ARTICULAŢIILE MEMBRULUI

INFERIOR
• ARTICULAŢIA ŞOLDULUI
• ARTICULAŢIA GENUNCHIULUI
• ARTICULAŢIILE TIBIO-FIBULARE
– PROXIMALĂ
– MIJLOCIE
– DISTALĂ
• ARTICULAŢIA TALOCRURALĂ
• ARTICULAŢIILE SUBTALARE

Segmentele membrului inferior

 ARTICULAŢIA ŞOLDULUI
• Generalităţi
• Suprafeţe articulare
• Mijloace de unire
• Biomecanica
• enartroză, articulaţie sferoidală, cu conducere
ligamentară, situată la joncţiunea dintre centura
pelvină şi membrul inferior liber, care participă la
efectuarea în condiţii optime, a două funcţii
importante ale aparatului
locomotor:ortostatismul si locomotia
• realizeaza atat transmiterea greutăţii corpului de
la pelvis spre femur în faza sprijinului mono- sau
bipodal, cât şi faza de pendulare a membrului
inferior, necesară deplasarii.
 FEŢE ARTICULARE
• Capul femural, ce are forma sferica, avand ca suprafata 2/3 din suprafata
unei sfere, dar mai degraba este sfenoidal si parte din suprafata unui
ovoid, pe toata suprafata sa, cu exceptia fosetei capului femural, este
acoperit de cartilaj hialin.
• Acetabulul, suprafata hemisferică, concavă situată pe fata laterala a
coxalului, la unirea celor trei oase componente. Suprafata articulara este
un inel incomplet – fata semilunară - situat la periferia acetabulului si
evidentiata cel mai clar cand presiunea exercitata de greutatea corpului se
transmite articulatiei in ortostatism.
– Fosa acetabulara este nearticulară, lipsita de cartilaj, dar contine un bogat
tesut fibroelastic, larg acoperit de membrana sinoviala. In jurul acetabulului se
afla un fibrocartilaj inelar cu rolul de a-i mari adancimea pana la 2/3 dintr-o
sfera – labrul acetabular.
– Labrumul acetabular- are formă triunghiulară în sectiune si aderă strans de
periferia cavitatii, traverseaza incizura acetabulara peste ligamentul transvers
al acetabulului, completand cercul. Astfel incizura este transformata intr-un
orificiu pe unde trec vasele ligamentului capului femural. Marginea libera a
labrului acetabular are o deschidere mai mica decat ecuatorul capului femural,
participand la mentinerea lui in acetabul.
Acetabulul
Capul femural
• Capsula articulara are o circumferinta mai mare spre partea
acetabulara si este mai puternica in partea superioara si anterioara.
Spre partea mediala (interna) capsula se insera pe spranceana
acetabulara. La nivelul incizurii acetabulare, capsula se prinde de
ligamentul femural. Spre partea laterala, capsula se prinde pe linia
intertrohanteriana, anterior, si intern de creasta intertrohanetriana,
posterior. Varful trohanterului mare si fosa trohanterica raman
extracaspulare, in partea superioara. Capsula este tapetata la
interior de membrana sinoviala.
• · Ligamente : Articulatia soldului este prevazuta cu cele mai
puternice ligamente din organism. Ele fac parte din structura intima
a capsulei si determina caracterul de articulatie cu conducere
ligamentara. Se considera ca exista cinci ligamente, dintre care 4
sunt caspulare si unul extracapsular, 2 situate pe fata anterioara,
unul pe fata posterioara.
– Ligamentul iliofemural
– Ligamentul pubofemural
– Ligamentul ischiofemural
– Zona orbiculara
– Ligamentul capului femural
• Ligamentul iliofemural este situat in partea superioara a
fetei anterioare a capsulei. Porneste de la baza spinei iliace
anteroinferioare, impreuna cu originea muschiului drept
femural si se termina pe linia intertrohanteriana. Partea
superioara a ligamentului este paralela cu axul colului si
este cea mai rezistenta, fata de partea inferioara, paralela
cu axul corpului, verticală.
– Cele doua parti stau calare peste capul si colul femural,
sugerand aspectul unui Y inversat (de unde si denumirea de
„ligament in Y”).
– limiteaza extensia articulatiei, infasurandu-se in jurul colului
femural, stabilizand astfel articulatia in ortostatism si
economisind travaliul muscular, consumator de energie. In
acelasi timp, prin spiralare, imbunatateste contactul dintre capul
femural si acetabul (pozitia de congruenţa maximă).
• Ligamentul pubofemural se întinde de la eminenta
iliopectinee (pubis), creasta si membrana obturatoare până
la linia intertrohanterică. Limitează miscarea de abductie.
• Ligamentul ischiofemural are originea pe spina ischiadica si se
termina in regiunea fosei trohanterice , langa tendonul muschiului
obturator extern. El actioneaza ca limitator al miscarii de rotatie
internă.
• Zona orbiculara (ligamentul inelar Weber) reprezinta o condensare
a fibrelor circulare profunde ale capsulei. Fibrele acestui ligament
sunt de doua feluri: cu origine osoasa ce pleaca inferior de spina
iliaca anteroinferioara, înconjoară ca o ansa polul femural interior si
posterior si fibre proprii semicirculare paralele cu spranceana
acetabulară.
• Ligamentul capului femural reprezinta unicul ligament
intracapsular. El are forma de banda triunghiulara cu varful inserat
in fovea (foseta) capului femural si baza pe extremitatile incizurii
acetabulare; se mai numeste si ligamentul rotund. El are doar rol
nutritiv pentru capul femural, dupa unii autori, continand vasele
epifizare provenite din artera acetabulara sau circumflexa femurala,
care asigura vascularizatia a 1/5 mediala a capului femural. Dupa
altii, ligamentul s-ar tensiona in pozitie de semiflexie si adductie a
articulatiei, jucand un rol minim in mentinerea stabilitatii ei (rezista
doar la o forta de tractiune de 45 kg, in comparaţie cu ligamentul
iliofemural care rezista la aproximativ 350 kg).
 Membrana sinoviala
• începe de la marginea suprafetei articulare a femurului,
acopera partea intracapsulara a capului femural, apoi
trece pe partea interna a capsulei, acoperind labrumul
