STUDIU DE CAZ

Citiţi cu atenţie următorul studiu de caz. Plasaţi-vă, pe rand, pe poziţia celor trei membri ai juriului de
selecţie şi pregătiţi întâlnirea cu cei doi candidaţi reţinuţi în urma publicării unui anunţ în presa de
specialitate. Pentru a vă fundamenta alegerea, ca membru al juriului, va trebui să formulaţi întrebări şi, pe
baza răspunsurilor oferite (răspunsurile vor avea la bază aspectele cuprinse în autobiografiile celor doi
candidaţi), să stabiliţi un inventar de puncte forte şi puncta slabe pentru fiecare candidat. La sfârşitul
întrevederii, ca Director de Resurse Umane, membru al juriului de selecţie, trebuie să recomandaţi echipei
de conducere numele candidatului pe care îl consideraţi apt să îndeplinească exigenţele funcţiei.

Funcţia:
 Titlul: Director de relaţii de muncă.
 Definire: planifică, organizează, conduce şi controlează activităţile secţiunii de muncă; intervine
ca negociator şef pentru companie şi în calitate de consilier în probleme de aplicare a convenţiilor
colective, în cele patru subunităţi ale companiei, precum şi la sediul social.
 Responsabilităţi:
- elaborează şi pune în aplicare strategiile de negociere;
- supervizează lucrările de asigurare a condiţiilor de muncă din sector;
- participă la pregătirea negocierilor colective;
- asigură derularea negocierilor colective şi discută propunerile de reglementare în cadrul unui mandat
definit de către managementul general;
- participă la administrarea convenţiilor colective la nivelul subunităţilor componente şi la nivelul sediului
social;
- supervizează munca unui responsabil cu condiţiile de muncă, a unui specialist în probleme de remuneraţie
şi a unui consilier în domeniul reglementării plângerilor.
 Legături:
- depinde de Directorul General de Resurse Umane;
- menţine contacte regulate cu Responsabilii cu probleme de personal şi cu Directorii uzinelor componente;
 Calificare:
- Diplomă universitară în domeniul Relaţiilor industriale, al Managementului, al Economiei sau în Drept;
- O experienţa de circa 10 ani în domeniul resurselor umane, din care cel puţin 3 ani în domeniul particular
al negocierii şi al administrării convenţiilor colective;
- Posibilităţi sporite de raţionament;
- Capacitate de comunicare orală şi scrisă în cel puţin două limbi străine: franceză şi engleză;
- Capacitate de a argumenta timp îndelungat, păstrându-şi calmul şi luciditatea;
- Simţ al planificării, al organizării şi al controlului;
- Capacitatea de a face echipă cu personalul existent.
 Remuneraţie: între 35.000 – 41.000 $
 Domiciliul: Montreal

Membrii juriului:
 Pierre Longchamp – Director General de Resurse Umane. În această calitate, dvs. cunoaşteţi bine
curriculum vitae al fiecărui candidat. În cursul întrevederii, întrebările dvs. vor încerca, în primul
rând, să evidenţieze calificarea candidaţilor, tradusă prin experienţă, cunoştinţe şi capacităţi
administrative.
 Jacques Gilbert – Consilier în plasamente profesionale. Întrebările dvs. vizează mai ales
motivaţiile profunde care determină candidatul să adopte anumite atitudini faţă de anumite
evenimente sau faţă de societate, în general.
  Jean Pierre Beaupre – Vicepreşedinte la sediul social al companiei. În această calitate, dvs. doriţi
să ştiţi cum se situează candidatul în raport cu superiorii ierarhici care iau zilnic decizii privind
aplicarea convenţiilor colective; v-ar plăcea să ştiţi ce gândeşte candidatul despre întreprindere, ce
face în afara programului de muncă; v-ar plăcea, de asemenea, să ştiţi care va fi comportamentul
său faţă de eventualii subordonaţi.

Pentru a adopta o decizie, trebuie mai întâi să alegeţi criteriile de selecţie şi

să vă clarificaţi cu privire la semnificaţia lor. Apoi:
a) veţi pregăti un plan al principalelor teme care vor fi abordate în cursul
întrevederii;
b) veţi identifica punctele forte şi slabe ale candidaţilor şi veţi formula o
recomandare.

