S.C. ELECTRIC NA VINSTAL S.R.L.

DECIZIA NR 01 I 03.01.2014

Pentru n umirea lucratorului care aplica masu rile de prim ajutor la

S.C. ELECTRIC NA VINSTAL S.R.L.
si pentru constitu irea punctului de prim ajutor

Art. 1. Doamna, IOSIFESCU SIMONA, în calitatea de ADMINISTRATOR al S.C. ELECTRIC NAVINSTAL S.R.L. in
conformitate cu prevede rile legii 319/2006 art 10 (1) si ( 2) incepand din data prezentei decizii la S.C. ELECTRIC
NAVINSTAL S.R.L., pentru aplicarea masurilor de prim ajutor prin cumul de responsabilitat i numesc pe:

1. ION IONUT GHEORGHE

2. MARCUTA ION
3. PASCAL BOGDAN
Art. 2. ln perioada cand lucratorii numiti la art . 1sunt plecati din localitate sau bolnavi numesc inlocuitori ai
acestora pe:
1. BOUBATRAN SILVIU

2. IRIMIA VASILE
3. GHEORGHE ANTON
Art. 3. Lucratorii numiti la art. 1si 2 executa pe langa instruirea periodica de SSM suplime ntar o ora lunar de
instruire de prim ajutor sub indrumarea medicului de medicina muncii.
Art. 4. Pentru acordarea primului ajutor se constituie punct de prim ajutor in S.C. ELECTR IC NAVINSTAL S.R.L. la
: locul desfasurarii activitatii, Damen, Hala Proiect Remorchere;
Art. 5. Punctul de prim ajutor stabilit la art. 4 va avea în dotare o trusa de prim ajutor tip MMSSF.
!
Art. 6. Pentru acordarea asistentei medicale de specialitate, concomitent cu acordarea primului ajutor se I
anunta telefonic serviciul de urgenta la nr. 112 unde se comunica datele necesare cu urmatoarea formula:
Sunt „„„„„„„„„„„„„„ „„„„„„„.(nume si prenume);

Va rog trimiteti o salvarea in localitatea „„„„„„„„„„„„„„„., la adresa str„„„, nr„„„., pentru a lua o persoana
care a suferit un „„„„„„„„„„.(accident de munca/intoxicatie).

ADMI NISTRATOR, ,
IOSIFESCU SIMONA

23
S.C. ELECTRIC NAVINSTAL S.R.L.
APROBAT,

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE -

I

GENERALITATI

a) Toate sediile societatii vor fi dotate cu truse de prim ajutor medical pentru cazuri de accidente la locul de munca.
b) Locurile la care vor fi amplasate trusele medicale de prim ajutor vor fi stabilite de conducatorii de unitati, astfel incat sa se
asigure accesul cu usurinta in caz de necesitate precum si consditiile pentru asigurarea integritatii continutului trusei.
c) Periodic se va face verificarea continutului trusei de prim-ajutor si iar in caz de lipsa sau consumare a unora din
materiale se va proceda la aprovizionarea si inlocuirea acestora .
d) Conducatorii de unitati vor numi un responsabil cu trusa medicala si vor lua masuri de instruire a unor salariati pentru
acordarea primului ajutor in caz de accident, de preferinta din randul persoanelor care se gasesc in permanenta la locul de munca
(care nu afecteaza deplasari in interes de serviciu pe perioade mari de timp) si care au cunostinte medicale.
e) Locul in care s-a organizat postul de prim-ajutor dotat cu trusa sanitara va fi inscriptionat vizibil cu o eticheta aplicata pe
perete pentru a fi cunoscut de toti salariatii.
f) Toti salariatii vor fi instruiti asupra situatiilor in care se poate acorda primul ajutor la locul accidentului precum si asupra
acelor situatii in care este interzis a se interveni si asupra acelor situatii in care este interzis a se interveni de catre persoane
nepregatite, aceasta conducand la agravarea starii accidentatului.
ln toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important sa se :

asigure locul accidentului ;

ia masurile de prevenire pentru ca starea de fapt sa nu se inrautateasca ;
stabileasca contactul cu persoana bolnava sau accidentata ;
actioneze corespunzator canci persoana accidentata sau bolnava este lipsita de cunostinta ;
aline durerea ;
stabileasca prioritatile.
Asigurarea locului accidentului : personalul de prim ajutor trebuie, in primul rand, sa asigure securitatea persoanei
accidentate si a celor din jur, cat si a lui insusi. De fapt, aceasta inseamna scoaterea persoanei accidentate din zona in care a avut
loc accidentul, daca exista pericol de incendiu, explozie, etc.
Prevenirea agravarii situatiei
Pentru a preveni agravarea traumatismelor sau a bolii,personalul de prim ajutor trebuie sa examineze accidentatul/accidentatii.
El/ea va trebui sa evalueze situatia si sa inteleaga cauzele care au provocat -o. Tratamentul stabilit a se aplica in urma acestei
evaluari nu trebuie sa contribuie la agravarea situatiei.

