UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI FACULTATEA DE

CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
MASTER: MANAGEMENT ȘI TEHNOLOGII SPECIALE ÎN CONSTRUCȚII

STRUCTURI SI SISTEME SPECIALE PENTRU

CONSTRUCTII SI INSTALATII
-STRUCTURI SPECIALE DIN METAL-

Titular disciplină: Conf.univ.dr.ing. Elena Carmen TELEMAN

Masterand: Dragoş CIOBANU
Proiect: Structuri speciale din metal
Data: Iunie 2019

1
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI FACULTATEA DE
CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
MASTER: MANAGEMENT ȘI TEHNOLOGII SPECIALE ÎN CONSTRUCȚII

1. COMPORTAREA PERETILOR
PROFILELOR CU PERETI SUBTIRI COMPRIMATI . EVOLUTIA TENSIUNILOR
PE SECTIUNE

✓ Astfel, in realitate, doua stadii distincte apar in domeniul post-critic:

I. Elastic - tensiuni uniform distribuite sub sarcinile critice;

II. Post-critic - sub solicitarea critica, placa se deformeaza constant iar tensiunile nu
se dezvolta uniform pe sectiune.

Redistribuirea tensiunilor pe latimea

peretelui comprimat

Formarea fasiilor comprimate ce

Voalarea peretilor profilelor cu
voaleaza diferentiat (conform
pereti subtiri: a) profile comprimate
ipotezei lui Winter)
centric; b) profile incovoiate

Cnceptul teoretic  modelul de retea propus de Winter (1959) pentru

explicarea fenomenului de instabilitate. Potrivit acestei teorii, sectiunea acestor profile
se comporta ca si cum ar fi formata dintr-o suma de pereti plani de grosime constanta
interconectati sub forma unei retele.

2
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI FACULTATEA DE
CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
MASTER: MANAGEMENT ȘI TEHNOLOGII SPECIALE ÎN CONSTRUCȚII

EVOLUTIA TENSIUNILOR PE SECTIUNE

In faza post -critica (dupa atingerea rezistentei de flambaj) partea centrala a

retelei iese din lucru, in timp ce partile extreme ale acestei retele acolo unde tensiunile
sunt mai reduse sunt inca capabile de a prelua solicitari pana cand se ajunge la
valoarea de calcul a rezistentei materialului.

In momentul in care rezistenta materialului este atinsa si in aceste zone, o mare

parte din zona centrala a peretelui nu mai poate prelua solicitari ( =0), deformatiile
fiind importante aici.

In acest moment putem presupune ca latimea peretelui s-a redus la maxim, ea

fiind astfel identificata astfel ca latime eficace beff.

Sectiunea eficace
Sectiunea bruta a
peretelui rigidizat

Formarea sectiunii eficace in urma dezvoltarii tensiunilor maxime si voalarea peretelui

Flambajul barei are loc pentru o valoare critica normala (directa) a tensiunii: σc
≥ σcr , determinata cu relatia :

2 2
 2 E  t   t  2
 cr = k  = 190k     103 [N/mm ]
12(1 −  2 )  bp  b 
 p

3
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI FACULTATEA DE
CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
MASTER: MANAGEMENT ȘI TEHNOLOGII SPECIALE ÎN CONSTRUCȚII

Coeficientul k depinde de natura si distributia tensiunilor pe latimea peretelui

comprimat, de tipul de legaturi de pe marginea panoului precum si de raportul dintre
cele doua dimensiuni in plan ale acestui panou.

• La pereti nerigidizati: kσ =0.425;

• La pereti rigidizati : kσ=4.0, reazemele fiind considerate articulatii.

 Important:

• In cazul unui perete comprimat in planul sau pierderea capacitatii de rezistenta nu se

va petrece atata vreme cat marginile sale verticale vor ramane rectilinii;

• Limitele capacitatii portante sunt mult marite pentru anumite tipuri de pereti, de unde
si elaborarea teoriei de sectiune eficace a acestor pereti.

4
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI FACULTATEA DE
CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
MASTER: MANAGEMENT ȘI TEHNOLOGII SPECIALE ÎN CONSTRUCȚII

2. PERETI PLANI CU RIGIDIZARI

INTERMEDIARE
Regulile de calcul sunt valabile pentru pereţi interiori cu rigidizãri intermediare.

Secţiunea transversalã a rigidizãrii include rigidizarea în sine, plus porţiunile

eficace ale pereţilor plani adiacenţi. Rigidizãrile intermediare pot fi caneluri sau pliuri
(figura de mai jos). Lãţimile eficace prezentate se determinã conform celor pentru
pereţi rezemaţi pe douã laturi. Validitatea formulei de calcul se limiteazã la cel mult
douã rigidizãri intermediare de forma identicã.