Candidaţii:
Gilles Laterreur şi Pierre O’Connor. Ei răspund la întrebări utilizând, cât mai mult posibil, informaţiile
conţinute în autobiografie.
 COMPONENTA ECHIPEI

STUDENT ROL
Robert Candidatul 1
Radu Ionut Candidatul 2
Ana Maria Membru juriu 1
Alexandru Membru juriu 2
Ionita Andreea Membru juriu 3
 CRITERII DE SELECTIE

1. Cunostiinte tehinice/Educatia - Arăta cât sunt de pregătiţi, de flexibili şi dornici de a învăţa.

2. Experienta profesionala - Postul se refera la o pozitie de conducere trebuie avute in
vedere (ruta) profesionala a candidatului (cresterea responsabilitatilor si a salariilor pe posturile
ocupate anterior), disponibilitatea si abilitatile manageriale ale acestuia, nivelul minim de
experienta si cunostinte profesionale (atestate prin diplome sau certificate) cerut de conditiile
postului.
3. Limbi straine - cunoasterea mai multor limbi straine este un atu oriunde in lume si in orice
companie. Cunoasterea de limbi straine este, in general, evaluata in timpul interviului, prin teste
sau discutii in limbile cunoscute.
4. Motivarea -Gradul de interes fata de post. Este bine sa existe o concordanta intre asteptarile
candidatului si interesul fata de post manifestat de acesta, pe de o parte, si conditiile postului,
pe de alta parte.
5. Mobilitatea - companiile care lucreaza la nivel international acorda o atentie deosebita
interesului candidatilor de a se deplasa dintr-o regiune in alta. Fara a fi obligatorie,
demonstrarea interesului candidatilor pentru deplasarea in diferite regiuni va creste calitatea
candidaturii voastre.
6. Capacitatea de a lucra in echipa
7. Lucrul in conditii de stres
8. Capacitatea de negociere
9. Obiective
10. Capacitatea de adaptare - calitatea de a rămâne eficienţi în medii diferite, având
responsabilităţi diferite şi alături de oameni diferiţi
11. Capacitatea de analiza - capacitatea de a identifica informaţiile relevante şi relaţiile dintre
acestea dintr-o mulţime de date.
12. Puterea de a lua decizii
13. Capacitatea de autoevaluare
 LISTA INTREBARILOR

Q1. Spuneti-ne pe scurt traiectoria dumenavoatra educationala? -1 ai 2

Cand ati inceput sa studiati relatiile industriale? Mai aveti si alte studii/cursuri de alta specialitate?

Q2. Care sunt experientele dumneavoastra profesionale care va recomanda pentru

ocuparea acestui post? 1 ai 2
Ne puteti descrie, pe scurt, parcursul dumneavoastra muncitoresc pana in acest moment? Raportandu-ne
la joburile ce implica relatii de munca, bineinteles.

Q3. Cate de usor puteti comunica si in alte limbi ? Doar 2

Ce va recomanda din punct de vedere al limbilor straine cunoscute?

Q4. Ce va motiveaza pe dumneavoastra sa obtineti acest post? 1 si 2

Q5. Postul presupune relocarea dumneavoastra, ce parere/cum va simtiti/cat de usor va a fi
aveti despre aceasta situatie? Doar 2
Ce schimbari majore ati face in viata dumneavoastra pentru a obtine acest job?

Q6. Cum a-ti putea descrie colaborarea cu cei 3 colaboratori? 1 si 2

Q7. Cum v-ati descrie actiuniile in conditii de stres? Doar 1
Q8. Cum vedeti dumneavoastra procesul de negociere? ! si 2
Cum credeti ca ar trebui aplicat managementul in organizatii?

Q9. V-ati fixat vre-un obiectiv pe care a-ti dori sa il realizati ca director? 1 si 2
Q10. Va putei adapta usor schimbarilor? Doar 2
Q11. Considerati ca sunt lucrui care sunt realizate gresit la actualul loc de munca? – Doar
1
Q12. Ce a-ti face intr-o situatie in care daca un subalter nu v-ar respecta ordiunul? -1 si 2
Recent un operator a fost concediat de la Uzina La Tugue. Acesta a refuzat sa asculte un ordin al maestrului
spunand faptul ca masurile de securitate n-au fost asigurate inainte de a pune noul echipament in functiune.
Ce parere aveti despre aceasta? Credeti ca maestrul a luat decizia corecta?

