Aritmetică şi algebră

Mulţimi Numere naturale Divizibilitate

�aparţine � nu aparţine � inclusă � include - Numere consecutive = unul după altul Ex. 4;5 2│18 (2 divide pe 18) 18M
3 (18 este divizibil cu 3)
Ф-mulţimea vidă (nu are niciun element) - Număr par ( cu soţ ) 0,2,4,6,8,10,…; are forma 2k - Divizorii lui 18 : 1,2,3,6,9,18
-Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime. - Număr impar ( fără soţ ) 1,3,5,7,9,11,…; are forma 2k+1 - Multiplii lui 18 : 0,18,36,54, �
- Mulţimi disjuncte = care nu au elemente comune - număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi: 2, 3, 5, 7, 11,...
xy = 10 x + y abc = 100a + 10 b + c abcd = 1000a + 100b + 10c + d
N - naturale : 0,1,2,3,... N* - naturale fără 0 (nenule) :1, 2,3,... - număr compus -care nu este prim: 4, 6, 8, 9,10,....
- Pătratul lui 7 este 7 = 49; cubul lui 2 este 2 = 8
2 3

Z - întregi: - 4, 0, 9, + 12 -Cel mai mare divizor comun ( 8;12 ) = 4

- Pătrat perfect - este egal cu pătratul unui număr natural : 0,1, 4,9,16, 25,...
3 3 Numere prime între ele - au c.m.m.d.c.=1 ( ex.15şi 8)
Q - raţionale: ; - 4; 3; -6,2; 3,(4) R - reale: 7; ; - 4; 3; 3,(4) Un pătrat perfect nu poate avea ultima cifră 2, 3, 7 sau 8
5 5 -Cel mai mic multiplu comun [ 8;12] = 24
Iraţionale: (R - Q) 7; - 2; p .... N �Z �Q �R -Cub perfect - este egal cu cubul unui număr natural : 0, 1, 8, 27,�
- Dacă a = 25 ��
3 7 2 şi b = 26 ��
5 7, atunci a şi b au
Operaţii cu mulţimi A = {2; 4; 7}, B = {7; 9} - Teorema împărţirii cu rest D=I �
C+R, R<I
c.m.m.d.c.=25 �
7 şi =2 36 ��
c.m.m.m.c. 7 52 �
reuniunea A �B = {2; 4; 7; 9} intersecţia A �B = {7} (D=deîmparţit, I=Impărţitor, C=Cât, R=Rest)
-Câţi divizori naturali are un număr: dacă n = 25 � 39 �
72 ,
diferenţa A - B = {2; 4} produs cartezian A �B = ( n + 1)
n�
- suma lui Gauss 1 + 2 + 3 + ....... + n = atunci n are (5 + 1) �
(9 + 1) �
(2 + 1) = 180 divizori naturali
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),(7;9)} 2
Criterii de divizibilitate
- cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex. 756; 1934)
Reguli de calcul Factor comun - cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3 (ex. 261;1005)
- Fracţii zecimale 1,37 + 52, 4 = 53,77; 3 -1, 2 = 1,8; 3,87 �
10 = 38,7 0,02 �
1000 = 20; 3x + 3 y = 3( x + y ); 7a + 28 = 7( a + 4); 10n - 5 = 5(2n - 1); - cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex. 912)
2,3 �
4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3 8 - 8k = 8(1 - k ); x 3 + x 2 = x 2 ( x + 1); 4 y - 6 y 5 = 2 y(2 - 3 y 4 ) - cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5 (ex. 295; 1330)
- Numere întregi 5 - 8 = -3; - 4 - 3 = -7; - 7 + 2 = -5; - 7 + 9 = 2; 5 - ( -2 ) = -5 + 2 = -3; - cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9 (ex. 495; 8001)
Transformarea fracţiilor zecimale - cu 10 : dacă are ultima cifră 0 (ex. 730;1900)
( -5) = -15; ( -4) �( +2 ) = -8; ( -2 ) �( -3) = 6; 8 : ( -4 ) = -2; ( -5 ) : ( -1) = 5;
3� 7 207 345
-Finite 0,7 = ; 0, 207 = ; 3, 45 = - cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 ci fre se divide cu 25 (ex. 375)
Numere pozitive : + 12; 3;.... Numere negative : -23; -2,... 10 1000 100
a
Opusul lui 35 este - 35; opusul lui - 8 este 8.
