Comutatoare

Se impart in doua mari categorii

– Ierarhice = conecteaza o componenta de tip a cu una detip b: ai ↔ bj (P ↔ M)
– Neierarhice = conecteaza doua componenta de acelasitip a: ai ↔ aj (P ↔ P)
• Comutatoare ierarhice:
– Comutatorul simplu – poarta a-S-b
• Asigura comunicarea intre componente de tip a si b
• Este descris ca : S {poarta, 1a, 1b}
• Variante posibile:
– S {poarta, 1a, 1b, comutare la b}
– S {poarta, 1a, 1b, comutare la a}
– S {poarta, 1a, 1b, cu legatura la a si b}
• Poate conecta o resursa la magistrala sau o magistrala la alta magistrala
Comutatoare Duplex

Asigura comunicatia intre o componenta de tip a si mai multe componente de tip b

– Este descris ca: S {poarta, 1a, nb, concurenta 1, 1Sp}
a-S -b1
…
- bn
• Se pot considera toate variantele de la comutatoarele simple
Comutatoare Dual Duplex

Asigura comunicatia intre doua componente de tip a si mai multe componente de tip b
– Este descris ca: S {poarta, 2a, nb, concurenta 2, 2nSp}
• Sunt posibile aceleasi variante ca la comutatoarele simple

Comutatoare de tip Legatura Multipla

Asigura comunicatia intre m componente de tip a si n componente de tip b

• Este cunoscut si ca Cross-Bar-Switch
– S {CB, ma, nb, c = min(m, n), m*nSp}
• Orice a poate comunica cu orice b
• Pot avea loc transferuri multiple si simultane!
• Cel mai dificil este de implementat UCmd pentru SCB – trebuie sa rezolve toate posibilele
conflicte
Comutatoare de tip Trunchi K

Imbina conectivitatea oferita de S legatura multipla cu costul redus al celorlalte tipuri de

comutatoare
• S {TK, ma, nb, c = k, k*(m+n)Sp}
• Orice a poate comunica cu orice b
• Nu totdeauna vei avea m x n comunicatii simultane
– Asa a aparut idea de a folosi k linii pentru comunicatie
• In functie de m si n si de trafic, se va determina un k optim
– 8 procs & 4 memorii: pot fi maxim 4 accese la memorii → k=4, nu
are sens mai mult; k < n si k < m
Sistem de Calcul

• Format din mai multe blocuri functionale:

–Elemente de procesare – P
–Elemente de memorare – M
–Elemente de interconectare de tip magistrala – L
– Unitati de comanda – K
–Operatori de date – D
–Switch-uri de interconectare – S
–Terminale – T

Masina von Neumann

John von Neumann (1903 – 1957)

• Structura cu acces secvential
– CPU
– Memorie (Instructiuni & Date)
– Ex: EDVAC (1945) – binary

Structura masinii Von Neuman

Componentele Arhitecturii

UCP = {RG, UAL, UCmd} = Unitatea Centrala de Prelucrare

• UC = {UCP, M} = Unitatea Centrala
• MB = {UC, I/E} = Masina de Baza
• SC = {MB, EP, Software de Baza} = Sistem de
Calcul
Unitatea de Comanda – UCmd

• Realizeaza citirea, interpretarea si executia instructiunilor masina

• Legata de:
– Setul de instructiuni
• Intructiuni Universale; Ciclu variabil
• RISC cu ciclu fix
• Complex CISC – emularea unei masini intermediare
– Codificarea instructiunilor
• 0 adrese CodOp
• 1 adresa CodOp Adr Op1
• 2 adrese CodOp Adr Op1 Adr Op2
• 3 adrese CodOp Adr Op1 Adr Op2 Adr Op3
– Modurile de adresare – peste 12 la ora actuala

Memoria

• Oraganizare fizica
– Permanente:
ROM/PROM/EPROM/EEPROM/FLASH
– Volatile: RAM/SRAM (statice)/ DRAM (dinamice)
• Organizare logica
– Ierarhica – pe 3 nivele
• Rapida dar cu capacitate limitata = Cache
• De lucru, mai lenta, cu capacitate mai mare = RAM
• Memorii virtuale lente dar cu capacitate foarte mare
– Functionala:
• RAM LIFO
• RAM FIFO

Subsistemul I/E

• Asigura transferul datelor intre UC si mediul extern

• Interfetele I/E asigura
– O adaptare electrica intre EP si UCP
– Sincronizarea temporala intre EP si UCP (ordinede marime diferenta) printr-un cuvant
de stare
– Transfer de date intre EP si UC:
• Transfer programat
• Acces direct la memorie
• Canal de intrare/iesire
• Calculator de intrare/iesire (Front End Computer)

Acces Direct la Memorie prin DMA