Q13. Cum credeti ca sunteti vazut de colegii ?/De ce va considerati potrivit pentru acest
post? 1 si 2
Q14. Care sunt relaxarile dumneavoastra si cum va petreceti timpul liber? Doar 1
 AUTOBIOGRAFIA IMPRIMATA CANDIDAT 1 - Gilles Laterreur

Ştiu că nu inspir întotdeauna încredere: oamenii gândesc că sunt un tip care manifestă o ciudată plăcere de
a dramatiza situaţiile, de a complica discuţiile, pentru ca apoi să devină “conciliant” şi să iasă învingător
printr-un artificiu oarecare. Nu sunt acest gen de om. -13
La 22 de ani, am obţinut diploma în Relaţii industriale, fiind primul în promoţia mea: m-am gândit apoi că
ar fi util să-mi continui studiile şi de aceea am urmat un curs de drept- 1. Acum am 34 de ani şi am 9 ani de
experienţă în domeniul Managementului Resurselor Umane. La început am fost agent de personal. Mă
ocupam de selecţie şi formare în unul din marile aşezăminte spitaliceşti din Quebec. În momentul în care
Asociaţia Spitalelor din Provincia Quebec a anunţat crearea unui post de consilier în domeniul relaţiilor de
muncă, în sectorul spitalicesc, m-am prezentat şi numele meu a fost reţinut printre 10 alte candidaturi. Eram
mândru că obţineam un loc de muncă care îmi permitea să-mi folosesc cunoştinţele atât din domeniul
relaţiilor industriale cât şi din drept. Eu trebuia să pregătesc dosarul de reglementare a plângerilor, mai ales
a acelora care atingeau etapa de arbitraj-2. Salariul meu era între 12.000 şi 20.000$, ceea ce mi-a permis să
părăsesc casa care devenise prea mică pentru mine, soţie şi cei doi copii şi să ne mutăm într-o casă spaţioasă
şi bine mobilată din Montreal.-4
Trebuie să mărturisesc că îmi place să stau în faţa unui foc bun în cămin, în timpul iernii, să privesc un
program bun la TV şi să citesc romane de ficţiune. În cursul verii îmi place să-mi îngrijesc domeniul.
Vacanţele anuale, petrecute pe plajele americane, alături de mica mea familie, îmi permit cu adevărat să uit
discuţiile interminabile şi tranzacţiile care fac parte inerentă din meseria pe care o practic.-14
În cursul ultimilor ani, a trebuit să absentez deseori de acasă. Ultima rundă de negocieri, în sectorul
spitalicesc, m-a acaparat mult. În ansamblu, această situaţie a fost o experienţă frumoasă, dar din când în
când, mi-am pierdut răbdarea - 7. Ne pierdeam în detalii sau discutam principii. Strategia noastră, din punct
de vedere patronal, nu avea coerenţă. Apăreau multe dificultăţi în departajarea centrelor de decizie. Toată
lumea pasa mingea şi nimeni nu îndrăznea să ia decizia…. Din partea sindicatului, strategia de negociere
era mai bine articulată şi centrele de decizie finală erau uşor de reperat. Mie nu-mi place sindicalismul care
amestecă ideologia cu cifrele – 11. Discuţia la masa negocierilor trebuie întotdeauna să se îndrepte asupra
aspectelor de muncă care se pot traduce în cifre- 8 . Dacă mă gândesc bine, consider că am dobândit o bună
experienţă în sectorul public şi că, este timpul să mă reorientez, cu atât mai mult cu cât progresia pe plan
salarial este mai lentă, şi abia poate compensa creşterea costului vieţii.-4
Dacă voi ocupa acest post de muncă, sporul meu de salariu va fi considerabil-4. În noua funcţie mi-aş fixa
de la început o linie foarte fermă: aş fi foarte strâns şi aş ceda puţin, doar în final, dacă situaţia riscă să
devină neplăcută-9. Cu ajutorul celor trei colaboratori care mi-ar furniza o documentaţie completă,
m-aş înarma cu toate argumentele pe care le consider valabile.-6
Nu trebuie neglijat faptul că fac o bună impresie: am peste 1.80m, cântăresc 80 kg şi sunt întotdeauna bine
îmbrăcat. Am un timbru al vocii plăcut şi consider că am nervi destul de tari, deşi mi se mai întâmplă “să-
mi ies din pepeni”.-13
Am aflat că, într-o uzină, un maistru a concediat un operator pentru că a refuzat să-i asculte ordinul. Dacă
informaţia mea e justă, lucrătorul în cauză a arătat maistrului său că n-au fost luate măsuri de securitate în
prealabil, şi că, în consecinţă, el nu poate executa sarcina. Eu cred că maistrul a acţionat bine. După
părerea mea, operatorul trebuia să execute sarcina şi apoi să înainteze o plângere: nu este treaba operatorului
să judece condiţiile de execuţie ale muncii.-12
Eu cred într-un sistem de negociere colectivă liberă, cu minimum de intervenţii posibile din partea
guvernanţilor. Oamenii ar trebui lăsaţi să preia responsabilităţile şi să suporte ulterior consecinţele. Din
nefericire, sindicatele devin din ce în ce mai puternice, ceea ce creează un dezechilibru în sistem.-
Când mă gândesc la poliţiştii Comunităţii Urbane din Montreal care au avut iniţiativa de a pune ei înşişi în
aplicare un nou orar de muncă, nu-mi vine să cred. Noroc că a intervenit o delegaţie permanentă şi a pus
capăt acestei debandade…-8

