U.M.F. „GRIGORE T.

POPA” IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Clinica a-II-a Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.Dr.N.Oblu” IAŞI

PATOLOGIA APARATULUI
LACRIMAL

Șef lucrări Dr. COSTEA CLAUDIA FLORIDA

1
REZUMATUL CURSULUI
 Importanța cursului
 Cursul de Patologia  Anatomia
aparatului lacrimal detaliază
următoarele:  Boli
 Cauza / Etiologie
 Simptome

 Diagnostic

 Complicații

 Tratamente

2
IMPORTANȚA CURSULUI

Acest curs este important deoarece:

 Un pacient când se prezintă la stomatolog poate prezenta simptome care

au cauze oftalmologice corelate cu afectiuni ale aparatului lacrimal
 Doctorul stomatolog trebuie sa recunoasca simptomele cu potentiale cauze
oftalmologice si sa trimita pacientul pentru investigatii suplimentare
 Reduce rata erorilor medicale produse de stomatolog

3
ANATOMIA APARATULUI LACRIMAL

 Componenta secretorie:
 Glanda lacrimală principală
 Glandele lacrimale accesorii

 Componenta excretorie:
 Căile lacrimale
 Sacul lacrimal
 Ductul nazo-lacrimal
4
 PREZENTARE GENERALĂ: ANATOMIA
APARATULUI LACRIMAL
4
1
Aparatul lacrimal:
2 5
1.Ductele lacrimale
2.Glanda lacrimală
6 3.Canalicul lacrimal inferior
4.Canalicul lacrimal superior
3 5.Duct lacrimal
7 6.Sac lacrimal
7.Duct nazo-lacrimal
8 8.Valva Hasner

5
Khurana AK, Comprehensive Ophthalmology, 2008, Anshan
GLANDA LACRIMALĂ

6
 GLANDA LACRIMALĂ PRINCIPALĂ
ANATOMIE
 Glandă exocrină cu secreţie seroasă, are 2 porţiuni:
 ORBITARĂ
 PALPEBRALĂ
 Vascularizatia arteriala glandei lacrimale este asigurată de arterele lacrimale; sângele venos
este colectat prin vena superioară oftalmică
 Inervatia glandei lacrimale principală  nervul lacrimal ram din nervul oftalmic
PORŢIUNE ORBITARĂ DE MĂRIMEA UNEI PORŢIUNE PALPEBRALĂ DE VOLUMUL UNEI
MIGDALE ALUNE

 Situată în: unghiul supero-extern al  Separată de porţiunea orbitară prin:

orbitei în foseta lacrimală a osului
frontal, sub septul orbital, între:
 muşchiul ridicător al pleoapei
superioare
 muşchiul drept extern
 muşchiul ridicător al pleoapei
superioare
 expansiunea fibro-ligamentară
se fixează la partea externă a
marginii orbitare
SECRETIA GLANDEI LACRIMALE PRINCIPALE:
FILMUL LACRIMAL

8
SECREȚIA GLANDEI LACRIMALE
PRINCIPALE : FILMUL LACRIMAL
 STRUCTURA  Filmul lacrimal conține 3 straturi:

 Lipidic
 Apos
Mucos

 ROL :

 Intârzierea evaporării lacrimilor

 Lubrifierea interfeței pleoapă-glob ocular
 Se răspândește prin clipirea pe întreaga suprafață a globului ocular
 Nutriția și oxigenarea straturilor superficiale ale corneei
 În refracție (rol optic)

9
 STRATURILE FILMULUI LACRIMAL
PREZENTARE GENERALĂ (1)
 Filmul lacrimal acoperă suprafaţa oculară (corneea şi conjunctiva)
 Stratul lipidic → secretat de glandele Meibomius
 Stratul apos → secretat de glanda lacrimală principală şi glandele lacrimale accesorii

Copyright©Claudia Florida Costea, 2019

 Stratul mucos → secretat de celulele epiteliului conjunctival

1.Stratul lipidic

2.Proteine

3.Stratul apos (glanda lacrimală principală şi accesorie)

4.Stratul mucos

5.Glicocalix (stratul epitelial pluri-stratificat al corneei şi

conjunctivei)

6.Suprafaţa oculară

7.Mucine solubile

Dartt 2004, with the permission of Elsevier

STRATURILE FILMULUI LACRIMAL
PREZENTARE GENERALĂ (2)

 Trei straturi suprapuse, cu structuri şi funcţii diferite:

 Profund → stratul de mucină cu rol de adeziv la suprafaţa corneei

 Mijlociu → stratul apos cu rol de hrănire şi oxigenare

 Extern → strat lipidic ce împiedică evaporarea rapidă a lacrimilor

11
 12
STRATURILE FILMULUI LACRIMAL

STRATUL LIPIDIC STRATUL APOS STRATUL MUCOS

 Situat la exterior este  Secretat de:
secretat de:  Glandele lacrimale principale
 Glandele sebacee și accesorii
Meibomius din tars  Stratul cel mai gros al filmului
 Glandele Zeiss din jurul lacrimal:
foliculilor piloşi  Electroliţi (Na, CI, K, Ca)
 Are rol în:  Molecule mici dizolvate
 Întârzierea evaporării (glucoza, citrat, ascorbat,
lacrimilor lactat) cu rol în
 Lubrifierea interfeţei schimburile metabolice
pleoapă - glob ocular cu epiteliul cornean
 IgA, lizozim, lactoferină
(rol antibacterian)
 Secretat de:
 Celulele mucoase din
epiteliul conjunctival
 Favorizează stabilitatea
filmului lacrimal şi aderenţa
sa la epiteliul:
Cornean
Conjunctival

12
 APARATUL LACRIMAL 13
 FILMUL LACRIMAL  CANALELE LACRIMALE  Eliminarea lacrimilor prin
 Drenează lacrimile adunate în unghiul mecanismul de pompă
intern al fantei palpebrale (lacul lacrimal) lacrimală
spre cavitatea nazală:
 Punctele lacrimale (superior și
inferior)
 Canaliculii lacrimali
 Duct lacrimal
 Sacul lacrimal
 Ductul lacrimo-nazal
 Distribuţia filmului lacrimal:
 Filmul lacrimal este secretat de glanda
lacrimală (4) este răspândit prin
clipire (3) se distribuie de-a lungul  CAPTAREA LACRIMILOR
marginii palpebrale (5) este evacuat
la nivelul punctului lacrimal superior
 Captarea lacrimilor de către
şi inferior în sacul lacrimal(2) spre
canalul nazo-lacrimal(1) care se punctele lacrimale se face
deschide în meatul nazal inferior datorită:

 Excretia lacrimală Apoziţiei lor pe globul

 La nivelul punctelor lacrimale inferioare ocular
se absoarbe aproximativ 60-70% din
Gravitaţiei
cantitatea de lacrimi, iar restul trece prin
punctul şi canaliculul lacrimal superior Sucţiunii mecanice în
 Fiecare clipit împinge lacrimile spre sacul  1.Canaliculele lacrimale momentul deschiderii
lacrimal  2.Sacul lacrimal (10 mm) pleoapelor
 3.Ductul nazo-lacrimal (18 mm) 13
 4.Meatul nazal inferior (20mm)

PUNCTUL LACRIMAL
 Este format din două orificii
mici situate pe tuberculul
lacrimal al pleoapelor, în
apropierea unghiului interior al
ochiului
 Are o direcție posterioară și
poate fi văzută prin rotirea
pleoapelor spre interior
14
SACUL LACRIMAL
 Porţiune dilatată a căilor
lacrimale situată în fosa
lacrimală a şanţului lacrimal
 Pătrunde în conductul osos, în
urma apofizei montante a
maxilarului superior
 Coboară vertical, închis în
conductul osos
 Se deschide în meatul inferior
al foselor nazale
14
SECREŢIA LACRIMALĂ REFLEXĂ

15
SECREŢIA LACRIMALĂ REFLEXĂ
 Mai abundentă decât secreţia bazală (de câteva sute de ori)
 Trei surse principale ale stimulilor reflecşi:
 Stimul senzorial periferic pe calea trigemenului:
 Traumatisme oculo-faciale (corpi străini, arsuri, vânt, frig)
 Inflamaţii oculare
 Stimuli retinieni, care pe calea nervului optic reacţionează la stimulările
luminoase maximale
 Stimuli psihici:
 Emoţionali
 Dureroşi
 Poate fi inhibată prin anestezie de contact aplicată conjunctival:
 Xilină
 Tetracaină 16
 BOLI
 OBSTRUCŢIA CANALULUI  DACRIOADENITA ACUTĂ
LACRIMO-NAZAL  DACRIOADENITA CRONICĂ
 SINDROAMELE APARATULUI  CANALICULITA
LACRIMAL
 DACRIOCISTITA ACUTĂ
 SINDROMUL DE OCHI USCAT
 DACRIOCISTITA CRONICĂ
 SINDROMUL OCHIULUI
LĂCRIMOS