-Periodice simple 0,(73) =
73 5 23
; 2,(5) = 2 =
Fracţii a - numărător, b - numitor
b
( 2n ) ( -3 ) 99 9 9
3 2
- Puteri 7
2 = 2 ; 5 : 5 = 5 ; (7 ) = 7 ;
2 � 5 12 10 3 7 3 4 12
= 8n ; 3
= 9; 2 2013
135 - 13 122 - subunitare; au numitorul > numărătorul. Ex. ;
( -3)
3
= -27; ( -1) = -1; ( -1) = 1; 15 = 1; 91 = 9; ( -7 ) = -7; 30 = 1; ( -6 ) = 1; 0 7 = 0;
7 4 1 0 -Periodice mixte 0,13(5) = = 9 2014
900 900 7 19
1 1 1 - supraunitare; au numitorul < numărătorul. Ex. ;
5-2 = ; ( -3) -3 = =- 4 18
52 ( -3)3 27 Formule de calcul 5 341
- echiunitare; au numitorul = numărătorul. Ex. ;
( a + b ) ( a - b ) = a 2 - b2
5
1 5 2)1 3) 5 17 7 5 35 7 5 7 3 21 �2 � 25 5 341
- Fracţii ordinare + = + = ; �= ; : = � = ; � �=
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10 �3 � 35 9 16
( a + b ) = a 2 + 2ab + b 2 - ireductibile, care nu se pot simplifica. Ex. ;
2
1 3 7 14 25
Inversul lui 35 este ; inversul lui este 15 (3
5
35 7 3
( a - b ) = a 2 - 2ab + b 2
2
- reductibile, care se pot simplifica. Ex. =
3 4 3 4 3 5 15 18 6
Fracţii etajate / = : = � =
( a + b + c ) = a 2 + b2 + c 2 + 2ab + 2bc + 2ac 2 8
2
7 5 7 5 7 4 28 - echivalente = ; se recunosc astfel: 2 �12 = 3 � 8
3 12
a 3 + b 3 = ( a + b ) (a 2 - ab + b 2 )
- Radicali 49 = 7; 813 �813 = 813; 7 �5 = 35; 374 2 = 374 7
Scoaterea factorilor de sub radical 63 = 9 �
7 = 9 �7 = 3 7
a 3 - b 3 = ( a - b ) (a 2 + ab + b 2 ) Procente 7 % din 300 =
100
�300 = 21

( a + b ) = a 3 + 3a 2 b + 3ab2 + b3 3
3+ 2 ) 3
3 2)
3 3 2 4 4 12 + 4 2 Raport raportul numerelor 3 şi 5 este
Raţionalizarea numitorului = = ; = = 5
2 2 2 3- 2 3- 2 7
( a - b ) = a 3 - 3a 2 b + 3ab 2 - b 3
3
2 4
-Calcul algebric 5x + 2x = 7x; 2y - 9y = -7y; - 3n - 5n = -8n ; a + a = 2a;
2 2 2 Proporţie - o egalitate de două rapoarte (ex. = )
3 6
c=c ;
c� 2
- 3n �
2n = -6n ;
3 4
3 ( 2n - 7 ) = 6 n - 21; ( a + b ) ( c + d ) = ac + ad + bc + bd; Aproximări 2, 3, 4, 6 se numesc termenii proporţiei
(x 2 - 3) ( x - 4 ) = x 3 - 4x 2 - 3x + 12 + ( -5 + x - y ) = -5 + x - y; - ( a - b + 3) = - a + b - 3 Fie numărul 3,1476. Aproximat cu: 3 şi 4 sunt mezii; 2 şi 6 sunt extremii.
