Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Departamentul Drept procedural

Lucrarea de laborator nr. 4

Tema: Tactica audierii

Coordonator: Boris Bugai

Nichita Diomid gr. 1602

 Chişinău, 2019
Introducere
În situaţia în care învinuitul sau bănuitul denaturează faptele, fac declaraţii nesincere sau
incomplete. In atare situaţie, buna desfăşurare a ascultării depinde de profesionalismul organului
de cercetare şi, înainte de toate, de aptitudinea acestuia de a aplica în mod judicios procedeele
tactice prevăzute în ştiinţa criminalistică asupra acestei activităţi.

Potrivit doctrinei criminalistice, confirmate de practica pozitivă a organelor de urmărire penală,

procedeele tactice de urmărire a învinuiţilor şi bănuiţilor ce declară mincinos, se subdivid în trei
categorii:

a) de stabilire a contactului psihologic între organul de urmărire penală şi bănuit sau învinuit;

Stabilirea contactului psihologic între organul de cercetare, urmărire penală şi învinuit sau bănuit,
respectiv crearea unei atmosfere de încredere şi înţelegere reciprocă, de comunicare deschisă şi
fără ascunzişuri, reprezintă o condiţie indispensabilă bunei desfăşurări a activităţii procedurale în
discuţie. Interesat în obţinerea de la persoana bănuită sau învinuită a unor declaraţii sincere şi
complete, organul de cercetare, prin comportarea fermă, obiectivă şi corectă, prin iscusinţa
profesională de a atenua tendinţa celor angajaţi în dialog de a vedea în personalitatea sa un adversar
de interese, va reduce esenţial distanţa la care se situează, de obicei, participanţii la ascultare la
primul contact. In acest scop este indicat ca audierea să înceapă cu o discuţie asupra unor probleme
neutre în cadrul căreia învinuitul sau bănuitul să se poată încredinţa că se află în faţa unui organ
de stat de un înalt profesionalism, înţelegător, loial, dar exigent în ceea ce priveşte adevărul şi
dreptatea.

b) de analiză a comportamentului celui ascultat şi a declaraţiilor lui în vederea demascării

poziţiei de rea-credinţă;

Contactul direct cu învinuitul sau bănuitul oferă organului de urmărire penală posibilitatea de a
ţine sub control declaraţiile acestora printr-o permanentă analiză de conţinut. Urmărind relatările
de tăgadă ale învinuitului, organul de cercetare va pune în evidenţă existenţa anumitor
necoincidenţe, a unor elemente de disonanţă între faptele expuse, deoarece, şi aceasta confirmă
practica, persoana care depune un fals nu este în stare să prevadă toate amănuntele cu privire la
alibiurile inventate.
c) de influenţă psihologică menită să zădărnicească rezistenţa opusă şi prin aceasta să se obţină
declaraţii sincere şi veritabile.

Adaptarea de către organul de cercetare a unei atitudini umane şi de înţelegere a situaţiei critice
prin care trec bănuitul şi învinuitul, a cerinţelor şi a intereselor vitale ale acestora. Experienţa de
cercetare a infracţiunilor demonstrează că atitudinea indiferentă sau neglijentă faţă de aceştia, de
interesele lor, problemele familiale este în detrimentul contactului psihologic şi bunei desfăşurări
a dialogului.

Dacă în urma utilizării recomandărilor tactice la care ne-am referit, învinuitul sau bănuitul continuă
să conteste sau să denatureze faptele, se va proceda la aplicarea procedeelor tactice de influenţă
psihologică cu ajutorul probelor ce confirmă vinovăţia. In funcţie de volumul probelor de care
dispune organul de urmărire penală, de poziţia şi personalitatea celui audiat, teoria şi practica
criminalistică recomandă aplicarea în cadrul interogării învinuitului sau bănuitului, care
contestează învinuirea, două procedee de prezentare a probelor în învinuire:

1. Prezentarea progresivă a probelor rezidă în aducerea succesivă a acestora persoanei

ascultate, începând cu cele mai puţin importante sau care se referă doar la una sau la câteva
împrejurări ale faptei, continuând treptat cu cele din care rezultă evident vinovăţia.
Procedeul respectiv se aplică după ascultarea şi consemnarea declaraţiilor făcute la etapa
de relatare liberă sau în cadrul ascultării repetate, organul de cercetare având deja
informaţia necesară privind personalitatea învinuitului sau bănuitului, precum şi poziţia
acestora referitor la învinuirea sau bănuirea ce li se aduce sau la faptele de care sunt
suspectaţi. Eficienţa utilizării procedeului în discuţie este în funcţie de valoarea
materialului probatoriu, de faptul dacă acesta este de natură să dovedească în mod
incontestabil vinovăţia celui audiat.
2. Procedeul de prezentare frontală a probelor constă în aducerea învinuitului sau bănuitului
pe neaşteptate a uneia sau a mai multor probe care confirmă învinuirea. Acest procedeu se
recomandă în situaţia în care ascultarea învinuitului sau bănuitului se desfăşoară imediat
după săvârşirea infracţiunii, până ce ei nu şi-au potrivit fundamental declaraţiile, când sunt
încă nepregătiţi. O variantă a acestui procedeu constituie prezentarea materialului
probatoriu în ansamblu.
In fine, organul de urmărire, atunci când se află în posesia probelor ce, indiscutabil, clarifică
împrejurările şi modul în care a fost săvârşită infracţiunea, bazându-se şi operând cu probe, poate
proceda la evocarea unor împrejurări, episoade sau chiar a drumului parcurs de făptuitor ca, prin
aceasta, să convingă învinuitul sau bănuitul de inutilitatea tăgăduirii.

• Demascarea martorului/ părții vătămate de rea-credință:

- Cu ajutorul mărturiilor altor persoane;

- Prin prezentarea de probe materiale;

- Cu ajutorul confruntărilor;

- Formularea unei întrebari neașteptate;

- Crearea unei imagini supraestimate la persoana audiată despre volumul probelor;

- Posibilități contemporane ale expertizei judiciare (noi tehnologii, demonstrarea

posibilităților poligrafului, amprentei creierului, expertizei ADN).

• Demascarea bănuitului/ învinuitului de rea-credință:

Se stabileste mai întâi motivul declarațiilor false:

- Dorința de a evita răspunderea penală sau de a-și asigura o pedeapsa mai blândă;

- Dorința de a diminua vinovăția complicilor săi în puterea unor legături de rudenie,

prietenie, profit etc.;

- Defaimarea;

- Din motive de lăudoroșenie, pentru a acoperi un comportament condamnabil a unei

persoane apropiate, rude;

- Din motive de defecte psihice;

În scopul demascării falsului în depoziții pot fi folosite un rând de procedee:

1.De influență emoțională;

- Înclinarea procesul audierii spre sinceritate și căință, prin lămurirea consecințelor grave ale
depozițiilor sale cât și a celor favorabile în caz că recunoaște vinovăția.

- Invocarea de către anchetator a unor caracteristici pozitive a persoanei audiate, a autorității sale,
a unui atașament față de copiii săi;

- Folosirea antipatiei persoanei audiate față de unul din complicii săi, dependența lui de această
persoană;

- Aplicare unor factori neașteptați. Când persoana audiată este într-o anumită relaxare psihologică,
punerea unor întrebări frontale, pe neașteptate.

2.De influență logică;

Exista 2 posibilități de a prezenta probele care le avem.

-A prezenta aceste probe gradat ( de la cele mai slabe la cele mai puternice);

-Prezentarea pe neașteptate a celor mai puternice, celor mai convingătoare probe din care rezultă
clar vinovăția acestei persoane.

3.Combinații tactice;

Crearea situației menită de dinainte de a fi incorect apreciată

-Situații create pe baza faptelor adevărate care pot fi interpretate dublu, ambiguu;

- Crearea la persoana audiată a unei imagini exagerate despre informațiile deținute de OUP;

- Ascunderea cunoștințelor OUP despre unele împrejurări concrete ale cauzei.

- Metoda audierii despre fapte secundare care maschează / camuflează întrebarea principală;
- În scopul demascării se poate folosi și procedee de detalizare a declarațiilor;

- Folosirea probelor adunate dar și a datelor operative.