17
TIPURILE DE MALFORMAȚII ALE
GLANDEI LACRIMALE SI
CĂILOR LACRIMALE

18
ANOMALIILE APARATULUI LACRIMAL
MALFORMATII ALE GLANDEI
LACRIMALE
 Absenţa glandei
 Ectopia (glandă migrată în
orbită sau sub-conjunctival)
 Chisturi congenitale (aspect de
chist albăstrui subconjunctival)
 Chist dermoid (incluzii
intraglandulare de produse
pilosebacee şi cornoase)
 Fistule congenitale (ostium
cutanat temporal prin care se
scurg lacrimile)
MALFORMATII ALE CĂILOR
LACRIMALE
 Absenţa căilor lacrimale
(coexistă cu anomalii
importante ale feţei)
 Imperforări
 Duplicările punctelor lacrimale
 Fistule externe
 Diverticuli
 Obstrucţia canalului lacrimo-
nazal
19
OBSTRUCŢIA CANALULUI LACRIMO-NAZAL
► Prezentare generală
► Simptome
► Diagnostic
► Complicații
► Tratament

20
OBSTRUCŢIA CANALULUI LACRIMO-
NAZAL - PREZENTARE GENERALĂ
 Cea mai frecventă anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil
(în proporţie de 5%)

 Cea mai controversată din punct de vedere a manierei de

tratament

 Afecţiunea rezultă dintr-un defect de perforare a părţii inferioare a

canalului lacrimo-nazal şi constă în persistenţa valvulei Hasner, ce
blochează extremitatea inferioară a canalului impedicând drenajului
lacrimal (această valvulă se resoarbe în mod normal în luna a 7-a sau
a 8-a de viaţă intrauterină) 21
 SIMPTOME

 Ochiul este umed în permanenţă ca şi cum

copilul s-ar pregăti să plângă

 Prezenţa scurgerii lacrimilor pe obraz,

respectiv a epiforei, fiind un simptom major

 Acest simptom este mai evident iarna, când

bate vântul sau atunci când copilul este
scos la plimbare
Obstrucţia congenitală a canalului lacrimo-nazal

22
Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes, 4th ed, 2004, BMJ
DIAGNOSTIC
 Diagnosticul se pune pe baza:
 Istoricului şi a examenului clinic
 Caracterul recidivant al lăcrimării şi al infecţiei
 Prezenţa secreţiei în unghiul intern al ochiului şi a refluxului
acesteia prin punctele lacrimale la presiunea în regiunea
sacului lacrimal
 Absenţa în cavitatea nazală a fluoresceinei instilate în sacul
conjunctival
 Căile lacrimale sunt permeabile, fluoresceina colorează (în
galben) un tampon de vată menţinut în fosele nazale

23
COMPLICATII

 Dacriocistită acută sau cronică

 Dacriopericistită

 Celulita preseptală

 Mucocel

24
TRATAMENT
 Administrarea de antibiotice prin SONDA BOWMAN
instilaţii oculare, pentru a stăpâni
componenta infecţioasă

 Realizarea masajului sacului lacrimal

de câteva ori pe zi 1.Valva Hasner
2.Cornetul anterior
 Dacă tratamentul conservator este 3.Fosa nazală
ineficient se recomandă 4.Sacul lacrimal
permeabilizarea căilor lacrimale prin
cateterismul instrumental al acestora

 După cateterism se recomandă

instilarea unui colir cu antibiotice timp
de 7-10 zile şi masajul sacului lacrimal
25
 DACRIOCISTORINOSTOMIE
TRATAMENT
 În cazul eşecului acesteia se va recurge la
intubaţia cu sondă de silicon sub anestezie
generală

 Ineficienţa tratamentelor descrise obligă în

final la rezolvarea pe cale chirurgicală a
cazului prin dacriocistorinostomie (se crează o
anostomoză între mucoasa sacului lacrimal şi
mucoasa nazală prin rezecţia osoasă
localizată a aripii nasului şi sutura cap la cap a
celor două mucoase)

Dacriocistorinostomie

26
Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes, 4th ed, 2004, BMJ
SINDROAMELE APARATULUI LACRIMAL
SINDROMUL DE OCHI USCAT
SINDROMUL DE OCHI LĂCRIMOS

► Prezentare generală
► Simptome
► Diagnostic
► Complicații
► Tratament
27
PREZENTARE GENERALĂ

 Numeroase maladii ale aparatului lacrimal au ca numitor

comun, în evoluţia lor, două sindroame diametral opuse :

