Sunteți pe pagina 1din 12

Capitolul 3

CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE

A. PROBLEME REZOLVATE
PROBLEMA 3.1.
Se consideră un CAN cu aproximații succesive, cu schema din fig 2. RAS este un
registru de aproximații succesive, ce lucrează pe frontul pozitiv al tactului de ceas. El
generează la tactul „i” valoarea „1” la ieșirea Qi , iar la sfârșitul perioadei respective de tact
(pe frontul pozitiv al tactului următor , i+1) memorează în Qi valoarea existentă pe intrarea D.
Se cunosc: VR=10 V, Rr=5 kΩ, VA=15 V, R3=3,9 MΩ, R4=5kΩ, R5=24 MΩ.
Se cer:
a) Să se determine relația de conversie, domeniul de tensiuni în care lucrează și rezoluția
convertorului;
b) Să se descrie formele de undă pentru b1...b8 în cazul Ui = 3V; să se evalueze eroarea
de cuantizare;
c) Să se determine variația curentului I0 în cele 8 tacte;
d) Dacă timpul de conversie al CNA este tCNA = 1 µs și timpul de răspuns al
comparatorului este tcomp = 1 µs, să se determine frecvența maximă a tactului de ceas f0,
precum și timpul de conversie minim al CAN;
e) Să se determine amplificarea minimă a comparatorului, dacă pentru acționarea sigură
a RAS este necesară o tensiune de minim 3V pe intrarea ”D”, pentru nivel logic ”1”.
Fig. 2
Rezolvare:

a) La sfârșitul unui ciclu de conversie, tensiunea la intrarea comparatorului este


aproximativ 0V. Aceasta înseamnă că se poate scrie:

Vin VA
+ − I0 = 0 (1)
R4 R3

VA
Vin = R4  I 0 − (2)
R3
8
VR 8 −i
I 0 = I R  2 bi =  2 bi
−i
(3)
i =1 Rr i =1

R4 8 −i 8
= VR  2 bi − R4 = 10 2−i bi − 0,019 V 
VA
Vin p (4)
Rr i =1 R3 i =1

Pragurile pentru care se modifică numerele de ieșire sunt:


0 V ÷ 0,019 V → 00H
0,019 V ÷ 1,5 ULSB → 01H
1,5· ULSB ÷ 2,5· ULSB → 02H (5)
2,5· ULSB ÷ 3,5· ULSB → 03H
............................................................................
254,5· ULSB ÷ 10 V → FFH

Rezoluția este de 40 mV (ULSB = 10·2-8 V) (6)

b) Numărul N rezultat la ieșirea convertorului se obține din relația de conversie


8
V V  R
N =  2− i bi =  in + A  r  0,302 (6)
i =1  R4 R3  VR
Se obține numărul binar N=01001101.
Pentru determinarea modului de variație a celor 8 biți se pleacă de la algoritmul de
conversie cu aproximări succesive: În primul interval de ceas algoritmul setează bitul b1 la
valoarea „1”. Numărul rezultat (1000000) este convertit într-o tensiune (R4 I0) și comparat cu
tensiunea de intrare. Rezultatul comparației se înscrie pe poziția bitului 1 la următorul front
activ al ceasului. În al doilea interval de ceas se setează bitul 2 la valoarea „1”, se convertește
numărul rezultat (c1100000) în tensiune și se compară cu Uin, rezultatul comparației
înscriindu-se pe poziția bitului 2. Se procedează similar până la stabilirea celor opt biți.
Variația biților b1, ..., b8 este dată în figura 2.r:

Fig. 2.r – Variația biților bi și a curentului I0


Eroarea de cuantizare va fi dată de:
e = |Vin – V(N)| (7)
I0(N) = IR(2-2 + 2-5 + 2-6 + 2-8) = 0,601525 mA
V(N)=R4I0(N) -0,019 = 2,9888125 V
e = 11,1875 mV

VR
c) Curentul I0(N)=  N = I R  N . În fiecare interval de ceas numărul care iese din
Rr
registrul de aproximări succesive se obține, din figura 2, prin citirea celor 8 biți în intervalul
respectiv:

