1

Cuprins

Cuprins
Întroducere..........................................................................................................
..........................................................................................................3

Periodizare.....................................................................................................
....................................................................................................................3

Literatura română veche..........................................................................................3

Primele atestări............................................................................................................4

Alfabetul chirilic..............................................................................................4

Influența bizantină.....................................................................................................5

Influența turcă.............................................................................................................6

Rolul bisericii în literatura și

ș cultra română.................................................6

Literatura română în secolele al XIV-lea

XIV – al XVI-lea............................7

Litera religioasă în limba slavonă.......................................................................7

slavon

Literatura laică în limba slavonă..............................................................................

slavonă

Începuturile scrisului în limba română...................................................................

română

Începuturile
nceputurile literaturii artistice româneşti
române

în secolele al XVII-lea şii al XVIII-lea.........................................................

XVIII

Literatura religioasă.....................................................................................................
.....................................................................................................

Marii cronicari moldoveni.........................................................................................

.........................................................................................

Cronicarii munteni........................................................................................................
........................................................................................................

Alți cronicari...................................................................................................................
...................................................................................................................

Dimitrie Cantemir........................................................................................................
........................................................................................................

Cărțile populare.............................................................................................................
.............................................................................................................

Bibliografie..........................................................................................................
..........................................................................................................

Componența grupei.............................................................................................
.............................................................................................

2
 Începuturile

Motto: „A tăia latura religioasă din istoria literaturii

româneşti înseamnă a renunţa la cunoaşterea
trăsăturii celei mai caracteristice din cultura noastră
veche şi una din feţele ei de glorie”
Nicolae Cartojan

Începuturille:
Periodizare

Literatura veche este literatura epocii prefeudale

p șii feudale, de la
primele manifestări ri ale scrisului în limba slavonă
slavon sau român
română până la
sfârẟitul
itul secolului al XVIII-lea.
XVIII Istoricii noștri
tri au stabilit ca an de raportare,
de trecere de la o epocă la alta, anul 1780, când Gheorghe Șincai incai și Samuil
Micu publică prima gramatică
gramatic tipărită a limbii române, moment de afirmare
deplină a spiritului școlii
colii Ardelene. Desigur, în trecerea de la o epoc epocă
literară la alta, nu se pot stabili limite rigide.

Cum se poate observa, criteriile se schimbă

schimb de la un moment literar la
altul și trebuie să acceptăm,
accept ca niște
te conven ii inofensive, delimit
delimitări mai
mult sau u mai pu in specific literare. Problema periodizării
periodiz rii a suscitat multe
discu ii, fără să se ajungă la o opinie unanim acceptată.
S-au
au exprimat, în acest sens, Nicolae Iorga, Ovid Densusianu, Nicolae
Cartojan, Sextil Puẟcanu,
canu, G. Călinescu
C ẟ.a.
.a. Solu iile propuse nu pot cuprinde
complexitatea fenomenului literar, cu atât mai mult a fenomenului literar
vechi. E perioada cea mai lungă
lung din literatura noastră, iar noii vom încerca
să o prezentăm succinct.
Literatura română veche
O contribuție
ie deosebită
deosebit la cunoașterea
terea literaturii noastre de început
au avut-o cercetătoriii manuscriselor românești,
române autorii edițiilor
iilor critice
critice.
O problemă mult discutată
discutat în legătură cu textele vechi este cea a
literarității.. Este sau nu literatură
literatur cronica lui Ureche sau Costin? Sunt sau