 Sindromul ochiului uscat

 Sindromul ochiului lăcrimos

28
SINDROMUL DE OCHI USCAT

► Simptome
► Diagnostic
► Tratament

29
 SIMPTOME
Sindromul de ochi uscat
Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes,
 Hiposecreţia lacrimală
 Secreţie normală din punct de vedere
cantitativ dar, anormală calitativ
 Iritaţie
 Usturime conjunctivală
 Senzaţie de nisip sau corp străin în ochi
 Simptomele se agravează în condiţii de:
 Căldură excesivă
 Vânt (ce creşte evaporarea)
 Citit prelungit
 Privit în ecranul monitorului unui calculator
(prin lipsa clipitului)
30
4th ed, 2004, BMJ
SINDROMUL DE OCHI USCAT
SEMNE CLINICE

 Evidenţiază o secreţia groasă, filamentoasă, uneori aderentă la

cornee
 Reducerea sau absenţa meniscurilor lacrimale palpebrale
 Conjunctiva este congestionată
 Marginea palpebrală poate prezenta o blefarită seboreică cu
aglutinarea cililor
 Corneea este mai mult sau mai puţin afectată, prezentând:
 Filamente
 Eroziuni epiteliale punctiforme
 Dellen (subţiere periferică a corneei pe seama desicării stromei
corneene), care poate evolua spre ulceraţie şi perforaţie
31
DIAGNOSTIC CLINIC

 Include o serie de teste pentru verificarea cantităţii şi calităţii lacrimilor:

 Examenul "râurilor lacrimale" (cu aspect de menisc pe marginea

pleoapelor) se pun mai bine în evidenţă colorând lacrimile cu o
picătură de fluoresceină instilată în fundul de sac conjunctival
 Aspectul normal al meniscului inferior are 2 mm, iar cel superior 1 mm
 Dispariţia lor sugerează prezenţa unei hiposecreţii lacrimale
32
 DIAGNOSTIC: TESTUL SCHIRMER
 Măsoară secreţia totală (bazală plus reflexă)
 DESCRIERE  Se aplică o hârtie de filtru specială pe marginea
externă a pleoapei inferioare astfel ca aproximativ 5 mm sa fie
îndoită spre interiorul pleoapei timp de 5 minute
 Normal, hârtia se umectează pe o lungime mai mare de 10 mm
 Sub 10 mm se consideră hiposecreţie lacrimală
 Peste 25 mm se consideră hiperlăcrimare
 Pentru măsurarea secreţiei bazale se face aceeaşi probă, dar
după anestezia conjunctivei cu:
 Xilină
 Tetracaină, care blochează secreţia reflexă
Testul Schirmer
 Valoarea normală este 8-15 mm

Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes, 4th ed, 2004, BMJ
TIMPUL DE RUPERE A FILMULUI
LACRIMAL
 Se instilează o picătură de fluoresceină 2% în fundul de sac
conjuctival
 Pacientul clipeşte o singură dată, apoi rămâne cu ochii deschişi
 Se examinează continuitatea filmului lacrimal la biomicroscop cu
filtru de cobalt, cronometrând din momentul deschiderii ochiului
până la apariţia primelor pete negre pe cornee (ce indică
discontinuitatea filmului)
 Normal întreruperea filmului lacrimal apare în aproximativ
15 secunde
34
SINDROMUL DE OCHI USCAT
INSUFICIENȚA SECREȚIEI STRATULUI APOS A FILMULUI
LACRIMAL

 Una dintre principalele cauze ale etiopatogenezei este reducerea

secreției apoase a filmului lacrimal prin intermediul bolilor glandelor
lacrimale principale și accesibile evidențiate prin:

 Doza de imunoglobulină E din lacrimi

 Proteine, lizozim și lactotransferină din lacrimi
 Biopsia conjunctivei cu numărarea celulelor caliciforme

