Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Științe Economice

Programul de studii, master: Contabilitate, audit și informatică de gestiune

Lect. univ. Dr. Daniela-Cristina SOLOMON

CERCETĂRI ÎN DOMENIUL ECONOMIC

Număr de ore pe săptămână 24

(cf. Planului de învățământ: 1C+1S)
Total ore studiu individual 167
Total ore pe semestru 181
Numărul de credite 8

Evaluare disciplină: VERIFICARE în data de 3 mai 2018 ora 16

Verificare 40%

Seminar - participare activă 10%

 recenzia unei cărți de specialitate 20%
 lucrare științifică - întocmirea și prezentarea 30%
unei articol științific

2 2
Se va menționa titlul temei de disertație ........................................................................
1. Recenzia (maxim o pagină) unei cărți de specialitate (din ultimii 5 ani) sau
a unei reviste științifice (asupra unui număr/volum al revistei din anul
2016, 2017 sau 2018) din domeniul temei de disertație; se vor respecta
indicațiile din Anexa 1.1. Scrierea unei recenzii.
2. Articol științific (6-10 pagini) respectându-se Template-ul și Ghidul de
elaborare a lucrărilor științifice; tematica abordată în cadrul articolelor
trebuie să fie din domeniul temei de disertație.
3. Prezentarea power point a articolului științific: 6-8 slide-ri

În cadrul seminariilor (25-26 aprilie 2018, conform orarului) se vor prezenta

articolele științifice realizate, iar portofoliul integral se va preda la ultima oră
de seminar și va fi transmis și electronic la adresa de mail
solomon_daniela@yahoo.com.

3
 Cunoaşterea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor
de investigaţie ştiinţifică în contabilitate, audit,
fiscalitate, analiză economico-financiară şi sisteme
informaţionale contabile.

 Elaborarea unei lucrări ştiinţifice, a unui eseu, raport

de cercetare în domeniu, publicarea şi prezentarea în
faţa unui auditoriu specializat.

4
Competenţe cognitive (cunoştinţe)
 însuşirea metodei ştiinţifice de abordare;
 metode şi tehnici de investigaţie în contabilitate, audit,
fiscalitate, analiză economico-financiară şi sisteme
informaţionale;
 însuşirea metodologiei cercetării.

Competenţe funcţionale (deprinderi sau capacităţi de

utilizare a cunoştinţelor într-o situaţie de muncă dată)
 identificarea temei/ subiectului/ problemei investigate;
 documentarea prin utilizarea instrumentelor online;
 documentarea în unităţi specializate (biblioteci, etc.);
 elaborarea de planuri de cercetare, proiecte şi lucrul
colaborativ.

5
 Motivaţia cercetării ştiinţifice
 Alegerea unei metodologii
 Tipologia cercetării
 Harta conceptuală a disciplinelor şi locul
contabilităţii, auditului, fiscalităţii, sistemelor
informaţionale contabile şi analizei economico-
financiare
 Materializarea şi diseminarea rezultatelor
cercetării
 Procesul de proiectare a unei cercetări ştiinţifice

6
 Probleme primordiale ale cercetătorului
 Importanţa cercetării contabile
 Definirea şi natura cercetării contabile
 Fazele procesului de cercetare contabilă
 Rolul cercetării contabile în diferite organizaţii
 Importanţa formării gândirii critice şi
deprinderilor de comunicare
 Importanţa cercetării în susţinerea examenelor
specifice profesiei

7
 Deprinderile gândirii critice, nivelurile gândirii critice,
adăugarea de valoare serviciilor profesionale, elemente
cheie ale gândirii critice, elaborarea de scrisori, note, etc.

 Dinamismul mediului cercetării contabile

 Provocările actuale în exercitarea cercetării contabile
 Provocarea întreprinderii adaptabile şi inteligente
 Provocarea organizaţiei virtuale
 Provocarea noilor sisteme de producţie
 Reglementările contabile româneşti actuale, efortul de
convergenţă al Uniunii Europene

8
 Strategiile de cercetare în bazele de date comerciale
 Provocările exercitate de cercetarea online
 Sistemul de codificare al FASB si utilizarea sa
 Rolul studiilor de caz în practica cercetării contabile
 Accesul online la legislaţia contabilă românească
 Clasificarea, indexarea şi limbajele de indexare folosite
în biblioteci
 Alte clasificări/ codificări utile cercetătorului contabil
 Forme de triangulaţie în cercetarea contabilă
 Riscul contabilităţii şi managementul riscului pentru
contabili