AUTOBIOGRAFIA IMPRIMATA CANDIDAT 2 - Pierre O’Connor

Nu-mi place să vorbesc despre mine şi nu am deloc aptitudini să fac acest lucru. Dacă am reuşit să ajung
într-un post cu responsabilităţi importante, aceasta se datorează mai degrabă muncii, decât educaţiei
academice.-13
Tatăl meu a părăsit Irlanda, ţara sa natală, pentru a veni să se instaleze în Quebec. El a început o afacere în
domeniul feroneriei şi apoi s-a lansat în domeniul cumpărării, vânzării şi reparării automobilelor. Acum are
o afacere importantă şi foloseşte 25 de salariaţi. Mama este o canadiancă de origine franceză, din Quebec-
10. Eu mă simt bine integrat, atât în lumea francofonă, cât şi în cea anglofonă pentru că înţeleg cele două
limbi şi cele două mentalităţi. Îi înţeleg bine pe canadienii francezi şi dorinţa lor de a-şi promova limba-3.
Continuu să cred că, în marile organizaţii, competenţa este cea care va trebui să prezideze alegerea
indivizilor în posturi importante, cu condiţia, evident, ca ei să stăpânească cele două limbi. Acesta este
motivul pentru care, chiar dacă numele meu este de origine irlandeză, consider că şansele mele de a accede
la postul pe care îl vizez, sunt bune.-13
După liceu, m-am angajat operator la o întreprindere de produse alimentare. După câţiva ani, am devenit
maistru şi apoi şef de echipă. O parte din responsabilităţile mele constau în a aplicarea cât mai echitabilă a
contractului de muncă ce lega conducerea de lucrători. Am înţeles atunci că managementul, chiar
dacă este de bună credinţă, nu deţine totdeauna monopolul adevărului-2. Sunt de acord cu legislaţia actuală,
care conferă drepturi lucrătorilor şi organizaţiilor sindicale. Lucrătorii au o percepţie privind condiţiile de
muncă şi interesele lor, complet diferită de cea a managementului. Admit, în egală măsură, faptul că
managementul are drepturi şi că el trebuie să încerce să şi le protejeze. Am învăţat să discut cu reprezentanţii
sindicali şi am reuşit, uşor, să-i înţeleg şi să-i apreciez. Am învăţat că nu trebuie să încercăm să distrugem
complet adversarul, dacă vrem să supravieţuim în afaceri. Ştiu semnificaţia termenilor “concurenţă”,
“capacitate de plată”, “cost de producţie”, “costul vieţii” etc.-8
La 27 de ani am început să urmez cursurile de ştiinţe sociale organizate de Universitate. Am reuşit apoi să
urmez un program de învăţământ în domeniul Relaţiilor industriale şi am obţinut o diplomă în domeniul
Administraţiei întreprinderii. La început, trebuia să parcurg 50 de mile pentru a face drumul dus întors la
Universitatea Laval-1. Apoi, am reuşit să obţin un post de director de personal într-o întreprindere din
Quebec; mi-a fost mai uşor să-mi continui studiile şi, în paralel, să muncesc, negociind contracte de muncă,
deseori noaptea, cu CNS şi FTQ-2
Acum am 40 de ani şi jumătate. Câştig 34.400$ pe an.-4
Am 1,75 m şi 70 kg şi mă bucur de o sănătate bună. Sunt căsătorit şi am trei copii. Familia mea locuieşte
într-o casă confortabilă din Quebec. Soţia mea este de acord să ne schimbăm domiciliul şi să trăim într-o
altă zonă, chiar dacă are mulţi prieteni şi rude în Quebec-5. Mi-aş dori să obţin postul, nu atât datorită
diferenţei de salariu – care este mică, ci mai ales datorită responsabilităţilor mai mari pe care acesta le
presupune-4. Aş putea conta pe ajutorul celor trei colaboratori care sunt tineri absolvenţi de studii
superioare şi care au nevoie de un ghid experimentat pentru a se forma. De la început vreau ca ei să-şi