35
SINDROMUL DE OCHI USCAT
INSUFICIENŢA SECREŢIEI STRATULUI MUCOS A
FILMULUI LACRIMAL
Apare în:

 Arsuri chimice
 Avitaminoza A
 Sindromul Stevens-Johnson
 Sindromul Lyell
 Pemfigoidul ocular
36
SINDROMUL DE OCHI USCAT
TULBURĂRI ÎN ETALAREA FILMULUI LACRIMAL
 Neregularităţi ale suprafeţei corneo-conjunctivale:
 Traumatisme oculare
 Degenerescențe conjunctivo-corneene (pinguecula, pterigion,
Dellen)
 Anomalii ale marginii libere a pleoapelor:
 Ectropion
 Entropion
 Trichiazis
 Tumori
 Keratită lagoftalmică
 Keratită neurotrofică
37
SINDROMUL OCHIULUI USCAT
TRATAMENT MEDICAMENTOS
 Rezolvarea medicală sau chirurgicală a cauzelor ce au determinat apariţia sindromului
 Substituienţi ai secreţiei lacrimale sub formă de:
 Picături cu lacrimi artificiale
 Unguente
 Inserturi conjunctivale
 Ser autolog
 Modificarea calităţii filmului lacrimal:
 Mucolitice (acetilcisteină)
 Hyaluronat de sodiu
 Antiinflamatorii locale şi generale:
 Nesteroidiene
 Steroidiene aplicate în perioadele de criză
 Ciclosporina administrată topic este eficientă în numeroase afecţiuni inflamatorii asociate cu
o formă severă de sindrom de ochi uscat
38
ALTE TRATAMENTE

TRATAMENT MEDICAMENTOS TRATAMENT CHIRURGICAL

Reducerea evaporării lacrimilor:  Ocluzia temporară sau permanentă

 Micşorarea temperaturii în a punctelor lacrimale

cameră

 Umidifierea aerului  Blefarorafie temporară, în cazurile

 Ochelari ce închid o cavitate grave

etanşă în jurul ochilor

39
SINDROMUL OCHIULUI LĂCRIMOS

► Prezentare generală
► Cauze esențiale/Etiologie
► Simptome
► Diagnostic
► Tratament

40
SINDROMUL OCHIULUI LĂCRIMOS
PREZENTARE GENERALĂ
 Apare prin:
Hipersecreţie lacrimală
Ineficienţa drenajului la nivelul căilor lacrimale
 Este un fenomen consecutiv unor stimuli:
 Fiziologici:
Emoţionali
Dureroşi
Iluminare excesivă
 Paroxistici:
„Lacrimile de crocodil", apar la subiecţii ce au avut o paralizie
facială, la care regenerarea filetelor s-a făcut aberant 41
CAUZE ESENTIALE:
INEFICIENŢA DRENAJULUI PE CĂILE
LACRIMALE
 Se poate datora unor:
 Tulburări de statică şi dinamică palpebrală:
 Slăbirea orbicularului pleoapei
 Ectropion al pleoapei inferioare
 Lagoftalmie
 Eversarea punctului lacrimal
 Obstrucţiei congenitale sau dobândite a căilor de drenaj lacrimal
42
CAUZE ESENTIALE:
HIPERLĂCRIMAREA REFLEXĂ
 Traumatismele oculo-faciale
 Conjunctivite
 Keratite
 Uveite
 Afecţiuni dentare
 Afecțiuni nazale
 Afecțiuni sinusale
 Isterie
 Leziuni cerebro-meningeene
 Migrena oftalmică
 Inflamaţii sau tumori ale glandei lacrimale

43
SINDROMUL DE OCHI LĂCRIMOS
SIMPTOME

 Epifora (scurgerea lacrimilor peste pleoapa inferioară pe

obraz) ce determină o iritaţie conjunctivo-cutanată şi în
timp, eczematizarea tegumentelor pleoapei inferioare

44
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL DINTRE
HIPERLĂCRIMARE ŞI INEFICIENŢA
DRENAJULUI LACRIMAL

 Se face prin coroborarea datelor de:

 Anamneză
 Examenului clinic
 Testelor clinico-paraclinice

45
SINDROMUL DE OCHI LĂCRIMOS
EXAMEN CLINIC ŞI PARACLINIC
DIAGNOSTIC

 O serie de teste clinice sau paraclinice pun în evidenţă

prezenţa, importanţa şi sediul obstrucţiei

 Un drenaj normal elimină complet în timp de 2-5 minute o

picătură de fluoresceină 2% instilată în fundul de sac
conjunctival

46
 SINDROMUL DE OCHI LĂCRIMOS
EXAMEN PARACLINIC (1)
Tehnica irigaţiei căilor lacrimale
 Câteva picături de glucoză instilate în
fundul de sac conjunctival vor fi simţite
(ca gust) de subiectul normal în mai
puţin de 1 minut

 Spălarea căilor cu canula, evidenţiază

permeabilitatea căilor lacrimale
(pacientul simte lichidul în gât şi-l
înghite)