Urmeaza cateva exemple asupra modului in care personalul de prim ajutor trebuie sa gandeasca si sa actioneze pentru a preveni
agravarea situatiei in timpul tratamentului.
1. Pentru a preveni sufocarea ,asezati persoana care si-a pierdut cunostinta in pozitie laterala, stabila .
2. Hemoragia trebuie sa fie oprita rapid, pentru a preveni pierderea inutila a sangelui. ln cazul sintomelor si a indiciilor de oase
fracturate, personalul de prim ajutor va lua masurile necesare pentru prevenirea agravarii fracturii si a perforarii pielii de
catre oasele fracturate.
3. Cand temperatura aerului este scazuta ,trebuie sa se previna scaderea inutila a temperaturii corpului.
Preluarea controlului

Asigurarea locului accidentului.

Pentru a preveni implicarea altor persoane in accident, este necesar sa se asigure locul accidentului. ln accidentele rutiere,
acest lucru se face prin instalarea semnalelor de avertizare sau prin semnale luminoase de avertizare .

Nu uitati sa opriti motoarele masinilor implicate in accident. ln caz de pericol de foc, explozie sau avalanse, persoanele
accidentate trebuie puse la adapost.
Imaginea de ansamblu asupra situatiei.
 ln timp ce evaluati gravitatea accidentului si numarul persoanelor accidentate, asezati toate persoanele care si-au pierdut
cunostinta, in pozitie laterala, stabila. Evaluati cat mai rapid cu putinta nevoia de ajutor. Repartizati pe cei care va ajuta pe langa
persoanele afectate.
Raportarea accidentului.
Telefonati la numarul special stabilit pentru cazurile de urgenta si solicitati ajutor imediat din partea politiei,spitalului si a
pompierilor.
Un raport corect trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
• Cine telefoneaza ? lndicati adresa si numarul de telefon de la care telefonati ;

• Ce s-a intamplat ? Coliziune, incendiu, explozie de gaze, etc . Dati informatii despre felul ajutorului care trebuie
sa fie trimis la locul accidentului si numarul de personae accidentate . Comunicati daca este nevoie de
echipament special ;
• Unde este locul accidentului ? Locul, strada, numarul ;
• Cereti confirmarea raportului: cereti ca raportul sa va fie repetat pentru confirmare .
Cand aceste sarcini prioritare au fost î ndeplinite, asigurati-va ca se poate trece la reluarea traficului rut ier, ocolindu-se locul
accidentului. Liderul trebuie sa verifice daca totul functioneaza normal si daca vreunul dintre ajutoare are nevoie de asistenta sau
trebuie sa fie înlocuit.

ACCIDENTE PROVOCATE DE CURENTUL ELECTRIC

ln caz de electrocutare , in primul rand se va scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin deconectarea
portiunii din instalatie aflate in contact cu acesta.
Daca accidentatul este la inaltime si daca este posibil ca el sa cada la întrerupe rea curentului, se vor lua masuri pentru
prevenirea caderii.
Daca întreruperea curentului electric nu este posibila imediat, la curentul de joasa tensiune (sub 500 V) se poate actiona
pentru scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric prin inlaturarea contactului acestuia cu sursa de curent, cu
conditia asigurarii izolarii mainilor si picioarelor salvatorului.
La curentul de înalta tensiune (peste 500 V), accidentatul nu va fi atins decat dupa ce curentul va fi înt rerupt .
Dupa întreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea primului ajutor, care consta in deschiderea
hainelor, incalzirea picioarelor si a corpului cat si aplicarea cat se poate mai rapida a respiratiei artificiale .
Primul ajutor se acorda chiar la locul accidentului;transportarea accidentatului se va face numai cand pe acest loc
pericolul de electrocutare continua sa ameninte pe accidentat si pe salvator, sau exista alte pericole (explozie, intoxicatie) .
Masurile de prim- I
ajutor (respiratie artificiala) se aplica si in timpul transportului.

