Viata si opera lui Aristotel

Gandirea lui Aristotel a influentat in foarte mare masura cultura universala din
antichitate si pana in epoca moderna.
Aristotel s-a nascut in anul 384 i.Hr.in orasul Stagira1,care azi poarta numele Sta- vro,in
nord-estul peninsulei Calcidice2,pe teritoriul Macedoniei3. Stagira era in adevaratul
sens al cuvantului un oras grecesc,colonizat,in care se folosea o varianta a dialectului
ionian.Tatal sau,Nicomah,facea parte din clanul sau breasla lui Asclepios4. Diogenes
Laertios spune ca tatal lui Aristotel se tragea din Nicomahos,care era fiul lui
Machaon,care la randul sau era fiul lui Asclepios5.
Familia mamei sale,Phaestis,era din Chalkis unde,in ultima perioada a vietii,Aris-totel
s-a refugiat de dusmanii sai.
Tatal sau a fost medicul si prietenul lui Amyntas al II-lea al Macedoniei si e posi-bil ca
o parte din copilaria sa ,Aristotel sa si-o fi petrecut la Pella,resedinta regala6.
Este normal sa-i atribuim lui Aristotel interesul pentru stiinta fizica si mai inainte de
toate pentru biologie,datorita descendentei sale dintr-o familie de medici.
La varsta de optsprezece ani,el intra in scoala lui Platon din Atena ,unde va rama- ne
timp de nouasprezece ani pana la moartea lui Platon.7
Nu trebuie sa presupunem ca ceea ce l-a indreptat spre Academie a fost atractia spre
filosofie,ci pur si simplu el dorea sa capete cea mai buna educatie pe care i-o putea oferi
Grecia.Insa indiferent de motivele care l-au determinat sa aleaga aceasta scoala,es- te
limpede ca a gasit in filosofia lui Platon influenta dominanta a vietii sale,in lucrarile
sale filosofice neexistand pagina care sa nu poarte amprenta platonismului.
A fost o perioada in care Platon l-a apreciat foarte mult ,numindu-l cititorul prin
excelenta si spiritul scolii ;mai tarziu cand conceptia sa a luat un contur mai diferit,s-ar
putea ca relatiile dintre ei sa fi fost mai putin cordiale.8Atata timp cat a trait Platon,Aris-
totel a fost loial Academiei.9
In timpul petrecut alaturi de Platon si de ceilalti discipoli ai acestuia, Aristotel a
invatat,ajungand sa stapaneasca stiinta epocii si sa tina el insusi cursuri in Academie.S-a
axat cu prioritate pe cercetarea vechilor filosofi,incepand cu Tales.Despre ei,Aristotel
stia si putea spune foarte multe lucruri:ce probleme i-au framantat,ce raspunsuri au dat
problemelor cercetate,prin ce se aseamana conceptiile lor si prin ce se deosebesc;a ajuns
chiar sa le judece critic ideile.10
In anul 348-347i.Hr.,la conducerea Academiei vine Speusippos,cu care Aristotel era
intr-o continua polemica ,Speusippos fiind un reprezentant al tendintelor din plato-nism
cu care Aristotel se afla intr-un puternic dezacord in special tendinta de a transfo-ma
filosofia in matematica.
Astfel,Aristotel paraseste Academia,acceptand invitatia unui coleg din tinerete,
Herneias care era conducator al cetatilor Atarneus si Assos din Mysia si stransese in
jurul sau un mic cerc platonician.Aici Aristotel petrece trei ani.Se casatoreste cu Pythia,
nepoata si fiica adoptiva a lui Hermeias,care i-a nascut o fetita ce a primit acelasi nume
ca al mamei sale.Se pare ca Pythia a murit curand .Dupa moartea ei,Aristotel a intretinut
o relatie permanenta si plina de afectiune , desi nelegalizata cu Herpyllis , originara din

Stagira,si a avut de la ea un copil,Nicomah,dupa al carui nume isi va intitula ope- ra sa

“Etica nicomahica”.11
Dupa trei ani de zile,el se muta la Mitylene,in vecinatatea insulei Lesbos.Aici face
numeroase cercetari in domeniul biologiei.
In anul 343 sau 342 i.Hr.,regele Filip al Macedoniei,care-l cunoscuse pe Aristotel
probabil de copil,si auzind de el de la Hermeias,l-a invitat sa se ocupe de educatia fiului
sau Alexandru,pe atunci in varsta de treisprezece ani.Aristotel accepta invitatia,dorind
sa reinnoiasca legaturile la curtea macedoneana,si acordand o mare importanta viitorilor
conducatori,dupa cum vom vedea in “Politica”.
Se cunoaste prea putin despre continutul educatiei date de el distinsului sau elev.
Aristotel a compus pentru elevul sau o lucrare “Despre Monarhie” si una “Despre
Colonii”.12
Este de presupus ca in timpul sederii sale cu Alexandru,atentia lui Aristotel a fost atrasa
cu precadere spre subiecte politice si ca acum si-a format idea marii colectii a
“Constitutiilor”.
Perioada de scolarizare a lui Alexandru s-a terminat odata cu desemnarea lui ca regent
al tatalui sau in 340i.Hr.13
In 335-334i.Hr.,Aristotel se intoarce la Atena.Aici incepe cea mai fructuoasa pe-rioada
din viata sa.
Odata intors ,a vazut Academia sub o noua conducere,si anume a lui Xenocrate,si isi
alese un loc de plimbare publica in Lykeion,unde se plimba in sus si in jos cu disci-polii
sai,filosofand pana ce era “timpul de frecare cu untdelemn”.14De aici se pare ca i-a venit
si numele de “peripatetic”,caci in limba greaca peripatetein insemna “a se plimba”.15
Aici ,in Lykeion, inchiriaza cateva cladirii-caci strain fiind,nu le putea cumpara-si
si-a fondat scoala sa filosofica proprie,Liceul sauLyceum.16Aici se studiau logica,fizi-
ca ,metafizica,dar si retorica,sofistica sau politica.El isi invata elevii nu numai sa discu-
te asupra unui subiect dat,ci sa practice in acelasi timp si oratoria.17
Tot aici,Aristotel aduna probabil cateva sute de manuscrise,constituind astfel
prima dintre marile biblioteci ce au existat si modelul celor din Alexandria sau
Pergamon.