3
 Începuturile

nu literatură
literatur Didahiile lui Antim Ivireanul?
Paginile vechi interesează
intereseaz doar pentru ceea
ce s-a
a numit “expresivitatea involuntară”?
Răspunsul îl dă,, poate, Nicolae Manolescu, în Istoria critică
ă a literaturii
române: “Nu e nimic mai fascinant decât să privești în puțul
ul timpului și să
cauți originile.”
Multe din paginile literaturii vechi au și alte virtuți, i, nu numai farmecul
începutului de drum. Textele dominate de expunerea faptelor istorice
(cronicile), textele religioase, paginile “cărților populare”” ates
atestă o preocupare
conștientă pentru expresivitate,
expres originalitate, calității definitorii ale literaturii
de totdeauna. Ele marchează
marcheaz momentele nașterii conștiinței ei literare la noi,
poate fenomenul cel mai interesant de urmărit
urm în epoca veche..
Literatura epocii feudale (de până
pân la secolul al XVI-lea și după aceea, când se
afirmă scrisul în limba română)
român aduce în atenția cititorului
rului o anume
sensibilitate, o mentalitate specifică.
specific În ciuda granițelor
elor dintre provincii,
denotă unitate
itate de teme, motive, idei, acțiune,
ac iune, având un rol foarte important
în păstrarea conștiin
tiin ei unității
unit de neam. De altfel, ideea unită
ății de origine
etnică, de limbă e una din primele mari idei impuse de această
aceast literatur
literatură.
Primele atestări
Primele atestări
ri literare și culturale se leagă de folosirea limbii
slavone pe teritoriul românesc. Până
Pân la Scrisoarea lui Neac
Neacșu (1521) și
Textele maramureșene,, nu dispunem decât de semnalări
semnal ri despre folosirea
unei alte limbi decât cele din cancelariile domnești
domne ti (slavona, latina și
greaca), limba română.

Este greu de fixat, nu numai în literatura noastră,

noastr , un an, poate chiar un
secol de început. Acumulă ările
rile în domeniul limbii, contextul istoric, factorul
individual determină fluxuri și refluxuri, ale cărorror cauze, de cele mai multe
ori, nu pot fii controlate, influențate.
influen

În secolul al X-lea,
lea, într-un
într glosar latin și într-o inscripție
ie slavon
slavonă, apar
primele cuvinte româneș ști. La Bucov, lângă Ploiești,ti, au fost descoperite
inscripții în limba slavonăă cu caractere chirilice, datând din secolul al X
X-lea.
*

Alfabetul chirilic

Alfabetul chirilic a fost creat de fraţii Chiril şi Metodiu pe baza

alfabetului grecesc vechi, a fost folosit la scrierea limbii slave vechi,
începând din secolul al IX--lea,
lea, medioslave şi apoi a limbii române, începând
din secolul al XVI-lea
lea până în secolul al XIX-lea.
XIX lea. Are 43 de semne slave, din
care 27 au şi valoare numerică (slavo-cifre).
(slavo
 Începuturile

Întrucât
limba română are
sunete pentru care alfabetul
lfabetul chirilic clasic nu are semne, grămăticii s-au
văzut nevoiți
ți să adauge semne noi, suplimentare, pentru a le putea
reprezenta.

Grafia chirilică s-a

a folosit
folos în Evul mediu românesc pentru scrierea de
acte diplomatice, manuscrise, cărți,
cărți, inscripții, legende sigilare și diverse
însemnări. Nu se cunoaștește cu exactitate momentul în care alfabetul
alfabetul chirilic a
trecut la nordul Dunării, însă cel mai vechi document păstrat sub formă
originală și scris cu caractere chirilice datează din 1392.

Trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin s-a

a realizat treptat, în
a doua jumătate a secolului XIX, prin alfabetul de tranziție.. Înlocuirea
integrală a alfabetului chirilic cu cel latin a fost decretată în 1862 de
domnitorul Alexandru dru Ioan Cuza.
Cuza Astfel, scrierea cu alfabetul chirilic a fost
în uz pe teritoriul României timp de peste 400 de ani în Moldova și chiar
mai multă vreme în Țara Românească.
Românească

Cel mai vechi text nebisericesc cunoscut redactat în limba română și

cu alfabetul chirilic,
irilic, cu datare sigură, este scrisoarea lui Neacșu
șu din
Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes Benkner, judele Brașovuluișovului.