Modul (valoare absolută) Comparări -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2 Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
� x, dacă x �0 7 4 9 9 2 -o sutime prin lipsă=3,14; o zecime prin adaus=3,15 produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
6 = 6; -3 = 3. În general, x = � > ; > ; <1
�- x, dacă x < 0 5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr
-9 < -7; - 5 < 2 ; - 23 < 0 Figuri geometrice x y z
întreg �x. Ex. [3,7] = 3; [6] = 6; [0, 25] = 0; [-3,1] = -4 Numerele x, y, z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dac ă = =
Ex. 3 - 2 = 3 - 2, deoarece 3 - 2 �0 3 5 9
2, 4 > 2, 39; - 4,1 < -3,82
Partea fracţionară a lui x este definită astfel : {x}= x - [x]. Triunghi x y z
1 - 2 = -(1 - 2 ) = 2 - 1, deoarece 1- 2 < 0 3 > 1; - 6 > - 10 Numerele x, y, z sunt invers proporţionale cu 2, 4, 7 dacă = =
Ex.{3,7} = 0,7; {4} = 0; {0, 2} = 0, 2; {-3,1} = 0,9 -isoscel: are două laturi congruente 1 1 1
2 4 7
Descompunerea expresiilor în factori Sisteme de ecuaţii - echilateral: are toate laturile
nr.cazuri congruente
favorabile
Probabilitatea unui eveniment =
- Prin factor comun -Rezolvare prin metoda substituţiei - oarecare: are laturinr.cazuride lungimi
posibile diferite
x 3 - 5x 2 = x 2 ( x - 5 ) ; ( n - 4 ) + ( n - 4 ) = ( n - 4 ) ( n - 4 + 1)
5 4 4

Medii- ascuţitunghic
x+ y
�x - y = 4 �x = 4 + y �x = 4 + y �x = 4 + y �x = 5 Aritmetică ma :=toate ;unghiurile
Geometricăascuţite
mg = xy
- Prin formule � � � � � 2
�2 x + y = 11 �2(4 + y ) + y = 11 �8 + 3 y = 11 �3y = 3 �y = 1 - dreptunghic: are un unghi drept
y 2 - 25= ( y - 5) ( y+5) ; 9x 2 - 6x+1= ( 3x - 1)
2
2 xy
Armonică mh =: laturile care formează unghiul drept
catete
- Prin grupări de termeni x+ y
-Rezolvare prin metoda reducerii ipotenuza : latura opusă unghiului
10; 12;drept
2n3 + 2n 2 + 7n + 7 = 2n 2 ( n + 1) + 7 ( n + 1) = ( n + 1) ( 2n 2 + 7) Media aritmetică ponderată a numerelor 9,
+ 6 x + 8 = x2 + 4x + 2x + 8 = x ( x + 4 ) + 2 ( x + 4) = ( x + 4) ( x + 2)
xUnghiuri
�a - b = 4 │ �2 �2 a - 2b = 8 - obtuzunghic 3 + 12
10 � 6 + 9�
� 5
3; 6; 5 :este
aremun=unghi obtuz
2
� � (se adună ecuaţiile) având ponderile
- congruente : au măsuri egale �3a + 2b = 22 �3a + 2b = 22 ap
3+ 6 + 5
Patrulater
Ecuaţia
- adiacentede
: augradul doişi
acelaşi vârf 5a / = 30 �a =6 �b = 4 Inegalitatea mediilor mh �mg �ma
- Paralelogram: are laturile opuse paralele
o latură comună
2
Forma + bx + cşi=laturile Sistem de axe Funcţii
opuse lagenerală
vârf : au ax 0. Proprietăţile paralelogramului:
- acelaşi vârf
Puncte şi drepte
Ox- axa absciselor - laturile
Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea
opuseA sunt
cu valori în mulţimea B dacă facem
congruente
Rezolvare: calculăm D ( delta ) , D= b2 - 4ac.
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente - puncte
Oy- axa coliniare
ordonatelor
: sunt situate pe o dreaptă ca fiecărui element din A -să-i corespundăopuse
unghiurile un singur element
sunt în B.
congruente, iar
Dacă Δ<0, ecuaţia nu are soluţii. Punctul M(5;3) f : A � B (citim “funcţia f definită pe A cu valori în B")
- complementare : două unghiuri care au suma 90º -drepte concurente: drepte care se intersectează unghiurile alăturate
A - domeniul de definiţie , B - domeniul de valori
sunt suplementare
-beste
Ex. complementul unghiului de 20º + unghiul
D - b70º
de - D 5şi 3 sunt coordonatele punctului M.