9
 Obiectivele cercetării în domeniul fiscalităţii
 Provocările cercetării fiscale
 Baze de date pentru cercetarea fiscală
 Autorităţile fiscale din România: MFP, Comisia fiscală
centrală, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,
Organe de inspecţie fiscală, Noutăţile şi modificările
codului fiscal din România
 Codul de procedură fiscală şi Contenciosul fiscal.
 Procesul de cercetare specific domeniului
 Standardele profesionale cu impact asupra fiscalităţii

10
 Importanţa serviciilor cu valoare adăugată
 Serviciile de asigurare şi de consultanţă
 Esenţialul în legislaţia autoritară de audit
 Codul de conduită profesională
 Rolul judecăţii profesionale în procesul de
cercetare

11
 Conceptele specifice sistemelor informaţionale
contabile (SIC)
 Paradigma valorii adăugate în cercetarea SIC
 Tehnologia şi caracteristicile SIC
 Metode de cercetare a sistemelor informaţionale
contabile

12
 Conceptele specifice analizei economico-
financiare
 Etapele procesului de cercetare în analiza
economico-financiară
 Perspectiva, rolurile și competențele analistului
modern
 Certificarea și asocierea profesională

13
 Cum se execută fazele procesului de cercetare?
 Cum se identifică subiectele/ problemele de
cercetat?
 Cum se colectează dovezile, informaţiile
autoritare şi alte surse?
 Formarea deprinderilor de evaluare a rezultatelor
cercetării
 Dezvoltarea şi comunicarea unei concluzii bine
argumentate şi documentate
 Cum puteţi fi la curent cu actualităţile
domeniului?

14
 Încercarea organizată, structurată și orientată pe scop
pentru a obține cunoaștere nouă care să fie comunicată
celor interesați.
 O activitate pentru descoperirea adevărului, capabilă
să determine o înțelegere, o intuire sau o cunoaștere
obținută printr-o percepție sârguincioasă și o
investigare sistematică a unui subiect/ a unei teme în
scopul validării percepției cercetătorului.
 Se mai definește ca experiență, atitudine, arta
investigării științifice, efortul de a dobândi noi
cunoștințe; activitatea de a găsi răspunsuri la întrebări.

15
 A obține o diplomă (licență, master, doctor).
 A obține o poziție, respectabilitate: ex. promovările în mediul
academic sunt condiționate de titlul de doctor.
 A rezolva o problemă: nevoile practicii au nevoie de cercetare.
 Plăcere intelectuală: a învăța să citești texte și să gândești critic.
 A dobândi cunoștinte aprofundate, într-un domeniu; a înțelege
anumite mecanisme, legături, societatea.
 A câștiga un venit: nu doar institutele de cercetare câștigă
venituri din cercetare, ci și Universitățile, care în mod firesc au
nevoie de venituri suplimentare față de alocările, care pot fi
obținute prin proiecte de cercetare (Uniunea Europeană, Marie
Curie etc.; Banca Mondială, alte instituții regionale,
internaționale).

16
 Cercetare fundamentală (teoretică): cercetare pură, pentru
dezvoltare teoretică, conceptuală, formularea de idei
abstracte, modele explicative. Nu orice cercetare teoretică
este și fundamentală, în sensul de a aduce contribuții
importante, de a revoluționa un domeniu.
 Empirică (opusă cercetării teoretice): se bazează pe
observarea directă a realității; porneşte de la concepte şi
modele teoretice, verificǎ teoria dar, prin constatǎrile şi
concluziile sale, poate contribui la îmbogǎţirea teoriei.
 Cercetare orientată spre un anumit scop – pentru aflarea
unei soluții la o problemă/ întrebare/ solicitare a unui client.
 Cercetare aplicată: orientată spre soluționarea unor
probleme din variate domenii, cu aplicabilitate concretă.
 Cercetarea practicii: existente în domeniul respectiv.

