ALEGEREA SI VERIFICARE A MOTORULUI ELECTRIC DE

ACTIONARE A INSTALATIEI DE ANCORARE ACOSTARE

A UNEI NAVE DE 2000 TDW

Calculul preliminar si alegerea motorului electric de

actionare a vinciului de ancorare

Din datele tehnice ale navei pentru care se calculeaza instalatiile de ancorare, legare si
remorcare se determina caracteristica de dotare a navei ,Na, folosind relatia:

N a 2 / 3  2 B h  0.1 A

Cunoscand caracteristica de dotare , din tabelele 3.1. sau 3.2. rezulta:numarul ancorelor
principale,masa fiecarei ancore,lungimea totala a lantului de ancora,calibrul lantului, lungimea
paramei de remorca si forta de rupere, numarul paramelor de legare si forta de rupere.
In continuare se prezinta etapele de calcul pentru mecanismele de ancorare-legare.

1 Calculul fortei nominale de tractiune in lant la barbotina.

Puterea motorului de actionare a mecanismului de ancorare trebuie sa asigure tragerea

neintrerupta timp de 30 de minute a unui lant de ancora impreuna cu ancora cu farta de tinere
normala, cu viteza de cel putin 9m/min si cu o forta de tractiune la barbotina P1 cel putin egala
cu cea determinata cu formula:

P1 =9.8a d 2 [N]

Unde: a=3.75 pentru lanturi de categoria 1;

 a=4.25 pentru lanturi din categoria 2;
a=4.75 pentru lanturi din categoria 3;
d – diametrul(calibrul) lantului in [mm].

P1 9,83, 75302 33, 075KN

Pentru lantul de calibru 28mm si mai mic ,cu acordul R.N.R. se admite reducerea
valorii coeficientului a.
Pentru navele de aprovizionare forta de tractiune la barbotina P 2 nu trebuie sa fie mai
mica decat cea determinate cu formula:
P 2=11,1 (qh+G); [N]
in care:
q – masa unui metro liniar de ancora lant in kg/m;
h – adancimea de ancorare prevazuta in m,dar nu mai putin de:
200m – pentru navele cu caracteristica de dotare 720 sau mai putin,
250m – pentru navele cu caracteristica de dotare mai mare de 720;
G – masa ancorei,[kg]
Viteza de virare de lantului de ancora trebuie masurata pe lungimea a doua chei de
lant,incepand din momentul in care trei chei de lant sunt complet scufundate in apa.
La apropierea ancorei de nava,viteza de virare a lantului trebuie sa fie de cel mult 10m/
min.Se recomnada ca viteza de intrare a ancorei in nara sa fie de cel mult 7m/min.
Pentru desprinderea ancorei de fund ,mecanismul de actionare al instalatiei de ancorare
trebuie sa asigure timp de 2 minute crearea in lant pe o barbotina a unei forte de tractiune de cel
putin 1,5 P.
Mecanismele de ancorare cu actionare manuala trebuie sa asigure o viteaza de ridicare
de cel putin 2,5 m/min.Efortul la manivela ,in cazul actionarii manuale a mecanismului de
ancorare ,nu trebuie sa depaseasca 150Npentru fiecare om care lucreaza la manivele.

2.Calculul cuplului nominal la axul electromotorului.

 P1 Db
M n calc=
2i i

in care: Db este diametrul barbotinei.

Barbotinele au de regula pe circumferinta 5 locasuri pentru lant,iar pasul lantului sau lungimea
unei verigi este de 8d.De aici rezulta ca:

Db =13.7  d

Db 13, 730 411mm

in care d este calibrul lantului

ηi=0.42÷0.82 randamentul transmisiei mecanice a actionarii.Valorile inferioare
corespund mecanismelor cu melc-roata, melcata cu autofranare, iar limitele superioare pentru
transmisii cu roti cilindrice fara autofranare.