LESIN, INSOLATIE, SOC CALORIC SI INTOXICATIE CO OXID DE CARBON

ln cazul unei tendinte de lesin (ameteala, accese de voma, intunecarea vederii , lipsa de aer) sau lesin efectiv,
accidentatul trebuie sa fie culcat cu capul in jos si picioarele putin ridicate, si sa i se dea sa miroasa solutie de amoniac. I se va
stropi fata cu apa rece.
La insolatii sau soc caloric, manifestate prin slabiciune, dureri de cap, mers nesigur, slabi rea pulsului etc, accidentatul
trebuie dus imediat la aer si umbra, dezbracat, culca, stropit cu apa rece pe fata si piept. Daca accidentatul este constient, i se da
sa bea apa. La intreruperea sau tulburarea brusca a respiratiei, i se va face respiratie artificiala .
Intoxicarea cu oxid de carbon se produce fara o sesizare prealabila (oxidul de carbon neavand miros) si se manifesta prin
dureri de cap, batai la tample, accelerarea batailor inimii, slabiciune generala, ameteala, greata, pierderea cunostintei.
La aparitia simptomenlor, victima trebuie scoasa la aer curat si daca este posibil i se va da sa respire oxigen (nu industrial)
dintr-un balon sau o butelie. ln caz de respiratie sacadata sau de întrerupere a respiratiei, i se va face respiratie artificiala .
Cei care dau primul ajutor la patrunderea in incaperea in care aerul este poluat cu oxid de carbon vor fi echipati cu masti
de protectie contra gazelor .
Intoxicarea cu solventi (acetat de etil, benzina de extractie, toluen) se produce datorita degajarii de vapor i la temperatura
obisnuita . Muncitorul intoxicat datorita inhalarii vaporilor degajati se transporta intr-o incapere bine aerisita . I se scoate '.
imbracamintea si se indeparteaza de pe corp orice urma de solvent, prin spalare cu apa si sapun. I se aplica sticle de apa calda, se
inveleste cu paturi, iar daca se constata ca respira greu, i se administreaza oxigen. Se va transporta de urgenta la spital.

25 1
 I RANIRI

I \ Orice rana poate fi user infectata cu microbii aflati pe pielea ranita, in general din mediul inconjurator, in pamant, pe
mainile

salvatorului sau pe un pansament necorespunzator . Sunt in special periculoase ranile acoperite cu pamant, la care este obligatorie
I executarea (de catre medic, sora sau oficiant) injectiilor cu ser antitetanos .
Pentru a evita forma rea puroiului, la aplicarea pansamentului se va tine seama de urmatoarele reguli:
a) salvatorul trebuie sa se spele bine pe maini cu sapun, sau daca nu este posibil, sa-si unga degetele cu tinctura de
iod;totusi, nu va atinge rana cu degetele;
b) nu este ingaduita spalarea ranilor cu apa sau cu orice medicament sau acoperirea ei cu prafuri sa u unsori; se evita
astfel formarea ulterioara de puroi;
c) nu este permisa curatarea ranii de nisip, pamant, etc.;
d) nu este permisa inlaturarea de pe rana a cheagurilor;
e) pe rana se vor aplica numai pansamente sterilizate din trusa de prim-ajutor .
Materialul de pansament va fi despachetat astfel ca sa nu se atinga cu mainile partea care urmeaza a fi aplicata pe rana.
ln cazul lipsei pansamentelor sterile, se va intrebuinta o batista curata (de preferat calcata proaspat) sau o fasie de panza
curata .