acetabular, ligamentul capului femural si fosa
acetabulara.
• Membrana este subtire la nivelul suprafetei profunde a
ligamentului iliofemural unde este comprimata de
capul femural, iar uneori poate fi chiar absenta la acest
nivel.
• Cavitatea articulară poate comunica cu bursa
subtendinoasa a psoasului, printr-un orificiu între
ligamentul pubofemural si portiunea verticala a
ligamentului iliofemural.
Biomecanica
• FLEXIE
– Este miscarea prin care coapsa se apropie de peretele anterior al abdomenului;
– Se executa in jurul unui ax transversal ce trece prin varful trohanterului mare;
– Amplitudinea de miscare este determinata si de pozitia genunchiului; daca genunchiul este
intins flexia coapsei va fi limitata la aproximativ 900, iar cand genunchiul este flectat poate
atinge 1300.
– Muschii flexori principali sunt: iliopsoas, drept femural
– Muschii flexori secundari sunt: tensor fascia lata, croitor, adductorii (pana la 900), fesierul
mijlociu (peste 900)
– Miscarea este limitata de muschii posteriori ai coapsei (bicepsul femural, semitendinosul,
semimembranosul), partea anterioara a capsulei si ligamentul iliofemural se relaxeaza.
• EXTENSIE:
– Este miscarea prin care coapsa se indeparteaza de peretele anterior al abdomenului;
– Axul este acelasi ca la flexie;
– Amplitudinea de miscare este redusa. Este posibila realizarea unei hiperextensii, ca in unele
miscari din gimnastica, prin asocierea unei miscari de flexie in soldul opus cu inclinarea
trunchiului ininte.La acestea se adauga accentuarea lordozei lombare.
– Muschii extensori principali sunt: fesierul mare (gluteul mare)
– Muschii extensori secundari sunt: fesier mijlociu, biceps femural, semitendinos,
semimembranos si adductori.
– Miscarea este limitata de ligamentul ilifemural şi de partea anterioară a capsulei
• ABDUCTIA:
– Se executta in jurul unui ax sagital ce trece prin
centrul capului femural
– Amplitudinea maxima de abductie cand coapsa este
extinsa este de 600, iar cand este flectata poate atinge 700.
– Muschii abductori sunt fesierul mijlociu, piriformul si
tensorul fasciei lata.
• ADDUCTIA:
– Este miscarea de indepartare spre interior a coapsei de
linia mediana a corpului in frontal; aceasta miscare este
limitata la acest nivel de cealalta coapsa in ortostism si de
aceea adductia se realizeaza din diverse grade de flexie sau
extensie ea fiind limitata de intilnirea coapselor, ligamentul
pretrohanterian si ligamentul capului femural
– Muschii care realizeaza miscarea sunt mm. adductori si m.
gracilis.
• CIRCUMDUCTIA:
– Este miscarea care rezulta din combinarea celor patru miscari
precedente.
– La ea participa toate grupele musculare ale soldului.
• ROTATIA INTERNA SI EXTERNA:
– Se executa in jurul unui ax ce trece vertical prin capul femural;
– Amplitudinea este de 350pentru rotatie interna si de 150 pentru
rotatie externa. Cand coapsa este in flexie amplitudinea rotatiilor
poate creste la 1000.
– Muschii rotatori interni sunt: fesier mic si mijlociu, semimembranos;
– Muschii rotatori externi sunt : fesier mijlociu, mare , piriform, patratul
femural si gracilis.
– Miscarea de rotatie interna este limitata de ischiofemural si
iliopretrohantinian, iar rotatia externa este limitata de ligamentul
iliopretrohanterian.
ARTICULAŢIA GENUNCHIULUI
 GENERALITĂŢI
• Este cea mai mare articulatie a corpului uman.
• Are o structura biarticulara
– articulatia tibiofemurala;
– articulatia femuro-patelară.
• ea functioneaza ca o trohlee-ginglim, care permite realizarea
miscarii de flexie-extensie, asociata cu un oarecare grad redus de
rotatie;
• articulatia femurotibiala se formeaza intre cei doi condili femurali si
condilii tibiali, corespunzator, prin urmare, unei articulatii
bicondiliene; functional, aceasta articulatie este insa o trohlee;
• articulatia femuropatelara, concav-convexa, dintre patela si
suprafata patelara a femurului are conformatia unei articulatii in sa.
• putin stabila prin componenta ei osoasa; functionarea ei corecta
este strans legata de integritatea aparatului capsulo-ligamentar şi a
tonusului muschilor adiacenţi
FEŢE ARTICULARE
• Epifiza distală femurală –cei doi condili femurali,
orientati oblic, cel medial fiind mai proeminent si mai
lung decat cel lateral.
– Fetele articulare ale celor doi codili femurali sunt curbate si
divergente in directie dorsala si separate prin fosa
intercondiliană.
– Fata articulară patelară, uneste anterior condilii femurali si
este divizata de un sant vertical, intr-o parte mediala mai
mica si intr-o parte lateral mai mare.
• Fata articulara posterioara a patelei este ovalara,
divizata deasemenea de o creasta verticala, intr-o arie
mediala mai mica si o arie laterala mai mare.
• Extremitatea proximala a tibiei – prin prezenţa celor
două suprafeţe articulare plane, usor concave central
ale platoului tibial, situati medial si lateral de eminenta
intercondiliana.
• Meniscurile medial şi laeral– sunt două formatiuni fibrocartilaginoase de forma inelara incompletă,
situate intraarticular si fixate la periferia suprafetelor articulare superioare ale tibiei, asigurănd
congruenţa între suprafeţele condililor femurali si feţele articulare superioare ale tibiei. Fiecare
menisc are un corn anterior si unul posterior, cu inserţia pe eminenta intercondiliană. Pe sectiune
are forma triunghiulară cu baza spre exterior şi vârful orientat spre centrul suprafeţei articulare a
tibiei prezinta:
• -Fata superioara concava vine in contact cu condilul femural.
• -Fata inferioara plata se eşează pe periferia feţei superioare a condilului tibial corespunzător .
• -Fata externa a discului, mai groasa, adera la capsula articulara.