Dacă Δ>0, soluţiile sunt: x1 = , x2 = -punct de5concurenţă : punctul în careluiseM. - diagonalele au acelaşi mijloc
- suplementare : două unghiuri care au suma
2a 180º 2a Numărul este abscisa, iar 3 este ordonata Funcţie liniară ( de gradul I ) este o funcţie de forma f : R � R, f ( x ) = ax + b.
Dreptunghiul: paralelogramul care are
Ex. suplementul unghiului de 20º este unghiul de 160º intersectează două drepte Ex. f ( x ) = 3 x - 5
Unităţi de măsură
- unghi alungit : care are 180º; unghi nul care are 0º un unghi drept
Lungime Arie
- unghi propriu : care nu este nici alungit, nici Volum
nul
-Capacitate
semidreapta deschisă O �(OA
Masă : (OA Timp - Reprezentare grafică. Fie f : R � R, f ( x ) = 3 x - 5
- diagonalele dreptunghiului sunt congruente
Calcularea coordonatelor punctelor de
3- unghi
m=30 ascuţit
dm 7 m²=700
< 90º; dreptdm²
= 90º ; obtuz 5> m³=5000
90º dm³ -semidreapta
1 l=1 dm³ închisă
4 kg=4000: g [OA
1 oră=60 �[OA
O minute Rombul: paralelogramul care are două
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde intersecţie a graficului cu axele:
2 km=2000 m 2 km²=200 hm² 0,05 km³=50 hm³
-segmente
0,3 dal=3 l
congruente
7 cg=70 mg
: au lungimi egale
1 deceniu=10 ani
[AB] � [CD] laturi alăturate congruente
5 5
-cu axa Ox se rezolvă ecuaţia f ( x ) = 0 ; 3x - 5 = 0 � x = � A( ;0)
- unghiuri
3,5 cm=35 în
mmjurul unui punct
1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ -drepte
0,2 hl=20perpendiculare
l 2 hg=200 g : formează
1 secol=100 ani
- diagonalele rombului sunt3 perpendicula
3 re şi
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100
Suma unghiurilor în jurul ari 1 m³=109 mm³ 125 ml=0,125 l
un unghi drept a^b
6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani -cu axa Oy se calculează f (
sunt 0 ) bisectoare
; f (0) = -5 �ale
B unghiurilor
(0; - 5)
unui punct
1,3 mm=0,13 cm este 360º
0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg Geometrie
¼ ore=15minute Pătratulde: intersecţie
Calcularea coordonatelor punctului are toateaproprietăţile
graficelor a două funcţii f şi g :
5,7 hm=570formate
- Unghiuri m 0,04
de m²=400
două dreptecm² 0,25 dam³=250 m³
cu o secantă
-drepte paralele
3 cl=0,3 dl : sunt în
34 dg=0,34 g acelaşi planminute
½ ore=30 şi nu se rezolvă ecuaţia f ( x ) = gdreptunghiuluişi
( x) rombului
alterne interne :1 şi 7; 2 şi 8 se intersectează a Pb - Trapezul: are două laturi paralele şi
alterne externe : 3 şi 5; 4 şi 6
Axioma lui Euclid: celelalte două neparalele
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6;
3 şi 7; 4 şi 8 Τrapez isoscel: are laturile neparalele
printr-un punct exterior unei drepte se poate
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi congruente
de unghiuri sunt congruente şi reciproc. duce o singură paralelă la dreapta dată. Τrapez dreptunghic: are un unghi drept
 Linii importante în triunghi
- Bisectoarea: împarte un unghi
în două unghiuri congruente.
Teoreme importante Bisectoarele sunt concurente
-suma unghiurilor unui triunghi este 180º în I - centrul cercului înscris
-suma unghiurilor unui patrulater este 360º - Mediatoarea: perpendiculară pe
- unghiurile de la baza unui triunghi mijlocul unei laturi.
isoscel sunt congruente Mediatoarele sunt concurente
- într-un triunghi isoscel, bisectoa rea în O - centrul cercului circumscris.
unghiului de la vârf este şi mediană, La triunghiul obtuzunghic, O este
înălţime, mediatoare. situat în exterior.
- într-un triunghi dreptunghic,
La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei.
mediana din vârful unghiului
- Înălţimea: perpendiculara
drept este jumătate din ipotenuză. Poliedre
dintr-un vârf pe latura opusă.