* În timpul lui Ștefan

tefan cel Mare, s-au
s au redactat, în limba slavon
slavonă, Analele
moldovenești ti (Cronica lui Ștefan cel Mare), care povestesc evenimentele
din Moldova începând cu anul 1359. Cronicarii au cunoscut, se pare, aceste
pagini și le-au
au folosit. Grigore Ureche începe povestirea “cursului
cursului anilor
anilor” cu
același an. El popomeneș ște în paginile introductive ale letopise
letopisețului despre
“letopisețul nostru”,
”, despre “letopisețul nostru cel moldovenesc”” care “așa de
 Începuturile

pre scurt scrie”,

scrie iar Miron Costin, în
Predoslovia la De neamul moldovenilor,
menționeaz
ionează că n-a văzut letopisețul unui
anume Eustratie logofătul,
tul, scriere care nu s-a
s păstrat.

Influența Bizantină
ă
Literatura bizantină,, sub influen a căreia
c se situează începuturile noastre
culturale, avea câteva secole când încep să s se afirme litera
litera-turile din
Occident.

COMPLETARE
Influența Turceasc
că
Ocuparea Balcanilor de către
c turci a adus sfârșitul literaturii
raturii bizantine.
Ea însă se va menține ine în atenția
aten ia publicului prin copieri, traduceri,
prelucrări.
ri. Au fost foarte cunoscute operele cronografilor,
cronografilor, textele apocrife,
literatura patristică, literatura dogmatică.
dogmatic Poezia religioasă ă bizantină a
stârnit admirațiaia lumii creștine.
cre Sfântul Romanos este, în opinia unui
călugăr francez, “cel mai mare dintre poeții poe noștri creștini.
tini.” Omiletica
bizantină își păstrează ă și azi virtuțile,
ile, punând în lumin
lumină “puritatea
învățăturilor
turilor evanghelice”,
evanghelice “înălțimea dogmei și moralei creștine.tine.”

Comorile Bizanțului
ului iubitor de artă
art au fost distruse de ocupanocupanți,
cărturarii au fost nevoiții să
s ia drumul exilului, îndreptându--se spre Italia
sau Franța,
a, unde au avut un rol important în trezirea interesului pentru
antichitatea greco-latină..

În provinciile româneș ști, încă independente,

endente, pribegii au fost primi
primiți cu
ospitalitate, mai ales că unii dintre voievozii noștri
no tri erau înrudi
înrudiți cu dinastii
sârbești și bulgărești.. Emigra
Emig ia din sudul Dunării a întă ărit influența
slavonă.. Slavii au adus manuscrise, icoane, odăjdii,
od aére,, c
călugării au
contribuit la întemeierea unor mănăstiri
m stiri sau la organizarea vie
vieții monahale
în cele existente.

Rolul Bisericii în literatura și cultura veche

Rolull benefic al Bisericii în evoluția

evolu literaturii șii culturii noastre vechi nu
poate fi negat sau ignorat. “Poporul românesc, afirmă Șt. t. Ciobanu, a putu
putut
ieșii din haosul istoriei la luminișurile
lumini civilizației mul umită unei culturi.
Această cultură s-a născut
scut și s-a
a închegat sub umbra ocrotitoare a Bisericii
noastre.” Cuvântul românesc cu virtuți
virtu literare s-a născut
scut în paginile c
cărților
religioase șii a coborât în istorie să
s depună mărturierturie despre o spiritualitate
inconfundabilă. Sentimentul
Sentimen religios străbate
bate paginile primilor no noștri
cronicari, acelașii sentiment îl animă
anim pe cel mai umil dintre copi copiști.
 Începuturile

Continua
area scrierii pe pământ
românesc
 Biografie

Biografie:

Ovidiu Moceanu: Literaatura veche, Editura Universităţii

Transilvania Braşov, Brrașov, 2002
Nocolae Manolescu: Isttoria critic a literaturii române, Ed
ditura
Paralela 45, Pitești, 200
08
http://muzeulmuresenilor.ro/arhiva/tranzitie
resenilor.ro/arhiva/tranzitie-alfabet-chirilic
chirilic-la-
alfabet-latin/1341-alfabet
alfabet-chirilic-roman.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_chirilic_rom%C3%A2n

3
 Membrii grupei

Membrii grupei:

Fer nczi Andrea

Ferenczi
Magyari Réka
Láposi Izabella
Farkas Noémi
Noémi
Jakab Botond
Réti Ferencz