ocupe, pe rând, locul la masa negocierilor, pentru a sesiza mai bine cererile sindicale şi pentru a descoperi
ei înşişi natura informaţiilor de care ai nevoie la masa negocierilor. Voi încerca să colaborez cu ei cât mai
bine posibil pentru a ajunge să cunoască perfect convenţiile în vigoare în uzinele companiei şi să poată
furniza sfaturi utile şi documentate directorilor de uzină şi responsabililor de personal.-6
Linia mea de conduită la masa negocierilor va fi mai degrabă suplă, deoarece nici un acord nu este posibil
dacă nu se fac concesii de ambele părţi. Este necesar ca sindicatul să fie lăsat să-şi prezinte cererile, să le
explice pe larg, pentru a putea sesiza natura şi fundamentul lor. Apoi este necesar să fie prezentate
propunerile care întrunesc un minim de “acceptabilitate” şi care ţin, cu adevărat, seama de conjunctura
economică, de productivitate şi de evoluţia costurilor vieţii. Nu sunt de acord cu partizanii unei linii dure,
care adoptă poziţii aproape definitive, înainte chiar ca negocierile să debuteze. Trebuie să ştii să-ţi aperi
spatele şi să-ţi pregăteşti o retragere onorabilă.
Dacă sindicatele adoptă o orientare ideologică, acest lucru mă deranjează foarte puţin…La iau aşa cum sunt
şi discut cu reprezentanţii lor. Eu nu sunt la masa negocierilor pentru a reconstrui societatea. Dacă patronatul
se dovedeşte la început de bună credinţă, este posibil ca cealaltă parte să facă la fel. Încrederea
atrage de regulă încredere; negocierea vizează să stabilească un “modus vivendi” şi nu să distrugă partea
opusă.-8
Mi-ar plăcea să obţin postul din Montreal. Acest lucru mi-ar permite să am o reţea de contacte mai extinsă.
Voi fi în miezul problemei şi voi putea participa mai des la reuniunile Consiliului de administraţie al
Societăţii de Consultanţă în Relaţii industriale, din care fac parte. Aş putea totodată să fiu mai activ în filiala
din Montreal a Asociaţiei Internaţionale a Directorilor de Resurse Umane.-4
Ştiu că mi se vor pune anumite întrebări dificile. Este normal: conducerea are dreptul să-şi cunoască foarte
bine eventualii colaboratori.
Am aflat că a fost concediat un operator la Uzina La Tugue. El a refuzat să asculte un ordin al maistrului,
pretextând că măsurile de securitate n-au fost asigurate înainte de a pune noul echipament în funcţiune.
În principal, operatorul trebuie să asculte directivele dar, în acest caz, dacă informaţia mea este bună,
maistrul ar fi putut adopta o decizie proastă. Dacă suntem corecţi, nu putem cere unui operator să asculte o
dispoziţie, atunci când el crede că aceasta îi poate provoca un prejudiciu care nu va putea fi reparat prin
recurgerea la procedura normală de reglementare a plângerilor.-12
Dacă voi fi întrebat care sunt obiectivele mele în caz că voi obţine postul, voi răspunde că toate acţiunile
sau deciziile pe care le voi adopta vor fi orientate către crearea şi menţinerea unor relaţii de muncă
sănătoase. Pentru aceasta este necesar să se culeagă informaţii cu privire la numărul de plângeri şi la natura
acestora, în cursul unei perioade date. Este necesar ca informarea să se facă deseori de la superiorul ierarhic,
pentru a şti dacă sfaturile furnizate sunt potrivite pentru diferite uzine, dacă ele sunt judicioase şi în ce
măsură conţin reglementări adaptate situaţiilor şi conforme cu regulile judecătoreşti elementare.-9
 TABEL DECIZIONAL
(+/-)

CANDIDATUL 1 CANDIDATUL 2
Q1. Q1.
Q2. Q2.
Q3. Q3.
Q4. Q4.
Q5. Q5.
Q6. Q6.
Q7. Q7.
Q8. Q8.
Q9. Q9.
Q10. Q10.
Q11. Q11.
Q12. Q12.
Q13. Q13.
Q14. Q14.
Q15. Q15.