17
 Cercetarea cantitativă: înseamnă derularea unor activități
care implică măsurarea conceptelor și/ relațiilor dintre ele în
termeni cantitativi, cu ajutorul unor variabile, indicatori; se
desfăşoara cu ajutorul culegerii și prelucrǎrii de date
prin experimente, anchete, observaţii etc. şi pune în
evidență anumite rezultate ale prelucrǎrii datelor; este extinsă
și costisitoare, deoarece este nevoie de o anumitǎ cantitate, de
un anumit volum de date, pentru ca prelucrarea și rezultatele
sǎ aibǎ relevanţǎ.
 Cercetare calitativă: implică anumite concepte,
considerate în funcție de relațiile dintre ele și cu
utilizarea unor argumente consistente în raport cu
raționamentul logic în așa fel încât să se obțină explicații
temeinice concretizate în anumite propoziții/ enunțuri.

18
 Obiectivele și scopul cercetării sa fie clar definite.
 Planul activității de cercetare să fie întocmit astfel
încât să ducă la atingerea obiectivelor.
 Datele să fie verificate pentru corectitudine.
 Metodele de analiză a datelor să fie adecvate iar
analiza să fie corectă.
 Concluziile cercetării să fie în conformitate cu
rezultatele analizei și să facă trimitere la obiective
și scop.
 Cercetătorul să fie competent și onest.

19
 Parte a logicii care se ocupă de studiul metodelor
folosite în diferitele domenii ale cercetării ştiinţifice.
 Metodologia se referă la strategia de cercetare, la felul
în care se dobândește cunoașterea (A nu se confunda
cu conceptul filosofic de epistemologie, care se referă
la originea, natura și limitele cunoașterii).
 Metodologia se referă la ansamblul de tehnici si
metode prin care teoria existentă este verificată,
pentru a dobândi o mai bună cunoaștere a acesteia
(conținutului conceptelor, relațiilor), a utilității acesteia
(verificarea aplicabilității), a dezvoltării (noi înțelesuri,
noi utilități, direcții de adâncire).

20
 De la cuvintele greceşti meto – „spre” şi odos „cale,
drum”- ansamblu coerent de procedee şi tehnici prin
care se realizează un mod determinat de procedee,
considerate metode generale de gândire prin care se
poate ajunge la adevăr:
◦ deducţia (drumul de la general la particular) şi
◦ inducţia (calea de la particular la general).
 Analiza (studiul detaliilor unui ansamblu) şi sinteza
(reconstituirea ansamblului din elementele sale
componente) sunt şi ele procedee (metode) prin care
gândirea şi acţiunea practică pot ajunge la atingerea
unui scop (realizarea demersului ştiinţific prin care se
ajunge la descoperire sau la un anumit rezultat în
cercetare).

21
 Metodologia cercetării științifice în contabilitate
este o parte a metodologiei cercetării în științele
economice și este formată din trei niveluri de
metode:
◦ metode de maximă generalitate, specifice tuturor
științelor;
◦ metode proprii științelor economice;
◦ metode specifice contabilității/ auditului/ fiscalității/
analizei economico-financiare/ sistemelor informaționale
contabile

22
 Fazele metodei științifice
• Definirea problemei/ clarificarea problemei/ formularea întrebării
– identificarea faptelor relevante, eliminarea celor irelevante;
– trebuie prezentată în abstract, în introducere.
• Colectarea de probe și dovezi/ documentarea
– discuții, grupuri de experți/ specialiști/analiști/ auditori;
– utilizarea surselor primare: cărți, articole (căutat autorul inițial) și a
surselor secundare: pagini web,...;
– respectarea principiului triangulației (utilizarea a cel puțin 3 surse diferite
pentru aceeași idee).
• Elaborarea ipotezelor
• Testarea ipotezelor cu un experiment
• Analiza rezultatelor și identificarea alternativelor
• Dezvoltarea concluziilor: înlănțuirea de opinii critice.
• Comunicarea rezultatelor