47
Khurana AK, Comprehensive Ophthalmology, 2008, Anshan
 EXAMEN PARACLINIC (2)
Scintigrafie sistem lacrimal

 Evidenţierea căilor lacrimale cu

substanţe de contrast sub control
radiologic

A.Sistem lacrimal normal

B.Obstrucţie la nivelul joncţiunii sacului
lacrimal şi ductului nazo-lacrimal

48
Khurana AK, Comprehensive Ophthalmology, 2008, Anshan
SINDROMUL DE OCHI LĂCRIMOS
TRATAMENT

 Orice tratament constă în gestionarea hiperlacrimării (de

exemplu, tratamentul ectropionului, al obstrucției canalelor
nazo-lacrimale → dacriocistorinostomiei

 În cazul în care toate celelalte tratamente eșuează, se

recomandă sectionarea filetelor parasimpatice secretoare ale
glandei lacrimale (aceasta ar fi considerată ultima opțiune
pentru orice tratament de tip)

49
DACRIOADENITA ACUTĂ

► Prezentare generală
► Cauze esențiale/Etiologie
► Simptome
► Diagnostic
► Complicații
► Tratament

50
 DACRIOADENITA ACUTĂ
PREZENTARE GENERALĂ
Inflamaţia lobului orbitar și palpebral al glandei lacrimale

Dacrioadenita acută 51
Kanski JJ, Signs in Ophthalmology Causes and Differential Diagnosis, 2010,Elsevier
DACRIOADENITA ACUTĂ
EVOLUŢIA

► Vindecare rapidă în 1-2 săptămâni

(dacrioadenita acută simplă)
► Vindecare lentă în 2-4 săptămâni a simptomelor
(dacrioadenita subacută)
► Supuraţie (dacrioadenita supurată)

52
CAUZE ESENȚIALE/ETIOLOGIE

AFECŢIUNI GENERALE AFECŢIUNI LOCOREGIONALE

 Oreion  Sinuzită frontală

 Rujeolă  Celulita orbitară
 Gripă  Infecţii ale pleoapelor
 Scarlatină  Erizipel
 Mononucleoză  Traumatisme cu interesarea
infecţioasă glandei lacrimale
 Pneumonie
 Gonoreea

53
SIMPTOME

 Durere și congestie localizată în partea externă a pleoapei

 Tumefierea glandei lacrimale
 Secreții mucoase sau muco-purulente
 Motilitatea globului ocular poate fi limitată
 Congestie conjunctivală
 Ganglionul pre-auricular pe partea inflamației este mărit de volum
 Palparea glandei lacrimale exacerbează durerea

54
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

 Inflamații locale:
 Orjelet
 Abcesul orbitar
 Celulita orbitală
 Abcesul subperiostal
 Osteomielita osoasă frontală

55
COMPLICATII

 Extinderea infecţiei spre ţesuturile orbitare

 Keratită
 Sclerită
 Uveită
 Fistulă externă a glandei lacrimale

56
TRATAMENT

 Are drept scop:

 Înlăturarea cauzei

 Tratamentul infecţiei locale cu antibiotice, chimioterapice şi

antiinflamatorii pe cale generală, iar local toaletă cu antiseptice şi
comprese calde

 In caz de supuraţie se recurge la incizia şi drenajul colecţiei

57
DACRIOADENITA CRONICĂ
► Prezentare generală
► Cauze esențiale/Etiologie
► Simptome
► Diagnostic
► Tratament

58
TABLOU CLINIC:
DACRIOADENITA CRONICĂ

 Inflamaţia proliferativă cronică a glandei lacrimale

 Clinic, în unghiul supero-extern al orbitei se constată o deformare a

pleoapei însoţită de uşoară ptoză localizată (fanta palpebrală are
forma de “S - culcat“)

59
 CAUZE ESENȚIALE/ETIOLOGIE

 Tuberculoză
 Sifilis
 Sarcoidoză
 Boala Hodgkin
 Leucemii

60
SIMPTOME

 La palpare se constată prezenţa unei formaţiuni

pseudotumorale:
 Dure
 Bine delimitate
 Mobilă
 Cel mai ades nedureroasă

61
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

 Tumorile glandei lacrimale

 Abcesul rece subperiostic

 Tumora pseudoinflamatorie a orbitei

62
DACRIOADENITA CRONICĂ
TRATAMENT

 Terapie antibiotică specifică

 Fistulizarea este rezolvată chirurgical
 Tratament anti-inflamator :
 Nesteroidian
 Steroidian

 Radioterapie 63
CANALICULITA
► Prezentare generală
► Cauze esențiale/Etiologie
► Simptome
► Diagnostic
► Complicații
► Tratament