 PROCES–VERBAL
or. Chișinău 22 noiembrie 2019

a început la ora 13:00

s-a încheiat la ora 14:30

Procuror în Procuratura mun. Chișinău sec. Centru, jurist de rangul I, NICHITA Diomid, în
sediul Procuraturii, în corespundere cu art. 52 alin. (1) pct. 2), 105, 106, 107, 109, 260 și 261
CPP, a audiat în calitate de martor pe:

Numele, prenumele: POSTOLACHI Gabriel

Data, luna și anul nașterii: 22 ianuarie 1997

Locul nașterii: or. Chișinău, Republica Moldova

Cetăţenia: cetăţean al Republicii Moldova

Situaţia militară: supus militar, locotenent major în rezervă

Studiile: superioare incomplete

Locul de muncă: lipsește

Antecedente penale: fără antecedente penale

Domiciliul: or. Chișinău, str. Unirii nr. 14

Posesor al buletinului de identitate: seria A nr. 35718742, eliberat de of. nr. 24, la 16 aprilie
2014

Telefoane de contact: GSM 075487647

Martorului POSTOLACHI Gabriel i s-a adus la cunoștinţă că urmează a fi audiat cu privire la

împrejurările în care a avut loc furtul din casa de locuit de pe strada Valea Crucii 18, săvîrșit la
18 noiembrie 2019, în jurul orei 2:30 dimineața.

Semnătura POSTOLACHI

Martorului, în conformitate cu art. 277 CPP, i-au fost explicate drepturile și obligaţiile
prevăzute în art. 21 și 90 din același Cod și el a fost prevenit asupra răspunderii ce o va purta în
caz de refuz de a depune declaraţii, conform art. 313 CP și pentru declaraţii mincinoase făcute cu
bună știinţă, potrivit art. 312 CP.

Semnătura POSTOLACHI

Potrivit art. 105 alin. (7) CPP, martorul PATRAȘCU Eugen a fost întrebat dacă este soţ sau
rudă apropiată cu vreuna dintre părţi și în ce relaţii se afl ă cu ele, explicându-i-se că în caz că
este soţ sau rudă apropiată a bănuitului, învinuitului, el are dreptul de a nu face declaraţii.
Martorul PATRAȘCU Eugen a răspuns că nu este soţ sau rudă.

Semnătura POSTOLACHI

Declaraţiile doresc să le fac în limba română pe care o cunosc bine.

Semnătura POSTOLACHI

Semnăturile martorului, procurorului și ale altor participanţi

Traducătorul nu a participat

Nu au fost utilizate mijloace tehnice

Despre utilizarea mijloacelor tehnice, în conformitate cu art. 115 CPP, mi s-a adus la
cunoștinţă.

Semnătura POSTOLACHI

La propunerea de a declara despre faptele și circumstanţele pe care le cunoaște și care se

referă la cauză, martorul COSOVAN Valeriu a relatat următoarele:

,, La data de 18 noiembrie, mă întorceam de la o petrecere cu prietenii și mă deplasam pe jos

spre domiciliul meu de pe adresa or.Chișinău, str. Unirii 14, deoarece nu aveam mult de mers. În
jurul orei 2:30 mă aflam pe str. Valea Crucii cînd am auzit un sunet specific unei sticle sparte. La
cele auzite mam oprit și am văzut cum din ograda unei case de locuit vis a vis de mine tot pe
valea crucii, un bărbat a sărit gardul cu un ghiozdan în spate. Acesta a urcat într-un automobil sur
de model opel cam vechi și fără plăcuțele de înmatriculare. Din dată ce a urcat îm automobilu a
pornit cu accelerație mare și s-a deplasat în deal de-a lungul străzii Valea Crucii.”

Semnăturile martorului, procurorului și ale altor participanţi

 ,, Necunoscutul era îmbrăcat tot în negru cu cagulă pe cap, acesta avea un corp atletic de
corpolență medie și aproximativ 180 cm. acesta a urcat în mașină pe bancheta din dreapta
șoferului.

Această declaraţie o susţin și o semnez, după ce am citit-o și am constatat că cele consemnate

corespund cu cele relatate verbal de mine.”

Martor semnătura POSTOLACHI

Procuror în Procuratura mun. Chișinău, sec. Centru,

Jurist de rangul I semnătura POSTOLACHI