HEMORAGII

Hemoragiile externe pot fi venoase, arteriale sau capilare. Hemoragiile venoase se caracterizeaza prin curgere continua de
sange rosu închis, iar in cele arteriale prin curgere de sange rosu clar, jet sacadat.
Primul ajutor urmareste oprirea imediata a hemoragiei, in care scop este necesar :
a) sa fie ridicata in sus extremitatea ranita,
b) sa fie acoperita rana ce sangereaza cu pansamente sterile, luate din pachet, fara ghemotoc si presate usor pe rana,
fara atingerea ranii cu degetele; deasupra se aplica un strat de pansamente sau vata si se bandajeaza strans. Acest pansament
compresiv nu se aplica atunci cand pe rana sunt corpi straini (schije, bucati de sticla etc.) sau cand este vorba de o fractura cu
fragmente de os in plaga;
c) daca hemoragia nu se opreste cu pansamentul compresiv, se procedeaza prin apasare pe vasele sanguine care
alimenteaza cu sange regiunea ranita, prin îndoirea extremitatilor si se trimite de urgenta accidentatul la medic, sau se aduce
medicul.
Oprirea hemoragiei arteriale prin apasare cu degetul a vasului sanguin pe osul apropiat se face cu eficienta in urmatoarele
puncte
:
a) hemoragiile de la obraz, buze, barbie, prin apasarea arterei faciale pe maxilarul inferior;
b) hemoragiile de la gat si cap prin apasarea arterei carotide (la nivelul gatului) spre verteb re;
c) hemoragiile de la subsuoara si umar, prin a pasarea asupra arterei de sub brat (artera axilara) care se simte
pulsand in axila (subsuoara);
d) hemoragiile din palme si degete, prin a pasarea arterei humerale de la încheietura bratului;
e) hemoragiile de la extremitatile inferioare, prin apasarea arterei femurale pe oasele bazinului la plica
inguinala (stinghie) de la baza coapsei si a arterei poplitee in spatiul popliteu (de dinapoia genunchiului).
Apasarea vasului sanguin pe osul respectiv trebuie sa fie facuta cu destula putere.
Pentru oprirea hemoragiei prin î ndoirea extremitatilor la încheieturi se va face un ghemotoc sau sul, din orice material, care
se aseaza in cavitatea formata din îndoirea încheieturii situata mai sus de locul ranii si apoi se îndoaie încheietura pana la refuz,
peste ghemotoc sau sul. ln aceasta pozitie, piciorul sau mana se leaga de corp.
Cand îndoirea încheieturii nu este posibila din cauza unoe fracturi concomitente, pentru oprirea hemoragiilor puternice se
va proceda la legarea jur-împrejur cu un cordon a membrului respectiv, deasupra hemoragiei .
Drept cordon poate servi orice tesatura elastica ,tub de cauciuc, jartiera, bretele, etc.
lnainte de a aplica cordonul, membrul respectiv va fi ridicat cat mai sus, iar cordonul va fi pus cat mai aproape de umar sau
sold.
Locul unde se aplica legatura (cordonul) trebuie sa fie infasurat in prealabil, cu o tesatura moale.
Legatura aplicata pentru oprirea hemoragiei nu va fi tinuta mai mult de 1Y, ore, pentru anu produce moartea tesuturilor

26
lipsite de sange . Accidentatul va fi transportat imediat la policlinica sau spital avand fixata vizibil pe haina o indicatie cu ora cand a
fost aplicata legatura (cordonul).
ln cazul hemoragiei din nas, accidentatul va fi culcat sau asezat cu capul pe spate, i se va desface camasa la gat, se vor
pune pe nas prisnite cu apa rece, i se vor strange narile cu degetele, apoi se va introduce in nas un tampon de vata sau tifon steril,
îmbibat cu apa oxigenata.

26
 ARSURI

Arsurile sunt de trei grade: gradul I - inrosirea pielii, gradul li - inrosirea pielii cu basici, gradul III - distrugerea
tesuturilor atat la suprafata cat si in adancime. Ele sunt provocate de diversi agenti: aburi, arc electric, substante lichide sau
solide fierbinti etc.
Dupa scoaterea cu multa precautie a imbracamintei arsurile vor fi pansate, ca orice rana proaspata,cu material sterilizat sau
panza curata, fara a fi unse cu alifii, uleiuri, vaselina sau alte solutii si fara a fi atinse cu mainile. Dupa aceea, accidentatul va fi
îndrumat la spital.
Nu este permis:
a) spargerea basicilor formate de arsuri;
b) inlaturarea eventualelor materiale lipite de rana;
c) smulgerea partilor de haina arse, lipite de corp.
La arsurile la ochi cu arcul electric se vor aplica prisnite reci cu acid boric.
Arsurile provocate de actiunea substantelor chimice (acizi si alcaline) vor fi spalate imediat cu multa apa sau î ntr-un curent
repede de apa curgatoare .
Dupa spalare se va aplica o prisnita cu solutie de soda (2% bicarbonat de sodiu) in cazul arsurilor cu acizi,sa u cu solutie
slaba
de otet sau acid boric (1,5% acid boric) în cazul arsurilor cu alcaline.