• Meniscurile anterioare sunt unite prin ligamentul transvers. Ele dispun de o mobilitate redusa
alunecand pe platoul tibial.
• Meniscul lataral – are forma unui inel aproape complet (aspect de „O”) interupt la nivelul eminentei
intercondilare.
• Meniscul medial – are forma de semiluna cu o interupere mai larga (aspectul literei „C”).
• Cornul anterior al fiecărui condil se insera pe marginea anterioara a platoului tibial; iar cornul
posterior pe aria intercondiliara posterioara.
• Capsula articulara are forma unui manson care uneste
cele trei oase: femurul, tibia si patela
• este întreruptă de faţa articulara a patelei
• este mai subtire si mai slaba pe fata anterioara si mai
groasă pe fata posterioara.
• Insertia femurala, anterior se afla deasupra fetei
articulare patelare, cu 10-15mm, dupa care trece
medial si lateral, inferior de epicondili, iar posterior are
o invaginare intercondiliană şi pătrunde până la
ligamentele încrucisate.
• Inserţia tibială, urmăreşte configuraţia condililor tibiali,
respectiv marginile suprafetelor articulare. Insertia
patelara se afla la marginea suprafetei articulare.
• Capsula articulara se fixeaza pe fata externa a
meniscurilor.
• Articulatia tibio-fibulara este extra-capsulara.
• Ligament patelar sau rotulian, este tendonul fibros de insertie al muschiului
quadriceps femural, situat pe fata anterioara articulatiei. Are o lungime de 5-6 cm,
o latime de 3cm, de forma triunghiulara cu baza in sus si cuprinde patela care
astfel devine un os sesamoid. Se insera pe partea inferioara a tuberozitatii tibiei.