- într-un triunghi dreptunghic Prisma   V = AB �
h
care are un unghi de 30º, cateta Înălţimile sunt concurente
AL = suma ariilor feţelor laterale
opusă acestui unghi este în H - ortocentrul.
Aria totală AT = AL + 2AB
jumătate din ipotenuză. La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior.
- teorema lui Thales : - Mediana: uneşte un vârf Diagonala paralelipiped d = a 2 + b2 + c 2

EF PBC �
AE AF
=
cu mijlocul laturii opuse. Diagonala cubului d = l 3
EB FC Medianele sunt concurente AB � h
- teorema fundamentală a asemănării : Piramida V =
în G - centrul de greutate. 3
dacă EF PBC, atunci DAEF ~ DABC (sunt asemenea), adică AL = suma ariilor feţelor laterale
Arii şi de
alte formule 1 2 1 2
AE AF EF Centrul greutate este la de bază şi de vârf: GM = AM , GA = AM
= = 3 3 3 3 Aria totală AT = AL + AB
AB AC BC b� h ab sin u
Triunghi AD = ; AD = ; AD = p ( p - a )( p - b)( p - c ), unde p este apotemă=înălţimea unei feţe laterale
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu 2 2
pătratul raportului de asemănare a+b+c Trunchiul de piramidă
semiperimetrul, p = ( formula lui Heron)
2 h
- teorema bisectoarei: dacă AD V = ( AB + Ab + AB � Ab )
a 3 a2 3 3
AB AC Triunghi echilateral: înălţimea h = ; aria ADech. =
este bisectoare, = 2 4 AL = suma ariilor feţelor laterale
BD DC c � c c �c
Într-un D dreptunghic: Triunghi dreptunghic: înălţimea h = 1 2 ; aria ADdr . = 1 2 Aria totală AT = AL + AB +Ab
ip 2 Corpuri rotunde
- teorema înălţimii: AD = BD �
DC Linia mijlocie în triunghi
- teorema catetei: AB = BD �
BC
Cilindrul AL = 2p RG
-uneşte mijloacele a două laturi;
- teorema lui Pitagora: AB 2 + AC 2 = BC 2 Este paralelă cu a treia latură şi AT = AL + 2 AB
este jumătate din aceasta. V = p R² h
-unghiul la centru R AOB are măsura
Raza cercului înscris în triunghi r =
A Conul AL = p RG
egală cu a arcului cuprins între laturi p
AT = AL + AB
-unghiul înscris R AMB are măsura D� d
Paralelogram A = b �
h Dreptunghi A = L �
l Romb A = ( sau b �
h)
2 p R2 �
h
jumătate din a arcului cuprins între laturi V=
- raza este perpendiculară pe tangentă Pătrat diagonala d = l 2, aria A = l² 3
- unghiul format de o tangentă cu o coardă ( B + b) �
h 360�R
Trapez A = unghiul sectorului desfăşurării u =
este jumătate din arcul subântins de coardă 2 G
Linia mijlocie în trapez Trunchi de con
-diametrul perpendicular pe o coardă
-uneşte mijloacele laturilor nepara lele;
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. AL = p G ( R + r )
Este paralelă cu bazele şi
- teorema celor trei perpendiculare :
Trigonometrie 30° 45° 60° B+b AT = AL + AB + Ab
AM ^ a , MB ^ d � AB ^ d este egală cu media lor aritmetică: lm =
cat.op. cat.al. 1 2 3
2 ph 2
sinus= ; cοsinus= sin 180� 180� V = ( R + r 2 + Rr )
ip ip 2 2 2 Poligon regulat : apotema an = R cos ; latura ln = 2 R sin 3
n n
tangenta=
cat.op.
; cοtangenta=
cat.al.
cos
3 2 1
- ‫ (װ‬n -2 ) 180 n ( n 3) Sfera A = 4p R 2
cat.al. cat.op. 2 2 2 Măsura unghiului un = ; Nr. diagonalelor =
n 2 4p R 3
sin 2u + cos 2 u = 1 tg u=
sin u
tg
3
1 3 Cerc Lungimea (circumferinţa) L = 2p R, Aria²,A = p R3,1415 p� 9265...
V=
cos u 3 3