FRACTURI - LUXAT ll

ln primul rand se va asigura o imobilitate perfecta a partii vatamate pentru a preveni transforma rea fractur ii î nchise intr-o
fractura deschisa, pentru a preveni sectionarea unei vene sau artere din vecinatate printr-un fragment de os ascutit si pentru a usura
durerile.
Reducerea ( îndreptarea) luxatiei va fi facuta de medic, nu de muncitorul care acorda primul ajutor.
Dupa asigurarea imobilitatii partii vata mate, accidentatul va fi transportat la spital.
La fracturile cutiei craniene, provocate de lovituri la cap sau caderea in cap, se vor aplica comprese reci.
Cand se presupune o fractura a coloanei vertebrale (cadere de la inaltimi etc.) accidentatul va fi ridicat de pe pamant cu
ajutorul unei scanduri introduse cu mare grija sub corpul lui. Se va urmari cu strictete sa nu se provoace nici o î ndoire a corpului,
intrucat se poate sectiona maduva spinarii, provocandu-se paralizii ale membrelor si chiar moartea .
La fracturarea sau luxatia clavicule i se va pune in golul subsuorii un ghemotoc sau sul de vata sau alt material, se va
bandaja bratul (membrul superior fiind îndoit in articulatia cotului formand un unghi drept) lipit de corp cu bandajul aplicat
dinspre partea bolnava spre spate, se va lega membrul superior de gat cu o legatura prinsa de antebrat sub cot si se va aplica o
compresa rece pe regiunea vata mata.
La fracturarea sau luxatia oaselor bratelor se vor aplica scandurele (atele) pe ambele parti ale bratului fracturat legate cu
bandaje, fesi, etc. ln lipsa scandurelelor se va lega membrul superior de gat, ca la fractura claviculei, dar fa ra aplicarea
ghemotocului sau sulului in golul subsuorii. Se vor aplica de asemena comprese reci.
La fracturarea sau luxatia oaselor palmei se va pune în palma putina vata apoi se va bandaja pe o scandura lata cat palma
mainii. Se aplica comprese reci.
La fractrui sau luxatii ale membrelor inferioare se va pune in repaus complet partea bolnava prin s prij inirea cu o scandura,
bat, carton gros etc. astfel ca un capat al sprijinului sa fie pana la subsuoara, iar celalalt pana la talpa (sau glezna) .
La fracturarea coastelor se va bandaja strans pieptul sau se va strange cu un prosop in timpul expiratiei.
La contuziile primite in regiunea abdomenului, insotite de lesin sau la contuziile pe tot corpul, produse prin cadere va fi
chemata imediat salvarea pentru transportarea accidentatului la spital intrucat ex ista pericolul unei rupturi de organ si a hemoragiei
interne.
ln cazul patrunderii sub piele sau sub unghii a unui corp strain, acesta va fi extras intreg, iar locul dez infectat cu tinctura de
iod si bandajat.
ln cazul unei întinderi sau luxatii a tendoanelor se vor aplica comprese reci, bandaj strans si repaus.

TRANSPORTAREA RANITILOR

La ridicarea si transportul accidentatului se vor lua masuri potrivite pent ru a nu i se pricinui dureri, zguduiri si pozitie
incomoda sau periculoasa.
Ridicarea accidentatului si asezarea lui pe o targa facuta dintr-un material potrivit se vor face cu atentie si coordonat ,
eventual dupa o comanda sau numaratoare. Operatorii, stand pe acelasi genunchi si pe partea sanatoasa a corpului accidentatulu i)
baga concomitent mainile sub spate si sezut, astfel ca degetele sa a para in partea cea laIta.

27,
 Se recomanda ca accidentatul sa nu fie transportat la brancarda, ci aceasta sa fie impinsa (introdusa) sub corpul ridicat de
catre ceilalti operatori.
ln cazul fracturii coloanei vertebrale sau a oaselor maxilarului inferior, daca brancarda este moale, accidentatul va fi asezat
cu fata in jos .
Transportul accidentatului cu brancarda pe locul plan, se face cu picioarele înainte; la urcarea unei scari sau pante, cu capul
inainte. Brancarda va fi mentinuta tot timpul in pozitie orizontala.
Pentru a preveni clatinarea brancardei, transportatorii vor merge cu genunchii putin indoiti si nu se vor ridica prea mult
picioarele .
Cobora rea accidentatului de pe brancarda se va face in acelasi mod ca si la ridicarea lui pe brancarda .
La transportul cu brancarda pe distanta mai mare, purtatorii trebuie sa se ajute cu chingi legate de capetele brancardei si
trecute pe dupa gatul lor.

lntocmit,
Andreea Madalina Frunza
Inspector SSM

, - ·· '""' , - '0""-o ---,_n_,,_,., __ _

28 :
- - · - -- ; -,'
 &Jil' 'l:Amsuff ing

Aprobat,
Director General
, Istrate
Mariana

Instrcţiuni proprii de acordarea

Prim ajutor la locul accidentului

1. Prima obligaţie a fiecărui salvator este aceea de a asigura securitatea victimei (evitarea
unei explozii , electrocutare, strivire), de a elimina orice cauza imediata care ar putea acţiona in
defavoarea ei.
2. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare
continua sa existe si ii agraveaza starea.
3. Salvatorul trebuie sa indeparteze persoanele care, prin agitatia pe care o creeaza, prin
actiunisau sfaturi nepotrivite, dauneaza şalvarii victimei, instituind un "baraj de securitate"
marcat vizibil in jurul victimei.
4. In cazul existentei mai multor victime , salvatorul va efectua tirajul acestora, pe baza
unei examinari rapide.
Acţiunile salvatorului depind de starea victimei astfel:
- Daca victima nu vorbeşte (este inconştienta) , dar respira si ii bate inima (are puld) sunt
necesare:
• Aşezarea in poziţia de siguranţa
• Acoperirea victimei, alarma
• Supravegherea circulaţiei , a stării de conştienta , a respiraţiei , pina la sosirea
ajutoarelor medicale
- Daca victima nu răspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare:
• Degajarea (eliberarea) cailor respiratorii
• Respiraţie "gura la gura"
- Daca victima nu răspunde , nu respira, nu ii bate inima este necesara :
• Reanimarea cardio - respiratorie (masaj cardiac extern asicoat cu respiraţi e "gura la gura
sau gura la nas")
- Daca victima singereaza abundent se aplica:
• Compresie manuala locala o Pansament compresi v
• Compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala)