• Ligamentul colateral tibial, este o formatiune fibroasa aplanata, mai bine

individualizata pe partea superioara, iar inferior se confunda cu capsula fibroasa a
genunchiului. Este intins intre epicondilul medial al femurului si condilul medial al
tibiei.

• Ligamentul colateral fibular subtire, rotund superior, se insera pe epicondilul

lateral al femurului inferior pe fata antero-laterala a capului fibulei. Nu adera pe
capsula fibroasa.

• Ligamentul popliteu oblic sau expansiunea recurenta a muschiului

semimembranos: are un traiect oblic de jos in sus si lateral, de la tendonul
muschiului pana la condilul lateral al condilului.

• Ligamentul popliteu arcuat, banda fibroasa arcuata asezata transversal cu

concavitatea in sus, pe fata posterioara a capsulei articulare. Se intinde intre
condilul lateral si fata mediala a capsulei fibroase.
• Ligamentele incrucisate sunt doua ligamente puternice
situate profund in fosa intercondilara, intraarticular,
dar extrasinovial. Sunt intinse intre ariile
intercondiliene ale tibiei, si condilii femurali.
Ligamentul incrucisat anterior pleaca de pe aria
intercondiliara anterioara, oblic in sus, inapoi si lateral
la suprafata intercondiliana a condilului lateral.
Ligamentul incrucisat posterior are o directie oblica in
sus, inainte si medial, intins intre aria intercondiliana
posterioara si fata intercondiliana a condilului medial al
femurului. Reprezinta cel mai important ligament de
unire al articulatiei genunchiului, asigurand contactul
dintre suprafetele articulare. Ruptura ligamentelor
incrucisate provoaca instabilitate anteroposterioară
(miscari in sertar al genunchiului).
• Corpurile adipoase ale genunchiului au rolul de a umple golurile
dintre elementele articulare si au urmatoarea dispozitie:
• -corpul adipos infrapatelar se afla in partea anterioara a articulatiei
asezat intre ligamentul patelar si condilii femurali.
• -corpul adipos posterior este asezat dorsal de ligamentele
incrucisate si umple golurile fosei intercondiliene.