-în pasul 1, N1=1000000, iar I 0 ( N1 ) = 0,5  I R

-în pasul 2, N2= 01000000, iar I 0 ( N1 ) = 0, 25  I R

-în pasul 3, N3=011000000, iar I 0 ( N1 ) = 0,375  I R


.............
Variația în timp a I0 este dată în figura 2b.r. Se observă că variația lui I0 tinde spre
V
valoarea curentului asociat tensiunii de intrare ( in ). Se observă de asemenea că variația
R4
curentului curentului în jurul valorii de echilibru scade exponențial.
d) Pe durata unui tact, CNA va trebui să convertească numărul de la ieșirea RAS în
curentul I0, iar comparatorul va trebui să efectueze comparația și să înscrie rezultatul pe
intrarea D a RAS. Prin urmare va fi necesar ca:
tCNA + tcomp ≤ T0 (8)
Astfel:
T0min = 2 µs
și
f0max = 1/T0min = 500 kHz
Timpul de conversie este dat de relația:
Tconv = (n+1)T0 (9)
Rezultă:
Tconv,min = 9 T0min = 18 µs

 1 1 1  Vin p VA
e) U comp  + +  = + − I0 (10)
 R4 R5 R3  R4 R3

Vin p
VA
+
− I0
R4 R3
U comp = (11)
1 1 1
+ +
R4 R3 R5

o variație de un LSB a lui Vin p trebuie să producă o variație cel puțin egală cu
V
sensibilitatea comparatorului 0 . Dar un LSB pentru Vin p este echivalent cu un LSB pentru
A
I0 , deci variația minimă ce trebuie sesizată este:

I R 2−8 V
Vcomp =  0 (12)
1 1 1 A
+ +
R3 R4 R5

V0 2  2−8
  39 mV (13)
A 1 1 1
+ +
3,9 103 5 24 103

rezultă condiția pentru amplificarea minimă este Amin ≥ 77 (14)


PROBLEMA 3.2.
Se consireră un convertor analong-numeric cu aproximări succesive, care măsoară
tensiunea furnizată de o sursă ideală de tensiune. Se cunosc: CNA de 10 biți, cu ieșire în
tensiune, impendanță de ieșire R0 = 10 kΩ, eroare relativă εr = ±2,5×10-4; comparatorul are
amplificarea A = 4×103 , timpul de răspuns tcomp≤ 1μs, rezistența de intrare Rin = 10kΩ,
tensiunea de decalaj Vos = ±5,0 mV; nivelul de ieșire din comparator, pentru o recunoaștere
sigură a stării de “1” este de V0 = 3V, iar capacitatea totală a nodului de comparație este C0 ≤
20pF. Se cer:
a) UCS și numărul de digiți ai unui voltmetru electronic ce ar utiliza acest CAN, dacă se
impune ca eroarea suplimentară să fie cel mult egală cu eroarea de cuantizare, iar eroarea statică
a comparatorului să fie egală cu eroarea dinamică a CNA-ului.
b) Timpul minim de conversie și frecvența maximă de tact, în condițiile de la pct (a).

 dU in 
c)   la care indicația poate să rămână neperturbată, dacă frecvența de tact este
 dt  max
de 400 kHz.
f0
Comp
Start
RAS
Uin
V0

VR
CNA

Rezolvare
a)
Uin = UCNA + R0 I + Ucomp + VOS + eq (1)

UCNA = UCNA _ 0 + eCNA _ stat + eCNA _ dinamic (2)

Ucomp = RIN I (3)

unde:
eq este eroarea de cuantizare
eCNA_stat este eroarea statică a convertorului numeric analogic
eCNA_dinamic este eroarea dinamică a convertorului numeric analogic
I curentul care intră în comparator
UCNA_0 este valoarea ideală a tensiunii de ieșire din CNA
Uin _ 0 = UCNA _ 0 + eq (4)
U in = U in _ 0 + eCNA _ stat + eCNA _ dinamic + I ( RIN + R0 ) + VOS (5)

V0
U comp  (6)
A
din (3) și (6) rezultă:

 V0 
I  0,  (7)
 RIN A 

1
etot = eCNA _ stat + eCNA _ dinamic + ecomp _ stat  eq = U LSB (8)
2
1
eCNA _ stat =   N max = 2,5 10−4  210 = U LSB (9)
4

deoarece eCNA _ dinamic = ecomp _ stat , din (8) și (9) rezultă că:

1 V0 1
ecomp _ stat = ( RIN + R0 ) + VOS  U LSB (10)
2 RIN A 8

1 3 2
ecom _ stat = + 0,5 10−3 = 1, 25 mV (11)
2 4 10 3

U LSB = 8 1, 25 mV = 10 mV (12)

(
UCS = U LSB  210 − 1 = 10, 23V ) (13)

b)
− tmin − tmin
1
eCNA _ dinamic = V _ max  e 
= U MSB  e 
 U LSB (14)
8
1
= (15)
R0C0

U MSB = 29 U LSB (16)

( )
tmin   ln 212 = 0,83  s (17)

Perioada minimă de tact este:


Tmin = tmin + tcomp = 1,83  s (18)

Frecvența maximă de tact:


1
f max =  545 KHz (19)
Tmin

Timpul minim de conversie este:


tconversie = 10  Tmin = 18,3  s (20)

c) dacă frecvența ceasului este f= 400 KHz, atunci perioada (timpul alocat pentru decizia
unui bit ) este T= 2,5 μs
Deci:
Tbit − tcomp = 1,5  s (21)

U LSB
dU in U
=  8 = 50 V/μs (22)
dt Tconversie 10  Tbit

PROBLEMA 3.3.
Un semnal periodic de formă triunghiulară, cu excursia cuprinsă între -4 V și 3 V,
eșantionat cu o frecvență de 2 MHz mult mai mare decât domeniul semnificativ de frecvență
ocupat de semnal, este aplicat unui CAN bipolar pe 10 biți.

Se cere:
a) să se determine tensiunea de referință a convertorului, gama dinamică și rezoluția
acestuia
b) dacă RSZ la intrare este de 30 dB, să se determine numărul efectiv de biți ai
sistemului de conversie
c) știind că semnalul este achiziționat de 16 ori, iar eșantioanele analogice sunt obținute
prin mediere, să se calculeze numărul efectiv de biți obținuți prin mediere
Rezolvare:

a) E de preferat ca gama dinamică a convertorului să acopere cât mai bine semnalul. De


asemenea, e de preferat ca aceasta să fie centrată în zero.
Se va alege gama dinamică: -4 V...4 V.
Tensiunea de referință va fi VREF = 8 V (pentru a obține domeniul de lucru al convertorului
VREF VREF
− ...
2 2 )

VREF
Rezoluția va fi U =  7,8mV
210
b) RSZ la intrare va fi datorat zgomotului analogic al amplificatoarelor ce preced
conversia. RSZ se dfinește ca raportul dintre puterea semnalului și puterea de zgomot:
Ps Ps
RSZ = RSZ  dB  = 10lg
Pzg Pzg

Se calculează puterea semnalului:


T
T 2 2 
1  4  28   28 16  
T
12 2 13
Ps =  x (t )dt =    t − 4  dt +   − t +  dt  = ... = W
T 0 T 0 T  T 3T 3  3
 4 

Se obține acum puterea de zgomot:


RSZ  dB 

Pzg = Ps 10 10
= 4,33 10 −3W

În ipoteza în care zgomotul analogic de la intrare este alb, cu densitatea spectrală de


putere constantă în toată banda de frecvență, vom obține că puterea mai sus calculată este
exact varianța acestuia:

 a2 = Pzg = 4,33 10 −3W

Zgomotul analogic provine, pe de o parte din zgomotul suprapus inevitabil peste


semnalul de intrare și, pe de altă parte, din zgomotul propriu al amplificatoarelor ce preced
conversia.
Varianța zgomotului total va fi:

 t2 =  a2 +  c2
2
VREF
unde  c2 =  5, 08 10−6W este varianța zgomotului de cuantizare.
2 12
2n