Ad resa: Str. Bralei, nr . 254 bis, Bl. GS, A p .

38 Tel: 0741535867
CUI: 30632602; J17/1059/2012
 ::M: &:ii' Gcmsulting S.JtL

Daca victima prezintă arsuri provocate de :

• Foc sau căldură, se face spalare pentru a se evita ca arsura sa progreseze si entru racorire
• Substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea
acidului cu baza si invers)
- Daca victima vorbeşte, dar nu poate efectua anumite mişcări;
• Oricare ar fi semnele, va acţiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitind sa o
deplaseze si respectind toate eventualele deformări la nivelul : membrului superior,
membrului inferior, coloanei vertebrale
- Victima poate sa prezinte;
• Plăgi grave : aşezarea victimei intr-o pizitie adecvata, îngrijirea segmentului amputat,
compresie pentru oprirea singerarii
• Plăgi simple: curatirea si pansarea plăgii
Pina la sosirea echipei de specialitate, salvatorul:
- va urmări semnele vitale ale victimei: prezenta respiraţiei , a pulsului , starea de
conştienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraţiei
si circulaţiei , oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor , imobilizarea fracturilor, poziţia de
siguranţa, etc.
- va asigura intervenţiile necesare daca survin modificări in starea victimei
- va nota, pe cit posibil , datele importante privind:
• accidentul o evoluţia stării victimei o alte informaţii despre victima La sosirea echipei de
specialitate si a autosanitarei, salvatorul;
- va comunica medicului toate informaţiile obtinute despre accident si despre starea
victimei si ii va preda notele respective
- va ajuta la transportul victimei in autosanitara si al solicitarea medicului ,
- va insoti ambulanta pina la unitatea medicala specializata care primeşte accidentatul

Întocmit,
Cazacu Elena Monica

Adresa: Str. Bralei, nr . 254 bis, BI. G5, Ap. 38

Tel: 0741535867
CUI: 30632602; Jl7/1059/2012
 Aprobat,
Director General,
Istrate Mariana

Instrucţiuni proprii
Privind Securitatea şi sănătatea în muncă
Acordarea primului ajutor în caz de electrocutare

1. Scoaterea victimei de sub tensiune

Dacă victima rămâne în contact cu părţile conducătoare de curent, prima acţiune care
trebuie întreprinsă este deconectarea părţii de instalaţie de care este prinsă victima iar dacă nu
este posibil atunci trebuie luate măsurile de separare ale victimei de părţile conducătoare de
curent.
Pentru separarea victimei de părţile conducătoare de curent, trebuie să se facă uz de: o
haină uscată, o frânghie uscată, un băţ, lemne, o scândură sau orice material asemănător
neconducător de electricitate şi în stare uscată. Nu se vor folosi obiecte metalice sau umede. Nu
se recomandă să se tragă victima de picioare fară o izolaţie prealabilă, bună pentru mâinile
salvatorului, deoarece încălţămintea poate fi umedă, iar cuiele bătute şi ochiurile metalice pentru
şireturi sunt bune conducătoare de electricitate.
În cazul curentului de joasă tensiune, atunci când curentul trece la pământ prin corpul
victimei şi aceasta strânge în mod convulsiv din mâini un conducător, este mai bine ca printr-o
operaţie simplă, să se oprească trecerea curentului prin corpul victimei, separând-o de pământ, de
exemplu, prin împingerea sub victimă a unei scânduri uscate sau ridicarea picioarelor victimei de
la pământ cu ajutorul unei frânghii sau al unei haine uscate.
2. Primul ajutor
. - se va chema de urgenţă medicul de la cea mai apropiată unitate sanitară.
- când victima şi-a pierdut cunoştinţa, însă îşi menţine respiraţia proprie şi inima continuă
să bată, accidentatul va fi întins pe o suprafaţă netedă şi i se va desface îmbrăcămintea la piept şi
la gât; se vor lua măsuri pentru supravegherea continuă a căilor respiratorii; i se va susţine
mandibula, i se va da accidentatului să miroase o soluţie de amoniac, va fi stropit cu apă (nu
aruncată din gură), i se vor face frecţii pentru încălzirea corpului.
- în cazul în care accidentatul respiră greu sau nu respiră i se va face respiraţie artificială
cu metoda "gură la gură" sau "gură la nas" iar în cazul când inima nu bate, se va face un masaj în
zona mimu.
Întocmit
Cazacu Elena Monica
Adresa: Str. Bralei, nr. 254 bis, Bl. GS, Ap. 38
Tel: 0741535867
CUI: 30632602; J17/1059/201 2
 :/X &::Q,' 'Gimsulting S.R.L.
Aprobat,
Director General,
Istrate Mariana