Se presupune ca ar fi realizat aceasta cu sprijinul material al regelui Alexandru cel

Mare,discipolul sau.
Se crede,dupa Diogenes Laertios,ca Aristotel ar fi impus o constitutie scolii,prin care
membrii ajung la conducere prin rotatie pe cate o perioada de zece zile.18Auzim de mese
comune si de un banchet o data pe luna pentru care Aristotel prescria regulile.19
Aristotel a fixat principalele linii directoare ale clasificarii stiintelor in forma pe care o
mentin inca si a dus majoritatea stiintelor mai departe decat fusesera pana atunci; in
unele dintre ele,cum este logica,el poate revendica cu indreptatire faptul de a nu fi avut
predecesor,iar secole de-a randul nu a avut nici succesor de valoare.
Prin interesul acordat domeniilor practice ca etica si politica,scoala a exercitat in acelasi
timp o influenta si asupra vietii obisnuite,comparabila cu cea a lui Socrate sau Platon si
mult mai puternica decat cea exercitata de studentii inchistati ai Academiei
contemporane “Lyceumului”.
La moartea lui Alexandru Macedon,in anul 323i.Hr.,Aristotel a fost nevoit sa ple-ce din
Atena,deoarece cetatenii il acuzau de atitudine promacedoneana.Astfel a parasit orasul
spunand”nu voi mai da prilej atenienilor sa pacatuiasca a doua oara impotriva
filosofiei”20
Se retrage la Calchis,in insula Eubeea si aici moare un an mai tarziu,adica in 322 i.Hr.
,din cauza unei boli de care suferea de mai de mult.21
Testamentul sau ne-a fost pastrat de catre Diogenes.El lasa mosteniri rudelor sale, isi
asigura sclavii spre a nu fii vanduti si pregateste eliberarea unora dintre ei.22
Se stie foarte putin despre infatisarea sa si despre modul sau de viata.Este conce-put ca
fiind chel,cu picioare subtiri,ochi mici,cu un sasait in vorbire si bine imbracat,sau cum
spune Diogenes Laertios”avea pulpe slabe,ochi mici si avea deosebita grija de im-
bracaminte ,inele si felul de a-si taia parul.”23
Malitiozitatea dusmanilor il reprezinta ca ducand o viata efeminata si plina de in-
dulgenta fata de propriile slabiciuni.Ceea ce putem intr-adevar crede,in perspectiva opi-
niilor exprimate chiar de el,este ca nu era ascetic in comportament.24Diogenes,voalat il
acuza chiar de relatii homosexuale cu eunucul Hermias.25
Aristotel era oricand gata de a ridiculiza,lucru foarte vizibil in propria sa expri-mare.In
opera lui Diogenes Laertios intalnim mai multe ziceri ce indica o minte agera si plina de
duh.Spre delectare,vom prezenta cateva in cele ce urmeaza:La intrebarea “Ce folos au
mincinosii?”,el raspunde:”Faptul ca, spunand adevarul nu mai sunt crezuti.”
sau:”Radacinile educatiei sunt amare,dar fructele ei sunt dulci.”
Fiind intrebat cum se deosebesc cei educati de needucati,el raspunde:”Tot atat de mult
ca vii de morti”;sau la intrebarea ce lucru trece cel mai repede,el raspunde sec:
“recunostinta”.
Tot el este autorul maximei:”Trebuie sa vorbesti ca cei multi si sa gandesti ca cei
intelepti”.
In linii mari astfel ni se infatiseaza viata lui Aristotel si trasaturile sale esentiale de
character.
In cele ce vor urma ne vom ocupa si de opera sa ,opera de o covarsitoare impor-tanta .

Opera lui Aristotel

Preluand idea lui David Ross,opera literara aristotelica poate fi impartita in trei sectiuni
principale26:prima constituita din lucrarile cu o compozitie mai mult sau mai putin
populara,care au fost publicate de el insusi;a doua din insemnari si culegeri de ma-
teriale pentru tratatele stiintifice;iar a treia din lucrarile stiintifice propriu-zise.In afara
de “Athenaion Politeia”,intregul corpus existent al operelor sale,in masura in care este
autentic ,apartine celei de-a treia clase.Cu privire la celelalte,cunostintele noastre se ba-
zeaza pe fragmente pastrate la autorii antici si pe trei liste care ne-au parvenit din anti-
chitate.Dintre acestea ,cea mai veche este cea a lui Diogenes Laertios,pe care o vom
reda in cele ce urmeaza,cu note si comentarii de rigoare,acolo unde se impun.