Aria eficace a rigidizãrilor intermediare se poate calcula cu metoda generalã,

sau cu metoda simplificatã.

1. Metoda generala

Procedeul de calcul cuprinde

urmãtorii paşi, ilustraţi în figura 3.5:

Pas 1: Se determinã secţiunea transversalã eficace a rigidizãrii pe baza lãţimilor

eficace calculate considerând rigidizarea ca fiind rigid rezematã cu σcom,Ed = fyb / γM1

Pas 2: Se determinã coeficientul de reducere al ariei eficace datoritã voalãrii,

ţinând seama de efectele rezemãrii elastice;

Pas 3: Se îmbunãtãţeşte valoarea coeficientului de reducere prin iteraţie.

Valorile iniţiale ale lãţimilor eficace b1,e2 şi b2,e1 din figura la peretii cu rigidizari
intermediare se determinã la fel ca la peretii interiori nerigidizati, considerând
elementele plane bp,1 şi bp,2 ca pereţi interiori rezemaţi la ambele capete.

Aria eficace a rigidizãrii intermediare se obţine cu relaţia: As = t (b1,e2 + b2,e1 + bs)

5
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI FACULTATEA DE
CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
MASTER: MANAGEMENT ȘI TEHNOLOGII SPECIALE ÎN CONSTRUCȚII

unde:

K – este rigiditatea pe unitatea de lungime;

Is – este momentul de inerţie eficace al rigidizãrii corespunzãtor ariei As dupã axa a-a

Coeficientul χ se obţine din σcr,s.

Daca χ<1, valoarea sa se poate îmbunãtãţi prin iteraţie pornind cu o valoare

modificatã a lui ρ astfel încât:

Iteraţia va continua pânã când valoarea lui χ va fi aproximativ egalã, dar mai micã
decât valoarea din pasul precedent. Aria eficace a rigidizãrii are expresia: As,red = χ As

Determinarea caracteristicilor secţiunii eficace se bazeaza pe aria redusã a

rigidizãrii folosind o grosime de perete redusã tred = χ t pentru toate elementele secţiunii
As.

2. Metoda simplificata

Se calculeazã aria eficace a rigidizãrii intermediare. Aceastã metodã reprezintã

o alternativã a metodei generale.

Lãţimile eficace b1,e2 şi b2,e1 se determinã ca pentru pereţi interiori, folosind

valoarea lui ρ obţinuta cu σcom,Ed = χ fyb / γM1, astfel încât:

Secvenţa de calcul a procedurii propuse pentru rigidizãri intermediare

Sectiunea transversalã brutã şi condiţii de margine.

Pasul 1. Secţiunea transversalã eficace. Calculele se efectueazã considerând K = ∞ şi

σcom,Ed = fyb / γM1

Pasul 2. Calculul efortului unitar critic σcr,s al rigidizãrii intermediare cu caracteristicile

geometrice: As, Is, K. Calculul efortului unitar de voalare redus χ fyb / γM1 pentru aria
eficace a rigidizãrii As, folosind coeficientul de reducere χ obţinut din σcr,s.

Calculul ariei eficace reduse As,ef utilizând o valoare a efortului unitar egalã cu limita
de curgere fyb. Aria pãstreazã lãţimile eficace determinate şi se obţine prin reducerea
grosimii de perete la valoarea tred.

6
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAȘI FACULTATEA DE
CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
MASTER: MANAGEMENT ȘI TEHNOLOGII SPECIALE ÎN CONSTRUCȚII

Pasul 3. Dacã χ1 < 1, iteraţia poate continua pânã când: χn ≈ χ(n-1) însã χn ≤ χ(n-1)

Calculul unei noi valori a ariei eficace reduse As,red utilizând o valoare a
efortului unitar egalã cu limita de curgere fyb. Aria rezultã prin reducerea grosimii de
perete la valoarea tred (n), corespunzãtoare lui χn.

Calculul unei noi valori a ariei eficace reduse As,red utilizând o valoare a efortului
unitar egalã cu limita de curgere. Aria rezultã prin reducerea grosimii de perete la
valoarea tred (n), corespunzãtoare lui χn.

Coeficientul de reducere χ poate fi luat astfel:

χ = 0.5 dacã:

χ = 1.0 dacã:

unde:

b0 = b1 + b2;

Is – este momentul de inerţie eficace al rigidizãrii corespunzãtor ariei As dupã axa a-a ;

Aria eficace a rigidizãrii As,red are expresia: As,red = χ As

La determinarea caracteristicilor secţiunii eficace, aria redusã a rigidizãrii se reprezintã

folosind o grosime de perete redusã tred = χ t pentru toate elementele secţiunii As.