Sunteți pe pagina 1din 2

Vasile Catalin Bobb recuperare completa a gîndirii unuia dintre cei mai

importanti oameni de cultura ai secolului trecut.


Arhetipurile si inconstientul colectiv sunt
principalele descoperiri jungiene în psihologia analitica
C. G. Jung, Opere complete. si trebuie înteles, din capul locului, ca baza analizelor
sale este una pur fenomenologica, întrucît studiul de caz
Arhetipurile si inconstientul constituie preambulul întregii constructii
colectiv epistemologice. Fiecare pas facut de Jung în marile
Ed. Trei, Bucuresti, 2003 sisteme mitologice ale culturii universale este dublat,
imediat, de exemple clinice ale indivizilor reali pe care îi
trata. Orice aluzie metafizica este înabusita de
În Seven theories of religion D.L. Pals considera corespondente ale materialului empiric, digresiunea în
inoportuna introducerea lui Jung alaturi de nume cele- speculativ este mereu reprimata, astfel încît totalitatea
bre care au studiat fenomenul religios în complexitatea teoriilor propuse de Jung pot fi verificate cazuistic.
sa. Explicatia acestei ne-alegeri este una pur formala, de „Arhetipurile si inconstientul colectiv” analizeaza
metoda, întrucît diversitatea analizelor jungiene asupra mai întîi conceptul de inconstient colectiv al carui
materialului oferit de fenomenul religios, din punct de corolar indispensabil este arhetipul. Definirea stricta a
vedere psihologic poate fi cu greu restrînsa la cîteva celor doua elemente se impune imperativ întrucît orice
considerati principale. Este vorba despre imposibilitatea incursiune in opera marelui gînditor clacheaza fara o
cuantificarii materialului oferit de Jung în cîteva clase prealabila analiza metodologica. Se poate presupune
sau subclase edificatoare în raport cu ceea ce vrea sa ne antecedenta inconstientului colectiv, ca matrice
spuna autorul. Dificultatea survine în momentul în care universala specifica întregii umanitati, asupra arhetipului,
psihologia analitica aplicata se combina inexorabil, ca numai ca elementul definitoriu ramîne tocmai acesta din
într-un fel de încrengatura combinatorica, cu multiplele urma. Fara arhetip nu exista inconstient colectiv si
figuri mitologice, eroi salvatori, tricksteri, fiinte viceversa. Trebuie distins în interiorul arhetipului între
supranaturale, mandale, demoni, îngeri etc., pusi, sa arhetipul natura si reprezentarile arhetipale. Astfel,
demonstreze existenta inconstientului colectiv si a arhetipul (ceea ce putem numi reprezentari arhetipale)
VASILE CATALIN BOBB elementului sau constitutiv, arhetipul. este ca realitate a psihismului colectiv jumatatea pe care
Laudabila intentia Editurii Trei de a publica operele o posed apriori (în masura în care aprioricul poate tine
MA in Culture and Com- complete ale psihanalistului elvetian C. G. Jung, pentru de experienta speciei scoasa din osmoza materie – spirit,
munication, Babes-
Bolyai University, Cluj, a putea avea în fata primul volum din cele 18 (!) propuse în timpuri imemoriale printr-un rapt cosmogonic), iar
Romania cititorului român, si, astfel, pentru a spera într-o

JSRI • N o. 7 / Spring 2 0 0 4
204
KEY WORDS: arhetipul natura este dezvaluit de “viziunile onirice”, acesteia. Cele cinci forme ale renasterii sunt:
“imaginatia activa”, “fantasmele în stare de transa”, Metempsihoza, Reîncarnarea, Învierea, Renasterea, si
Religious phenomenon,
Jung, archetype, psy- fiind jumatatea pe care o caut. Imposibilitatea Participarea la procesul transformari. Iar ca evenimente
choanalysis, hermeneu- cuantificarii gnoseologice a “arhetipului in sine” îl psihologice care stau la baza renasteri regasim:
tics
situeaza în linia marilor concepte metafizice: prim mo- experienta transcendentei vieti si transformarea
tor, divinitate, fiinta. Numai ca marea diferentiere între subiectiva. Individuatia, în teoriile jungiene ocupa un loc
aceste concepte si arhetip ramîne pozitionarea spatiala; central întrucît apare ca proces psihologic de unire a
daca primul motor, divinitatea, fiinta comporta situari contrariilor, sub stindardul elementului central al
transcendente, arhetipul face drum invers situîndu-se psihismului individual anume Sinele. Este un fel de
înauntrul individului. Totusi, avem în acest moment punere în ordine cu tine însuti, de explicitare a
numai o ipoteza, întrucît arhetipul în sine “poate fi complexelor care inhiba descoperirea arhetipurilor, un
lasat” în transcendent fara a deraia de pe firul gîndirii mecanism de recunoastere, printr-un travaliu continuu,
jungiene - Jung nu face nici o precizare clara asupra a idiosincraziilor personale.
acestui aspect. Unul dintre cele mai inedite capitole ale actualei
Aceasta scurta prezentare a arhetipului s-a impus ca editii îl reprezinta ultimul capitol, „Despre simbolistica
fiind necesara întrucît cartea propune apoi o incursiune mandalei”, în care este prezentata o întreaga paleta de
în lumea arhetipala a culturi, si putem lesne observa ca imagini edificatoare. Exemplificarile si interpretarile
peste tot, de la antichitatea greaca, indiana, egipteana la fiecarei imagini dau savoare cartii si în acelasi timp lasa
epoca medievala crestina regasim diferite forme si cale libera interpretarii personale – hermeneutica „înca”
întrupari ale arhetipului. De la arhetipul mamei la mai functioneaza.
arhetipul infans, de la arhetipul animei reprezentat de Întreaga teorie dezvoltata de Jung nu face altceva
zeita Kore, la psihologia figurii trickster-ului, toate decît sa descrie structura sufletului personal prin
acestea vin sa sprijine constructia edificiului arhetipal. intermediul inconstientului colectiv care poate fi regasit
Desigur, nu putem eluda în prezenta recenzie în cultura umanitatii, iar instrumentul de cautare este
elementele de psihologie analitica care apar în capitolele arhetipul. Este vorba despre un travaliu continuu, simi-
X si XI, unde sunt explicitate pe larg conceptele de lar cu cel regasibil în procesul de individuatie, care
constiinta, inconstient, individuatie. Inedit este capitolul urmareste identificarea, în decursul istoriei, a
V, „Despre renastere” în care se pot regasi diferite elementului „transistoric” riguros, si în acelasi timp
forme ale renasterii si diversele aspecte psihologice ale divers, care formeaza structuri comune, anacronice, în
culturi diferite.

JSRI • N o. 7 / Spring 2 0 0 4
205