• Sinoviala:
• Captuseste fata interna a capsulei fibroase, se insera pe marginea
cartilajelor articulare de pe femur, patela si tibie, unde capsula
fibroasa se indeparteaza pe marginea cartilajului articular.
• Sinoviala este intrerupta la nivelul bordurii externe a meniscurilor
articulare, impartind cavitatea in doua etaje:
– Etajul suprameniscal, corespunde articulatiei femuro-meniscale.
– Etajul inframeniscal ce corespunde articulatiei menisco-tibiale.
• Prelungirile sinovialei sunt:
– Fundul de sac sau recesul suprapatelar; este o prelungire
antero-superioara a sinovialei, situata deasupra bazei
patelei, intre muschiul cvadriceps femural si femur.
Comunica cu bursa seroasa suprapatelara. Pe acest fund
de sac se fixeaza fascicole musculare dependente ale
cvadricepsului femural numit tensorul sinovialei.
– Fundul de sac sau recesul posterior; este reprezentat de
prelungirea posterioara a sinovialei, care comunica cu
bursele periarticulare.
– Fundul de sac de sub muschiul popliteu.
– Sub muschiul geaman medial.
– Sub muschiul semimembranos.
– In general fiecare comunica cu cavitatea sinoviala.
– Plicile alare sunt doua cute simetrice curbe, ce pleaca de
pe laturile patelei, converg in jos si se termina antero-
inferior, in plica sinoviala infra-patelara
BIOMECANICA
• Axele miscarii:
-Cu toate ca este o articulatie complexa, are numai
un singur ax transversal, care trece prin condilii
femurali, fara o dispozitie constanta; se deplaseaza
anterior in extensie si posterior in flexie.
• Miscarile principale efectuate de-a lungul axului
transversal sunt:
-Miscarile de flexie si extensie ale gambei, insotita
de miscari secundare, pasive, de rotatie externa si
interna, impusa de inegalitatile existente intre cei
doi condili si de forma suprafetelor articulare ale
condililor femurali.
• Flexia reprezinta miscarea de apropiere a gambei spre fata
posterioara a coapsei, ce se produce in
compartimentul femuro-meniscal al articulatiei cu
urmatoarele faze principale:
Condilii femurali executa o miscare de invartire sau rulaj
posterior, simultand o alunecare anterioara.
Rotula efectueaza o miscare de alunecare in jos parcurgand o
distanta de 5-7cm, fiind situata inaintea condililor femurali.
Marimea flexiei fata de axul coapsei si gambei este de 50-70˚.
– Miscarea de flexie este limitata de:
-Contactul fetei posterioare a gambei cu fata posterioara a coapsei;
intinderea ligamentelor incrucisate indiferent de tipul miscarii,
asigurand astfel contactul permanent dintre suprafetele articulare.
-Extensia reprezinta miscarea opusa flexiunii, adica reducerea axului
longitudinal al gambei in prelungirea axului longitudinal al coapsei,
asigurand astfel o puternica stabilitate a genunchiului in suportarea
greutatii corpului.
• Extensia are urmatoarele proprietati:
-Miscarea se desfasoara in articulatia femuro-meniscala cu momente de
alunecare identice descrise in miscarea de flexiune.
-Rotula se deplaseaza in sus si se situeaza deasupra condililor femurali.
-Extensiunea maxima este de 170-180˚.
– Miscarea este limitata de:
Ligamentele posterioare ale genunchiului; intinderea ligamentelor incrucisate.
Miscarile de rotatie sunt pasive, secundare si se desfasoara la sfarsitul
miscarilor de flexie si extensiune, fiind miscari terminale. Reprezinta rasucirea
gambei pe coapsa de-alungul unui ax longitudinal care trece prin mijlocul
eminentei intercondiliare a tibiei. Miscarea are urmatoarele semnificatii:
-Este cauzata de prezenta inegalitatilor dintre cei doi condili femurali si a
intinderii ligamentelor incrucisate, deci sunt miscari pasive.
-Miscarea se desfasoara in compartimentul menisco-tibial, al articulatiei, fara
deplasarea meniscurilor impreuna cu platoul tibial.
-Rotatia interna apare la sfarsitul miscarii de flexie, avand marime de 5-10˚, iar
rotatia externa la terminarea miscarii de extensie cu deplasare de 10˚.