64
CANALICULITA
PREZENTARE GENERALĂ
CAUZE ESENȚIALE
 Afecţiune inflamatorie rară a canaliculilor lacrimali, care însoţeşte de
obicei dacriocistita

 Este cauzată de:

 Actinomyces Israelii
 Candida
 Aspergilius
 Virusul herpetic
 Virusul varicelo-zosterian

65
SIMPTOME

 Epifora
 Durere localizată în 1/3 internă a pleoapei
 Tumefierea canaliculilor lacrimali
 Congestie a tegumentelor marginii palpebrale
 Palparea exacerbează durerea
 Compresiunea pe canalicul poate exprima puroi prin
punctul lacrimal

66
CANALICULITA
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

► Orjeletul

► Abcesul pleoapei

► Dacriocistita

67
COMPLICATII
► Propagarea infecţiei spre:
► Sacul lacrimal
► Globul ocular
► Conjunctivite
► Keratite
► Uveite
► Fistule

► Stenozarea canaliculului

68
TRATAMENT

 Masaj local
 Cateterism atent al canaliculului lacrimal
 Irigare cu antibiotice
 Utilizarea sistemică şi locală de agenţi antimicrobieni
 Comprese calde
 Rezolvarea chirurgicală a malformaţiilor anatomice, după
asanarea focarului infecţios

69
DACRIOCISTITA ACUTĂ

► Prezentare generală
► Cauze esențiale/Etiologie
► Simptome
► Diagnostic
► Complicații
► Tratament

70
 DACRIOCISTITA ACUTĂ
PREZENTARE GENERALĂ

 Defineşte inflamaţia:
 Sacului lacrimal
 Conductului lacrimo-nazal
 Apare mai frecvent la nou
născuţi sau în decada a 5-a
de viaţă
Dacriocistita acută

71
Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes, 4th ed, 2004,BMJ
CAUZE ESENȚIALE/ETIOLOGIE

Suprainfecţie nazală Conjunctivite acute

Infecţii generale Sondaj intempestiv
Gripa Streptococ
Traumatism Stafilococ
Pseudomonas

Este asociată cu factori ce accentuează staza lacrimală:

Stricturi
Canal nazolacrimal prea lung
Diverticuli ai sacului lacrimal
Traumatisme
Dacrioliţi

72
 SIMPTOME

 Tumefiere eritematoasă a unghiului intern a pleoapei inferioare

 Dureroasă (mai ales la palpare) dezvoltată sub tendonul cantal intern
 Pielea este roşie, caldă şi întinsă
 Palparea sacului lacrimal poate determina refluxul puroiului prin punctul
lacrimal inferior
 Conjunctiva este hiperemică, copilul prezentând dureri vii traduse prin
agitaţie şi plâns, deşi tumefierea poate fi uneori moderată

73
DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Clinic  Canaliculita
 Leucocitoză  Orjeletul
 CT  Abcesul palpebral sau
 Dacriocistografie facial
 Testul de dispariție a  Erizipelul
fluoresceinei  Abcesul dentar
 Endoscopia nazală  Osteita
 Etmoidita
 Sinuzita acută

74
COMPLICATII
 Nou-născutul poate prezenta:
► Febră
► Alterarea stării generale
► Complicații:
► Spre orbită (celulita orbitară)
► Spre ochi (ulcer corneean, irido-ciclită)
► Spre craniu (tromboza sinusului cavernos)
 Cronicizare
 Fibrozarea sacului lacrimal
 Fistulizarea sacului lacrimal la piele, care antrenează rezoluţia fenomenelor
inflamatorii

75
TRATAMENT
 Sistemic :
 Antibiotice
 Antiinflamatorii
 Local:
 Antiseptice
 Antibiotice în coliruri şi unguente
 Spălături cu antibiotice ale căilor lacrimale (dacă este posibil)
 Comprese calde
 Incizarea şi drenarea abcesului
76
DACRIOCISTITA ACUTĂ
COMPLICAŢIA OBSTRUCTIVĂ TARDIVĂ

 Se rezolvă chirurgical prin:

 Dacriocistorinostomie

 Conjunctivorinostomie (crearea unei căi directe între conjunctivă

şi cavitatea nazală cu ajutorul unui tunel conjunctival sau tub de
plastic ce pleacă din sacul lacrimal şi ajunge în nas printr-o breşă
osoasă în aripa nasului)

77
DACRIOCISTITA CRONICĂ

► Prezentare generală
► Simptome
► Diagnostic
► Complicații
► Tratament

78
DACRIOCISTITA CRONICĂ
PREZENTARE GENERALĂ

 Este rezultatul unei infecţii subclinice, secundare:

 Obstrucţia canalului lacrimal
 Stagnarea lacrimilor
 Inflamaţia mucoasei conjunctivale şi nazale
favorizează infecţia

79
SIMPTOME

 Ochiul este congestionat şi lăcrimos

 Cilii sunt adesea aglutinaţi dimineaţa datorită apariţiei unei conjunctivite
bacteriene, care face dificilă deschiderea matinală a pleoapelor
 Filmul lacrimal este încărcat cu filamente de mucus
 Marginea punctelor lacrimale este edematoasă
 Presiunea asupra regiunii presaculare face să reflueze mucusul prin punctele
lacrimale în fundul de sac conjunctival inferior
 Epifora intermitentă (cateterismul căilor lacrimale se face cu mare greutate,
evidenţiind o stenoză a canaliculului lacrimo-nazal) în care epifora devine
permanentă

80
 DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
 Clinic  Celulita
 Leucocitoză  Orjelet
 CT  Abces palpebral sau facial
 Dacriocistografia  Abces dentar
 Testul de dispariție a  Sacul lacrimal sau sinus nazal
fluoresceinei  Osteita
 Endoscopia nazală  Etmoidita
 Sinuzită acută

81
Notă: diagnosticul este la fel ca în cazul dacriocistitei acute.
COMPLICATII

 Formarea fistulei
 Abcesul sacului lacrimal
 Celulita orbitală
 Meningita
 Tromboza sinusurilor cavernoase

82
TRATAMENT

 Chirurgical :
► Dacriocistorinostomia (procedură endoscopică internă sau
externă)

83
BIBLIOGRAFIE
 American Academy of Ophthalmology, Practical Ophthalmology A Manual for Beginning Residents, 6th ed, 2009, USA.

 Batterbury M, Bowling B, Ophthalmology An Illustrated Colour Text, 2nd ed , 2005, Elsevier.

 Chiseliţă D, L’Olphtalmologie générale, Iaşi, 1997, ed Dosoftei.

 Chiseliţă D, Guide de travaux pratiques en ophtalmologie, Iaşi, 2001, ed Cermi.

 Chiseliţă D, L’Olphtalmologie générale, Iaşi, 2008, ed Ştef.

 Cijevschi I, Costin D, Popa S, Éléments pratiques d’examination clinico-paraclinique en ophtalmologie, Iaşi, 2001, ed Apollonia.

 Costin D, L’Olphtalmologie, Iaşi,1999, ed.Apollonia.

 Dăscălescu IC, Costea CF, Buiuc S, Itinéraire en ophtalmologie, Iaşi, 2007,ed.Universitas XXI.13.

 Dutton J.J.,Atlas of Clinical and Surgical Orbital Anatomy, Philadelphia, WB Saunders, 1994; Friedman NJ, Kaiser PK, Trattler WB, Review of Ophthalmology, 2005, Elsevier; Friedman NJ, Kaiser PK, Trattler WB, Review of Ophthalmology, 2005, Elsevier

 Ehlers JP, Shah CP, The Wills Eye Manual, Office and Emergency Room Diagnosis and Treatment of Eye Disease,5th ed,2008, Lippincott Williams&Wilkins.

 Forrester JV, Dick AD, McMenamin PG, Roberts F, The Eye Basic Sciences in Practice, 3rd ed, 2008, Elsevier.

 Friedman NJ, Kaiser PK, Essentials of Ophthalmology,1st ed 2007, Elsevier.

 Friedman NJ, Kaiser PK,Trattler WB, Review of Ophthalmology,2005, Elsevier.

 Justis P, Shah E , Shah CP, The Wills Eye Manual, Office and Emergency Room Diagnosis and Treatment of Eye Disease, 5th ed,2008, Lippincott Williams&Wilkins.

 Kanski JJ,Signs in Ophthalmology Causes and Differential diagnosis,2010,Elsevier.

 Khaw PT, Shah P, Elkington AR, ABC of Eyes, 4th ed, 2004, BMJ.

 Khurana AK, Comprehensive Ophthalmology, 2008, Anshan.

 Leitman MW, Manual for Eye Examination and Diagnosis, 7th ed, 2007, Massachusetts, Blackwell.

 Remington LA, Clinical Anatomy of the Visual System, 2th ed, 2005, Elsevier.

 Sava A, Costea CF, Dumitrescu GF, Guide de pathologie ophthalmologique. Pathologie des paupières et de la conjunctive,2015,Editura Universa 9230 Wetteren, Belgia.

84
VĂ MULȚUMESC !