Cercetătorii contabili utilizează metoda științifică pentru enunțarea

întrebării, construirea ipotezei, proiectarea, executarea și evaluarea
23
unui experiment.
 Concept folosit deseori ca substituent pentru metodă.
 Acoperă un sens mai precis al modalităţii de a realiza o acţiune,
încadrându-se într-o dimensiune concretă a metodologiei (ca
primă treaptă a acesteia, cuprinzând metode procedee specifice).
 Pentru cercetarea în contabilitate, în grupul procedeelor se
încadrează metodele furnizate de:
- statistică: indicii, calcul dispersional, corelaţia şi regresia;
- econometrie: cele mai mici pătrate, verosimilitatea maximă,
modelarea econometrică, analiza componentelor principale;
- matematică: inducţie matematică, calcul diferenţial şi
integral, programarea matematică etc;
- ştiinţa economică şi administrarea afacerilor: metoda
elasticităţii, analiza economică structurală, analiza economică
comparativă, analiza componentelor de bilanţ, substituţia în lanţ
etc.
 Procedeele de cercetare sunt componentele concrete ale metodei
prin care se produce acţiunea propriu-zisă, directă asupra
obiectului:
- culegerea, prelucrarea, analiza şi interpretarea.
24
 O manieră de a produce acţiune prin mixajul dintre
activităţi ale omului şi tehnologii, echipamente etc., cu rol
auxiliar şi ajutător. Nu rareori tehnica se confundă cu
metoda mai ales în cazul studiilor şi cercetărilor cu caracter
pozitiv, experimental şi aplicativ.
 În vorbirea curentă, termenul „tehnică” este asociat cu
elementele tehnice ale acţiunii: tehnică de lucru:
prelucrarea electronică a datelor; tehnică avansată.
 Termenul „tehnic” este asociat elementelor metodologice
care au dimensiuni şi formă concrete – prin care se pot face
înregistrări directe ale timpurilor de execuţie, deplasărilor
în spaţiu; tehnica sondajelor, bazată pe o anume modalitate
de a afla opinii; tehnica reuniunilor pannel – modalitate
procedurală de a găsi poziţii sau atitudini concrete faţă de
anumite probleme importante care nu se pretează la
soluţii identificabile cantitative etc.

25
 Partea fizică a acțiunii de cercetare, care se oferă ca
element ajutător; calculator, imprimantă, scanner etc.
Uzual se foloseşte conceptul „instrument de lucru” şi
elemente ajutătoare de intermediere:
 chestionarul, graficul, diagrama, fişa de înregistrare,
tabelele de calcul, distribuţiile standard.

 În cercetare, în general, sunt instrumente şi cataloagele

bibliografice, referatele şi sintezele de referate, notele de lectură
etc. care sunt legate de documentarea bibliografică.

26
Lucrarea științifică trebuie să cuprindă următoarele
elemente sau părţi componente:
 titul,
 rezumatul (abstractul) într-o limbă de circulaţie,
cuvinte cheie, JEL (Journal of Economic Literature)
classification code
 introducerea,
 metodologia cercetării
 rezultatele cercetării (tratarea),
 concluziile
 bibliografia folosită şi
 indicele dacă e cazul.

27
 Trebuie ales astfel încât să informeze cât mai exact
asupra conţinutului lucrării respective.
 Alegerea titlului trebuie tratată cu atenţie maximă
pentru că partea ce se bucură de cea mai mare circulaţie
este tocmai titlul.
 El trebuie să atragă suficient atenţia, să sugereze
conţinutul şi domeniul de aplicare al lucrării.

28
 Are scopul de a informa cititorul, în câteva cuvinte, atât
asupra conţinutului cât şi asupra concluziilor la care s-a
ajuns. Ca putere de circulaţie, rezumatul se situează
între titlul şi articolul propriu-zis al lucrării pentru că el
este reprodus în planuri editoriale, în reviste de referate,
fişe sau alte forme de semnalare.
 Rezumatul apare de cele mai multe ori în limbi străine,
fiind foarte răspândit. De multe ori rezumatul apare
publicat şi independent, ceea ce trebuie să ne facă şi mai
atenţi la redactarea lui.
 O altă uzanţă este că pentru participarea la o conferinţă,
ca să fie acceptată o lucrare, trebuie trimis înainte un
rezumat al acesteia (aşa-numitul abstract). Se poate
întâmpla ca rezumatul să folosească şi unui cititor grăbit
care îşi poate face o idee despre conţinutul articolului
respectiv.

29
M: Business Administration and Business Economics; Marketing;
Accounting; Personnel Economics;
M0: General
M1: Business Administration
M2: Business Economics
M3: Marketing and Advertising
M5: Personnel Economics
M4 Accounting and Auditing
- M40: Accounting and Auditing: General
- M41: Accounting;
- M42: Auditing;
- M48: Accounting and Auditing: Goverment Policy and
Regulation;
- M49: Accounting: Other.