Pentru caracterizarea raportului semnal/zgomot total în sistemele de conversie și


prelucrare numerică a semnalelor se utilizează numărul efectiv de biți, nef. Acesta se poate
defini ca fiind numărul de biți al unui sistem de conversie fără zgomot analogic (ideal),
caracterizat prin același raport semnal/zgomot total ca și sistemul real:
2
 U ef  2
nef = log 4   + log 4
 t  3
unde Uef este tensiunea efectivă a semnalului de la intrare:

T
1 2 13
U ef = 
T0
x (t )dt =
3
V

Se obține nef = 8,61 biți.


c) În urma eșantionării semnalului analogic se obțin eșantioane ale semnalului cu
următoarea expresie:

xi k  = xk  + ni k , i = 1...16

unde x[k] este valoarea tensiunii x(t) la un moment de timp discret k, iar ni[k] este
valoarea corespunzătoare a zgomotului total pentru eșantionul i.
În urma medierii celor 16 eșantioane, se obține o singură valoare a eșantionului ce
urmează a fi prelucrat mai departe:

1 16 1 16
x k  =  i x  k  = x  k  +  ni  k  = x  k  + n  k 
16 i =1 16 i =1

Varianța zgomotului total ce afectează eșantionul curent va deveni:

 t2
 =t
2
 0,27 10 −3W
16
Noul număr efectiv de biți va fi:
2
 U ef  2
n 'ef = log 4   + log 4 = 10, 61 biți
 t  3
B. PROBLEME PROPUSE
PROBLEMA 3.4.
Fie un CAN cu aproximații succesive de 8 biți, unipolar, VREF = 10,24V.
a )Să se calculeze: VLSB, VMSB, VCS.
b) Aplicând algoritmul cu aproximații succesive, să se determine numărul de la ieșire
pentru UIN = 7V, cazul cu trunchiere
c) repetați b) pentru cazul cu rotunjire

PROBLEMA 3.5.
Se dă un CAN cu aproximații succesive pe 8 biți, unipolar. Dacă la intrarea sa se aplică
o tensiune U1=5,12V la ieșire se obține numărul N=40H.
a) Să se determine tensiunea de referință UR și rezoluția convertorului.
b) Să se descrie formele de undă pentru b1...b8 în cazul Uin = 3,74 V.
c) Dacă la intrarea convertorului se aplică un semnal sinusoidal cu amplitudine A=10V și
nr. efectiv de biți pe care lucrează convertorul este nef = 4,67b, să se determine RSZ
(dB) de la intrarea convertorului..

PROBLEMA 3.6.
Cât trebuie să fie frecvența minimă de eșantionare a unui CAN cu AS pe 8 biți pentru ca
acesta să poată fi utilizat la cuantizarea unui semnal vocal pentru transmisia telefonică
(semnalul se consideră că are fmax= 3,4kHz).

PROBLEMA 3.7.
Se dă un CAN cu aproximații succesive pe 8 biți, unipolar. Dacă la intrarea sa se aplică o
tensiune U1=5,12V la ieșire se obține numărul N=40H.
a) Să se determine tensiunea de referință UR și rezoluția convertorului. Să se descrie formele
de undă pentru b1...b8 în cazul Uin = 4.37 V.
b) Dacă la intrarea convertorului se aplică un semnal sinusoidal cu amplitudine A=5V și
RSZ = 30dB, să se determine numărul efectiv de biți pe care lucrează convertorul.

PROBLEMA 3.8.
Se dă un CAN cu aproximații succesive pe 8 biți, bipolar. Dacă la intrarea sa se aplică o
tensiune U1=2,56V la ieșire se obține numărul N=C0H.
a) Să se determine tensiunea de referință UR și rezoluția convertorului.
b) Să se descrie formele de undă pentru b1...b8 în cazul Uin = 4,37 V.
c) Dacă la intrarea convertorului se aplică un semnal sinusoidal cu amplitudine A=5V și
nr. efectiv de biți pe care lucrează convertorul este nef = 6,27b, să se determine RSZ
(dB) de la intrarea convertorului.

S-ar putea să vă placă și