Instrucţiuni proprii
Privind Securitatea şi sănătatea în muncă
Acordarea primului ajutor în cazul fracturilor

Prin fractura se intelege întreruperea continuitatii unui os cu alte cuvinte orice rupere ,
zdrobire sau pleznire a unui os, ca urmare a unui''tfaumatism mai puternic.
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptaret' unor deprinderi de securitate în
diferite activitati profesionale casnice, sp01iive.
De asemenea trebuie evitate :
- suprafeţe accidentate sau incarcate cu diferite obiecte
- pardoseli umede, murdare sau alunecoase,
- scări luminate insuficient si aglomerate
- neutilizarea balustradelor si centurilor de siguranţa,
Fracturile pot fi de mai multe feluri:
- directe
- indirecte
Nu trebuie sa se acţioneze brutal sau sa i se impună victimei mişcări inutile.
Victima nu trebuie ridicata in picioare sau transportata înainte de imobilizarea fracturii,
pentru ca toate acestea pot sa provoace complicaţii.
• accentuarea durerii
• deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muşchii , vase de
singe sau nervi provocind hemoragii sau paralizii
Primul ajutor se acorda la locul accidentului execptind cazul in care persista un pericol
pentru salvator sau pentru victima. In acest caz, victima trebuie aşezata in cel mai apropiat loc
sigur, unde rănile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
In caz de fractura deschisa trebuie procedat mai intii la oprirea hemoragiei si la pansarea
rănii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur împrejur, dar nu trebuie fortat sa intre
mapo1 m rana.
Ca si in alte traumatisme este necesara administrarea unui calmant pentru diminuarea
durerii (antinevralgic, algolcalmin).

Adresa: Str. Bralei, nr. 254 bis, BI. G5, Ap. 38

Tel: 0741535867
CUI: 30632602; J17/1059/2012
 Imobilizarea fracturii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- ca regula generala, orice imobilizarea trebuie sa cuprindă doua articulatii (incheieturi) :
cea de deasupra si ceea de dedesubtul focarului de fractura
- la membre , atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura
- atelele se învelesc in vata pentru a nu leza pielea, a nu stinjeni circulaţia sau a nu mari
durerea
- se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea
- acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu
vata
- se trage apoi o fasa la început circulara, apoi şerpuitoare in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinid astfel o imobilizare provizorie
- orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea poziţiei
membrelor, a bandajelor si nodulilor si a circulaţiei singelui la extremitati .
- cel puţin doua persoane trebuie sa conlucreze la efectuarea imobilizării.
Transportarea accidentatului la spital urmeaza dupa imobilizare.
Nu incercati sa indreptati articulaţiile in cazul traumatismelor umer ilor,
coatelor încheieturilor miinii sau genunchilor.

Întocmit,
Cazacu Elena Monica

Adresa: Str. Bralei, nr. 254 bis, Bl. G5, Ap. 38

Tel: 0741535867
CUI: 30632602; Jl7/1059/2012
 Aprobat,
Director General,
Istrate Mariana

Instrucţiuni proprii
Privind Securitatea şi sănătatea în muncă
Acordarea primului ajutor în cazul hemoragiilor

Prin hemoragie se intelege revarsarea singelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a

ruperii, tăierii, inteparii sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un
process distructiv, la orice nivel al sau. Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt
traumatismele.
Oprirea unei hemoragii (hemostaza) reprezintă un act de prim ajutor ce trebuie executat,
chiar si provizoriu, cu cea mai mare urgenta, pina la internarea in spital.

