o
formă de presine directă făcută
de europeni în favoare
europenilor și oferind un respiro
vital pentru redefinirea politicii
UE față de est. Inclusiv, în mod
direct, privind relația plină de
puncte contradictorii cu
Federație Rusă.
Peste patru luni, un nou Summit în
care vom vedea dacă se poate
merge mai departe și în ce condiții.
Deocamdată, avem un document
intermediar al speranței, dar dublat
de angajamente făcute sub
presiune unei realități care,
oricând, mai ales ghidată de
interese externe, se poate
transforma în explozie majoră și să
evolueze spre un război civil
generalizat.
Pe fond însă, trebuie urmărit
modul în care evoluează, la modul
general, această primă încercare
solidă de a pune la lucru
diplomația europeană, readucând
combinația din trecut cu acțiunea
OSCE și eventual integrând jocul
acesta în cadrul organizațional și
legislativ al Consiliului Europei.
Pariul se face pe spații mari și timp
îndelungat, implicând structuri
complexe. Nimeni nu spune,
deocamdată, că este garantată și
aplicarea lui deoarece interesele
politice care au susținut
dezorganizarea extremă a
Ucrainei (situație similară cu
R.Moldova epocii Plahotniuc)
rămân încă interesate profund în
destabilizarea zonei pentru a-și
consolida propriile lor segmente de
confort.
Dar,, cel mai important lucru, s-a
deschis un joc. Este în evoluție și
marii jucători europeni sunt
implicați la un nivel de urgență
care, în sine, este eun mesaj.

Emmanuel Macron

@EmmanuelMacron

EN DIRECT | Avec Angela Merkel, Volodymyr


Zelensky et Vladimir Poutine pour un Sommet au
format dit « Normandie ». Notre objectif : relancer
le processus de paix dans le Donbass, en Ukraine.
https://www.
pscp.tv/EmmanuelMacron
/1ypJdBvMjavKW

Emmanuel Macron @EmmanuelMacron


Avec Angela Merkel, Volodymyr Zelensky et Vladimir
Poutine pour un Sommet au format dit « Normandie ».
pscp.tv
1 485
00:32 - 10 déc. 2019
Informations sur les Publicités Twitter et confidentialité

756 personnes parlent à ce sujet

Retrouvez les conclusions


agréées du Sommet au
format Normandie du 9
décembre 2019 :
CONCLUSIONS AGRÉÉES - SOMMET DE PARIS EN
FORMAT « NORMANDIE »
9 DÉCEMBRE 2019 - DÉCLARATION

Le Président de la République
française, la Chancelière de la
République fédérale
d’Allemagne, le Président de la
Fédération de Russie et le
Président de l’Ukraine se sont
réunis à Paris aujourd’hui.
Les accords de Minsk (le Protocole de Minsk du
5 septembre 2014, le Mémorandum de Minsk du
19 septembre 2014, et le Paquet de mesures de
Minsk du 12 février 2015) restent la base des
travaux en Format Normandie, dont les États
membres sont attachés à la pleine mise en œuvre.
Ces États soulignent leur aspiration commune à
une architecture globale et durable de confiance et
de sécurité en Europe, reposant sur les principes
de l’OSCE, dont le règlement du conflit en Ukraine
est l’une des étapes importantes.
Sur cette base, ils décident ce qui suit :

1. Mesures immédiates
pour stabiliser la
situation en zone de
conflit
Les parties s’engagent à mettre en œuvre
totalement et intégralement le cessez-le-feu, qui
sera consolidé par la mise en œuvre de toutes les
mesures nécessaires de soutien au cessez-le-feu,
avant la fin de l’année 2019.
Elles soutiendront l’élaboration et la mise en œuvre
d’un plan de déminage actualisé, sur la base de la
décision du Groupe de contact trilatéral relative
aux activités de déminage, en date du 3 mars 2016.
Elles soutiendront un accord au sein du Groupe de
contact trilatéral sur trois zones de
désengagement supplémentaires, avec l’objectif de
procéder au désengagement des forces et des
équipements d’ici à la fin du mois de mars 2020.
Elles encouragent le Groupe de contact trilatéral à
faciliter la libération et l’échange de personnes
faites prisonnières dans le cadre du conflit d’ici la
fin de l’année, sur la base du principe « tous contre
tous », en commençant par « tous les prisonniers
identifiés contre tous les prisonniers identifiés »,
étant entendu que les organisations
internationales, notamment le Comité international
de la Croix rouge (CICR), se verront accorder un
accès total et sans condition à toutes les
personnes détenues.
Elles soutiendront un accord au sein du Groupe de
contact trilatéral, dans les 30 jours, sur les
nouveaux points de passage le long de la ligne de
contact, fondé principalement sur des critères
humanitaires.
Elles rappellent que la Mission spéciale
d’observation de l’Organisation pour la sécurité et
la coopération en Europe en Ukraine (MSOU) doit
être en mesure d’user de toutes les possibilités
offertes par le mandat du 21 mars 2014 et disposer
d’un accès sûr et sécurisé dans toute l’Ukraine
pour pouvoir remplir son mandat intégralement.

2. Mesures pour mettre


en œuvre les clauses
politiques des accords de
Minsk
Les parties expriment leur intérêt pour un accord à
trouver au sein du format Normandie (N4) et du
Groupe de contact trilatéral sur tous les aspects
juridiques des dispositions particulières d’auto-
administration locale - statut spécial - de certaines
zones des régions de Donetsk et de Louhansk,
comme indiqué dans le Paquet de mesures
relatives à la mise en œuvre des accords de Minsk
de 2015, afin d’en assurer le fonctionnement sur
une base permanente.
Elles considèrent qu’il est nécessaire d’intégrer la
Formule Steinmeier dans la législation ukrainienne
conformément à la version arrêtée dans le cadre
du N4 et du Groupe de contact trilatéral.

3. Suivi
Elles demandent à leurs conseillers politiques et à
leurs ministres des Affaires étrangères de veiller à
la mise en œuvre des accords trouvés et
conviennent de tenir une nouvelle rencontre dans
ce format dans les quatre prochains mois,
notamment au sujet des conditions politiques et
sécuritaires des élections locales.