30
 Se redactează cu scopul de a pregăti cititorul în
vederea lecturii având rolul unei prefaţe de la o
lucrare.
 În introducere se vor menţiona:
◦ importanţa şi actualitatea problemei cercetate,
◦ stadiul la care a ajuns cercetarea în domeniul
respectiv, şi
◦ eventualele dificultăţi de informare şi documentare.

31
 Trebuie să reprezinte o imagine succintă a stadiului actual
al cunoaşterii în sfera tematicii abordate, demersul ştiinţific
al studentului, precum şi rezultatele obţinute, fie ele de
natură conceptuală sau practică.
 Motivaţia, importanţa temei.

Metodologia cercetării trebuie să cuprindă

elemente precum:
◦ obiectivele cercetării desfăşurate, metodele şi tehnicile de
cercetare utilizate, descrierea detaliată şi clară a procesului de
cercetare ştiinţifică, importanţa cercetării pentru sfera cunoaşterii,
precum şi modalităţile de identificare (cuantificare) a rezultatelor
cercetării.
 Dacă demersul ştiinţific este unul cu caracter preponderent
practic, atunci se impune precizare distinctă şi clară a
etapelor parcurse pentru realizarea efectivă a lucrării.

32
 Constituie partea cea mai importantă a unei lucrări
ştiinţifice. Fiind partea cea mai amplă, tratarea trebuie
să fie bine structurată, astfel să evidenţieze contribuţia
cât mai originală a autorului la cercetarea respectivă.
 Subdiviziunile acestei părţi pot avea dimensiuni
diferite: de la un paragraf la un capitol. Ideile fiecărei
subdiviziuni trebuie bine înlănţuite. Un lucru
important de care trebuie să ţinem seama este acela de
a nu ne pierde în detalii nesemnificative care ar putea
abate atenţia cititorului de la subiectul principal al
lucrării.
 Eventualele informaţii secundare pot fi efectuate în
note de subsol peste care un cititor mai puţin interesat
de subiect poate trece cu uşurinţă.

33
 Au rolul de a prelua ideile autorului şi de a le fixa
în memoria cititorului.
 Concluziile generale ale cercetării întreprinse,
precum şi propunerile iniţiate de
student/masterand, ca urmare a concluziilor
conturate.
Lucrarea științifică trebuie să aibă la bază o
documentare solidă, reală, autentică şi relevantă,
regăsită la nivelul referinţelor bibliografice.

34
 Pentru identificarea şi utilizarea bibliografiei sau a
referinţelor bibliografice se recomandă următoarele
aspecte:
◦ utilizarea unor surse de documentare autentice şi reale;
◦ în cadrul referinţelor bibliografice se recomandă ca
articolele ştiinţifice publicate în literatura de specialitate, să
beneficieze de o pondere semnificativă;
◦ se apreciază ca fiind o condiţie minimală pentru asigurarea
unui nivel ştiinţific mediu ca referinţele bibliografice
prezentate la finalul lucrării să se regăsească integral în
textul materialului elaborat;
◦ nu este admis la nivelul bibliografiei existenţa unor
referinţe a căror utilizare nu poate fi identificată în textul
lucrării;

35
În vederea asigurării unui nivel ştiinţific semnificativ se
recomandă ca ponderea tipului de referinţe bibliografice în
totalul acestora să fie astfel:
 minim 50% articole publicate în jurnale sau alte publicaţii
similare naţionale şi/sau internaţionale;
 maxim 35% cărţi de specialitate publicate în ţară şi
străinătate;
 maxim 10% articole publicate în volume ale conferinţelor
ştiinţifice desfăşurate pe teritoriul naţional;
 maxim 5% materiale nepublicate (prelegeri la conferinţe, teze
de doctorat, cursuri, manuale universitare, materiale
distribuite în cadrul workshop-urilor, etc.)

36
 Dacă se consideră oportun ataşarea la o astfel de
lucrare a unor anexe, care vin în sprijinul
susţinerii demersului ştiinţific întreprins, se
recomandă ca ponderea acestora raportată la
numărul total de pagini al lucrării să fie maxim
20%.
 De asemenea graficele tabele, imaginile nu
trebuie să se substituie textului, ci să fie numai o
completare şi susţinere a acestuia.