Atentie:
• nu ridicaţi in p1crnre un accidentat cu hemoragie importanta sin u-1 mişcaţi inutil.
Asezati-1 cu capul mai jos decit restul corpului
• nu creaţi panica in fata lui, nu va speriaţi, linistiti-1 si insuflati-I încredere
• cand sangele curge in valuri sau inunda rana nu va speriaţi sa comprimaţi rana cu orice va
vine la indemina
• comprimaţi artera si numai dupa încetarea hemoragiei pansaţi rana, respectind regulile
cunoscute
• daca ati aplicat garou in scopul comprimării tesuturilor de deasupra rănii, trebuie ca
.---- pacientul sa ajunga in cel mult o or ape masa de operaţie, nu uitati sa fixaţi de garou un
bilet cu ora exacta la care acesta a fost aplicat.
• hemostaza realizata prin compresiune manuala a unei artere reprezintă o măsură
temporara si de prima urgenta avind calitatea de a opri singerarea imediat, dar ea nu poate
fi folosita decit puţin timp .
•
Pentru aplicarea garoului se respecta urmatoarele reguli:
- garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curăţirii si pansarii plăgii

Adresa: Str. Bralei, nr. 254 bis, Bl. G5, Ap. 38

Tel: 0741535867
CUI: 30632602; ]17/1059/2012
 ?X &:Jfl' &"imsulting S.lL L

- garoul se utilizeaza numai in cazul rănirii membrelor compresiunea se realizeaza dupa

ce membrul rănit este ridicat in sus in citeva secunde pentru a se goli o parte din singele veninos
garoul nu se aplica direct pepiele ci peste un invelis textil (pinza, vata).
Garoul nu se aplica la antebrat sau gamba.
Atunci cind accidentatul a pierdut mult singe, el trebuie culcat cu capul mai jos <lecit
picioarele pentru prevenirea anemiei creierului.
Plăgile minore cu singerari mici cum ar fi juliturile , tăieturile mici si zgrieturile minore
pot fi spalate cu apa de la robinet si săpun daca sunt murdare. Apoi vor fi sterse cu tifon steril si
acoperite cu pansament special preparat sau improvizat.
Plăgile grave cu sîngerare abundenta necesita o apsare continua si directa. Daca rana este
mai mare si margin ile sunt desfăcute poate fi necesara apropierea marginilor sale înainte de a se
apasa.
Plăgile cu un corp străin înfipt necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate sa
comprime vasele de singe retezate in adincimea rănii.

Nu modificaţi poziţia , nu scoateti obiectele ce sunt adine înfipte in rana , din cauza
pericolului de sîngerare. Bandajaţi rana de jur împrejurul obiectului pentru a împiedica
deplasarea lui, bandaj care sa preseze pe locul ce inconjoara obiectul , sa imobilizeze membrul si
sa împiedice o rănire suplimentara.

Daca obiectul înfipt este mic si nu iese prea mult din rana acordaţi primul ajutor astfel:
- acoperiţi uşor rana si obiectul cu pansament, avind grija sa nu apasati pe obiect
- faceţi un bandaj circular destul de mare ca sa acopere toata rana puneţi acest bandaj pe
pansament si asigurati-va ca obiectul nu este presat
- infasurati acest bandaj cu o fasa îngusta.
Plăgile grave prin strivire pot produce complicaţii grave , ajungind pma la soc s1
insuficienta renala . Chiar daca rănitul nu prezintă semne si simptome de soc la scoaterea de la
locul accidentului , primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a împiedica instalarea s1
agravarea socului.Astfel :
- protejati victima de alte circumstanţe posibile de accidentare opriţi sîngerarea
- aplicaţi pungi de gheata pe zona raniţa tratati împotriva socului In cazul plăgilor
amputate complet sau parţial nu incercati sa curatati si nu folosiţi antiseptic.
In situatia unei parti amputate parţial procedaţi astfel:
• menţineţi partea amputata pai1ial cit mai aproape posibil de poziţiaanatomica normala ;
• acoperiţi zona cu pansamente sterile, bandajati -o si sprijiniti-o
• puneţi o punga de gheata sau o alta compresa rece impermeabila pe ranadar s1 peste
bandajele ce acopera rana
Pentru a asigura îngrijirea pârtii amputate complet:
Adresa: Str. Bralei, nr. 254 bis, BI. G5, Ap . 38
Tel : 0741535867
CUI: 30632602; Jl7/1059/2012
• inveliti-o intr-un pansament curat si umed si puneti-o intr-o punga de plastic
impermeabila
• sigilaţi punga si atasati un bilet cu data si ora cind s-a făcut aceasta
• daca nu aveţi posibilitatea sa umeziţi pansamentul, folosiţi un pansament uscat curat.
• puneţi apoi intr-o alta punga de plastic sau alt container umplut parţial cu gheata
sfarimata
Duceti-o impreuna cu ranitul la cel mai apropiat spital.

Întocmit,
Cazacu Elena Monica

Adresa: Str. Bralei, nr. 254 bis, Bl. G5, Ap. 38

Tel: 0741535867
CUI: 30632602; ]17/1059/2012