Sunteți pe pagina 1din 4

Diferite tipuri de franciză şi domeniul lor de aplicare

Studii de cazuri şi litigii

„Franciza reprezintă un sistem de comercializare a produselor și/sau al serviciilor și/sau al


tehnologiilor, bazat pe o colaborare continuă între persoanele fizice sau juridice independente
din punct de vedere juridic și financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă altei
persoane, denumită francizat, dreptul și impune obligația de a exploata o afacere, în
conformitate cu conceptul francizorului. Acest drept autorizează și obligă pe francizat, în
schimbul unei contribuții financiare directe sau indirecte, să utilizeze mărcile de produse și/sau
de servicii, alte drepturi de proprietate intelectuală sau industrială protejate, know-how-ul,
drepturile de autor, precum și însemne ale comercianților, beneficiind de un aport continuu de
asistentă comercială și/sau tehnică din partea francizorului, în cadrul și pe durata contractului
de franciză încheiat între părți în acest scop1.”

Caractere juridice :

1. Este un contract consensual pentru că părţile nu trebue să dea o anumită formă, nici
măcar scrisă contractului pentru ca acesta să fie valabil încheiată.
2. Este un contract sinalagmatic, pentru că ambele părţi se obligă şi urmăresc obţinerea
de avantaje reciproce: francizorul să-şi extindă reţeaua de franciză şi să încaseze
redvenţele, beneficiarul să exploateze conceptul de afacere al francizorului, pentru a
realiza profit.

3. Este cu executare succesivă, deoarece exploatarea elementelor ce se transmit în


temeiul francizei are loc pe o anumită perioadă de timp. Reglementările operațiunilor
de franciză consacră principiul potrivit căruia durata contractului va fi fixată astfel încât
să permită beneficiarului amortizarea investițiilor specifice francizei (art. 6 din O.G. nr.
52/1997).
4. Caracterul intuitu personal al francizei se explică, în ce privește alegerea
beneficiarului, prin bonitatea și condițiile manageriale de care dă dovadă acesta, iar în

1
Legea nr. 179 din 10 octombrie 2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.
52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum și pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal
privința francizorului, prin omogenitatea rețelei de franciză, succesul de care se bucură
afacerea, obiectul francizei, domeniul în care operează, imaginea pe piață etc.
5. Franciza este un contract de adeziune care constă în aceea că, dacă beneficiarul
consimte la încheierea contractului, va trebui să se supună regulilor impuse de
francizor. 2

Francizorul este un comerciant care:


- este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrare; drepturile trebuie să fie
exercitate pe o durată
- cel puţin egală cu durata contractului de franciză;
- conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau
un serviciu;
- asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
- utilizează personal şi mijloacele financiare pentru promovarea mărcii sale, a cercetării
şi inovaţiei;
- asigurând dezvoltarea şi viabilitatea produsul.3

Ordonanţa nr. 52 din 28 august 1997 privind regimul juridic al francizei în articolul 5 impune
obligativitatea următoarelor clauze care trebuie incluse în contract :
– obiectul contractului;
– drepturile și obligațiile părților;
– condițiile financiare;
– durata contractului;
– condițiile de modificare, prelungire și reziliere.4

În funcţie de natura activităţii desfăşurate putem diferii următoarele tipuri de franciză:


1. Franciza de producţie sau industrială,
2. Franciza de servicii
3. Franciza de distribuţie
4. Franciza principală (master franchise).

2
V. Nemes, Drept comercial, Ed.2p. 358
3
Ordonanţa nr. 52 din 28 august 1997, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/14699
4
Ordonanţa nr. 52 din 28 august 1997, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/14699
I. Franciza de producţie sau industrială
Franciza de producţie sau industrială este o formă de franciză prin care francizantul dobândeşte
dreptul de a fabrica şi a pune în circulaţie anumite bunuri produse sub marca şi asistenţa tehnică
a francizorului. Deci presupune un furnizor de producător al mărfurilor sale pe care le
comercializează prin intermediul francizaţilor. Este o formă de transfer de tehnologie şi know-
how care a fost creat şi testat de francizor. Francizantul beneficiează de asistenţa tehnică de
specialitate al furnizorului său înaintea şi în timpul producţiei.5 Ca urmare beneficiarul îşi va
organiza factorii de producţie, capitalul şi resursele umane în scopul transformării materiilor
prime şi materialelor în produse noi, ca natură şi utilitate, identice cu ale francizorului. La acest
tip accetul se pune pe know-how şi la licenţele de brevet. Printre cele mai importante francize
de producţie se numără Coca-Cola, Pepsi-Cola, Komandor,Elvila.

II. Franciza de servicii


Acest tip de franciză este şi cea mai răspăndită, presupune ca francizorul să ofere francizaţilor
săi o formulă de prezentare a serviciilor, dar şi o metodă specifică de prestare, care prin
intermediul acţiunilor pilot şi-au demonstrat eficacitatea. Aceste metode şi tehnici sunt
executate după standardele şi sub firma şi marca francizorului, astfel încât consumatorul să nu
simtă nicio diferenţă de calitate între serviciile ce constituie obiect al francizei. Apariţia şi
dezvoltarea acestui tip de franciză se datorează a doi factori importanţi: restrângerea populaţiei
ocupate în sectoarele de bază cum ar fi agricultura sau industrie pe de altă parte diversificarea
serviciilor şi creşterea cerinţelor care privesc existenţa materială şi spirituală. Astfel serviciile
exploatate în regim de franciză pot fi dintre cele mai diverse, deoarece reglementările legale
nu conţin nicio limitare în acest sens, cu respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri.
Exemple: Hilton, Pizza Hut, Fornetii, Captain Bean

III. Franciza de distribuţie


Acest tip de franciză se caracterizează prin două forme: prima estea aceea că nu francizorul
însuşi fabrică produsele ce le furnizează francizaţilor în scop de comercializare ci francizorul
este doar un distribuitor al produselor realizate de diferiţi producători. În al doilea caz franciza
de distribuţie este şi cel care realizează produsele adică este şi producător şi distribuitor.6 Curtea
de Justiţie Europeană consideră că franciza de distribuţie este aceea în care beneficiarul se

5
D.L. Hogaş, Pe tărâmul francizei: o introducere în cotractul de franciză,Ed. Lumen, 2011
6
V. Nemes, Drept comercial, Ed.2.,p 359
limitează la a vinde anumite produse într-un magazin care poartă denumirea, firma
francizorului. În primul caz francizorul este un simplu distribuitor dar el este cel care asigură
marketingul şi tehnicile de vânzare proprii care este bazaz pe know-how deţinut de francizor şi
care este însoţit de renumele şi faima transmisă prin intermediul semnelor distinctive. Exeple:
Yves Rocher, Phildar etc.

IV. Master franchise (Franciza principală)


Reprezintă contractul care se încheie între beneficiaroo unei francize şi un interpus al
francizorului (master franchuser), care este un subfrancizor. În calitate de subfrancizor în
schimbul unei remuneraţii directe sau indirecte are dreptul de a exploata o franciză în vederea
încheierii de contracte cu terţi beneficiari. Prin acest mehanism francizorul principal cedează
subfrancizorului drepul de a exploata, de a dezvolta şi de a crea şi extinde reţeaua de franciză
prin încheierea de contracte cu diferiţi beneficiari.7

7
V. Nemes, Drept comercial, Ed.2.,p 359