37
1. Andone, I., Georgescu, I., Toma, C., Solomon, D. C., Metodologia
și etica cercetării științifice în contabilitate și sisteme
informaționale, Editura TEHNOPRESS, Iași, 2013.
2. Epstein, B.J., Jermakowicz, E.K., Wiley IFRS 2010: Interpretation
and Application of International Financial Reporting Standards, John
Wiley & Sons Inc., 2010.
3. Previts, G., Bricker, R., (Eds.), Studies in The Development of
Accounting Thought, Elsevier Press,
http://www.developmentofthought.org/index.html.
4. Ristea, M., Dumitru, C.G., Contabilitate aprofundată, Ed.
Universitară, Bucureşti, 2005.
5. Toma, M., Potdevin, J., Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei
contabile, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2008.
6. Tomkins, C., Grove, R., The everyday accountant and researching his
reality, in Accounting,Organizations and Society, Vol.8,No.4,
pp.361-374.
7. Policy in the Knowledge-Based Economy, Expert Group Report,
European Commission, European Research Area, 2009.

38
EBSCO Humanities International Complete
http://search.ebscohost.com

Science Direct http://www.sciencedirect.com

SpringerLink http://link.springer.com

ProQuest Central http://search.proquest.com/pqcentral/

Oxford Journals Collection http://www.oxfordjournals.org/

Scopus http://www.scopus.com/

Thomson ISI - Web of Science http://apps.webofknowledge.com

39
40
 Revista finanțe publice și contabilitate / Ministerul
Economiei și Finanțelor (1962-2017)
◦ Până în anul 1970 apare sub titlul: Evidența contabilă; de la nr.1 din
1970 apare sub titlul: Revista de contabilitate până in anul 1990 când
apare sub titlul: Revista de finanțe, credit, contabilitate ISSN 1223-
3927 pana în anul 2002 când este înlocuită de Revista finanațe
publice și contabilitate continuând numerotarea.
◦ Editată de Ministerul Finanţelor Publice, ISSN 1582-9774
◦ http://www.mfinante.gov.ro/publicatiipresa.html?pagina=presa

 Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor: publicație

de informare, documentare și dezbateri profesionale /
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați;
(1993-2017) , http://revista.edituraceccar.ro
 Audit financiar / Camera Auditorilor Financiari din
România; (lunar, 2010-2017), ediție online
http://revista.cafr.ro

41
Revue Francaise de Comptabilite / red. en chef
Agnes Bricard (12 nr./an, 2008-2017)
http://revuefrancaisedecomptabilite.fr/numeros/

Accounting and Finance / Accounting Association of

Australia and New Zealand (Australia, 5 nr./an, 2008-
2017) http://www.afaanz.org

The Accounting Review / senior ed. Dan S. Dhaliwal ;

American Accounting Association (SUA, 6 nr. / an , 2008-
2017), http://aaahq.org/Research/AAA-Journals/The-
Accounting-Review

European Accounting Review / European Accounting

Association (Marea Britanie, 4 nr./an, 2008-2012)
http://www.eaa-online.org/r/default.asp?iId=FDJHJD

42
 În evaluarea lucrării științifice se vor avea în vedere
următoarelor criterii de evaluare:
 Complexitatea nivelul conţinutului ştiinţific al lucrării;
 Capacitatea de sinteză şi gradul de coerenţă dovedit de
către masterand;
 Structura lucrării analizate;
 Valoarea şi relevanţa referinţelor bibliografice studiate;
 Existenţa metodologiei de cercetare şi a motivaţiei
cercetării;
 Valoarea rezultatelor obţinute ca urmare a cercetării
desfăşurate;
 Capacitatea de a prezenta lucrarea elaborată;
 Gradul şi capacitatea de a răspunde la toate întrebările
adresate.

43
 A nu se citi prezentarea de pe slide-uri sau alte
materiale;
 A nu se utiliza elemente grafice care nu au legătură
directă cu textul prezentării sau nu prezintă elemente
cu caracter ştiinţific;
 A nu se utiliza efecte sonore pe parcursul prezentării;
 Numerotarea slide-urilor astfel încât membrii comisiei
şi studentul să conştientizeze cât a mai rămas din
prezentare;
 A se focaliza expunerea pe tema abordată fără
introduceri şi explicaţii colaterale sau fără legătură cu
tema tratată.
 O ţinută şi atitudine comportamentală în concordanţă
cu importanţa momentului prezentării şi susţinerii
unei lucrări științifice.

44