Alegem : i =0.7;

i= raportul de transmisie

i=100÷200;

Alegem: i=100;

rezulta:

33, 075411
M n calc  97, 09 Nm
20, 7100
3 Calculul turatiei care asigura viteza necesara la ridicarea ancorei

Turatia electromotorului in rot/min necesara pentru a asigura viteza nominala de sarcina

la ridicarea lantului de ancora:

vn i
n N neces  [rot / min]
 Db

in care vn [m/min] este viteza nominala de ridicare a lantului.Viteza nominala de ridicare

a lantului de ancora se alege avand in vedere cerintele registrului de clasificare si parametrii

mecanismelor de ancorare-legare prezentate: ( vn =10m/min)

10100
nN neces  775,193[ rot / min]
3,140, 411

4 Calculul puterii nominale a motorului

Puterea electromotorului in kW necesara pentru ridicarea ancorei cu viteza si sarcina

nominala:

Pn neces M n calcn N neces / 9556[kW ]

97, 09775,19
Pn nec  7,87kW
9556

5 Verificarea conditiei de asigurare a cuplului de pornire

Cuplul de pornire al motorului trebuie sa depaseasca cel putin de doua ori cuplul
nominal.La motoarele de curent alternativ aceastaconditie trebuie sa fie realizata pantru
caracterisitca turatiei de baza iar la motoarele de curent continuu pentru caracteristica artificiala
destinata pornirii:

M p neces 2 M n calc

6 Calculul cuplului la axul electromotorului in perioada de tragere a paramei

de acostare cu forta de tragere nominala

-pentru parame de otel:

Fc Dc
Mc 
2i i

in care: Fc [N] forta nominala de tractiune determinata conform relatiei

1
Fc = 3 Fr

1
Fc  74 24, 6KN
3

Dc [m] diametrul cabestanului:

Dc = Db +0.1 Db

Dc 411  41,1 452,1mm

i,ηi raportul si randamentul transmisiei;

 24, 6452,1
Mc  79, 44 Nm
20, 7100

7 Calculul cuplului necesar al franei electromagnetice la axul electromotorului

Forta de franare la barbotina pentru mentinerea franata a axului electromotorului in cazul

disparitiei tensiunii de alimentare:

FFE calc k P1[ N ]

in care coeficientul k=1,3;1.6;2

Alegem k=1.3

FFE calc 1,333, 075 42,99 N

Cuplul necesar al franei electromagnetice la axul electromotorului :

FFE calcDb
M FE calc 
2i i

42,99411
M FE calc  126, 20 Nm
20, 7100
8 Alegerea motorului electric dupa catalogul constructorului

Alegem un motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit de tip ASFN 200L-8/4 cu

regimul de lucru de 30 de minute la turatia de baza,conform tabelului:

Pn [kW Tur Durata η(% cos φ MP M MAX IP n N [ro J MAX Fr Put masa
sinc de serv ) MN MN IN max abs
] t
/min]
4 375 S2 - 45 0,30 1,5÷ 2÷3 4 285
3
5min
8 750 S2 - 74 0,64 1,5÷ 2÷3 6 660 0,8 200 10 400
3 0
30min
8 150 S2 76 0,82 1,5÷ ≥1,6 6 1335
-
0
3
10min

La alegerea electromotoarelor se au in vedere urmatoarele cerinte:

a.Cuplul nominal al motorului pentru regimul de scurta durata, 30 minute, la turatia de
baza pentru mecanismele din grupa intai si a treia trebuie sa fie mai mare decat cuplul nominal
calculat:

Pn Pn 60
Mn  
 2i n
 787060
Mn  113,92 Nm
23,14660

M n  M ncalc

113,92 97, 09
si de asemenea mai mare decat cuplul din perioada de tregere a paramei de legare:

M n Mc

113,92 79, 44

Pentru mecanismele din grupa a doua:

M n  M ncalc si M n  M c
0,7

b. Cuplul de pornire al electromotorului pentru turatia de baza (in cazul motoarelor de

curent alternativ) sau pe caracterisitca destinata pentru pornire (in cazul motoarelor de curent
continuu), trebuie sa fie:

Mp
=2.2 M n

M p 2, 2113,92 250, 624 Nm

M p 2 M n calc  250, 624 297, 09 194,18

9 Calculul si prezentarea cracteristicilor mecanice naturale pentru
electromotorul ales M=f(n)

Pentru orice motor asincron, constructia caracteristicii se face pe baza ecuatiei:

2M k
M
Sk S

S Sk -numita relatia Kloss

Cu conditia sa cunoastem puterea nominal Pn , turaria nominal si coeficientul de

suprasarcina  .
Alura caracteristicii naturale este de forma:

Punctele cele mai importante de pe caracteristica mecanica M=f(s) sunt:

 Ak ( Sk , M k )

An ( Sn , M n )

Ap S p M p
( , )

-punctul Ak corespunde alunecarii critice Sk si cuplului maxim pe timpul functionarii in regim de

motor.

Daca alunecarea critica Sk este mai mica in raport cu alunecarea S1 , corespunzatoare

momentului de pornire a motorului , caracterisitca este rigida, iar daca Sk este mai mare decat

S1 , caracterisitca devine moale.

De valoarea cuplului maxim de sarcina depinde coeficientul de suprasarcina:

Mk

Mn

-punctul An corespunde functionarii motorului cu cuplul sau nominal M ni ,cu cat alunecarea
nominala este mai mica ,cu atat mai mici sunt pierderile in alunecarea rotorului si deci
randamentul este mai mare.
Ap
-punctul corespunde alunecarii S1 , deci viteza este nula n=0, este punctul de functionare a
motorului in momentul pornirii.
Constructia caracteristicii mecanice naturale se face pe baza relatiei lui Kloss:

2M k
M
Sk S

S S n , unde:
Mk =   Mn

 =1,5÷2,7-coeficient de suprasarcina a motorului asincron;

Alegem:  =2

M k 2113,92 227,84 Nm

n1  nN
Sn 
n1 -alunecare nominal

750  660
Sn  0,12
750

unde:

n= n1 (1-S)

Sk = Sn (  +  2  1 )- alunecare critica

S k 0,12(2  5)

S k 0,50

Dam valori lui S:0,05;0,08;0,15;0,3;0,35;0,6;1;

S=0,04

n= n1 (1-S)=1500(1-0,04)=1440[rot/min]
Sk =0,76

2M k 2227,84
M 45,11Nm
S k S 0,5 0, 05
 
S S n 0,05 0,5

S=0,08

n= n1 (1-S)=750(1-0,08)=690[rot/min]

Sk =0,50

2M k 2227,84
M  72,96 Nm
Sk S 0,5 0, 08
 
S S n 0, 08 0,5

S=0,15

n= n1 (1-S)=750(1-0,15)=637,5[rot/min]

Sk =0,5

2M k 2227,84
M  125,34 Nm
Sk S 0,5 0,15
 
S Sn 0,15 0,5

S=0,30

n= n1 (1-S)=750(1-0,30)=525 [rot/min]
Sk =0,5

2M k 2227,84
M  201,32 Nm
Sk S 0,5 0,3
 
S Sn 0,3 0,5

S=0,35

n= n1 (1-S)=1750(1-0,35)=487,5[rot/min]
Sk =0,5

2M k 2227,84
M  214, 62 Nm
Sk S 0,5 0,35
 
S Sn 0,35 0,5

S=0,6

n= n1 (1-S)=750(1-0,6)=300[rot/min]

Sk =0,5

2M k 2227,84
M  224,13 Nm
Sk S 0,5 0, 6
 
S S n 0, 6 0,5

S=1

n=0

Sk =0,5
 2M k 2227,84
M  182 Nm
Sk S 1
 0,5 
S Sn 0,5

S 0 0,05 0,08 0,15 0,30 0,35 0,6 1

n[rot/ 750 712,5 690 637,5 525 487,5 300 0
min]
M[Nm] 0 45,11 72,96 125,34 201,32 214,62 224,13 182
In figura de mai jos s-a trasat caracteristica mecanica naturala pentru electromotorul ales.
 Caracteristica mecanica naturala M=f(n)
800

700

600

500

Caracteristica mecanica
naturala M=f(n)
400

300

200

100

0
0 50 100 150 200 250