Capitolul 2

CONVERTOARE NUMERIC-ANALOGICE

A. PROBLEME REZOLVATE
PROBLEMA 2.1.
Se consideră CNA integrat AD 7520, care poate fi descris prin schema echivalentă din
figura 2. (Este realizat în tehnologie CMOS, are un timp de conversie de cca 500 ns pentru
curenți și admite tensiuni de referință VREF în domeniul ± 25V) . Presupunînd comutatoarele
și amplificatorul operațional ideale, determinați relația de conversie, domeniul tensiunilor de
la ieșirea convertorului și rezoluția acestuia.

VR R R R

2R 2R 2R 2R 2R 2R
R
b1 b2 b3 b9 b10
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
VO

Fig. 2

Rezolvare

Dacă bornele I 0 și I 0 sunt puse la masă:

10
I 0   bi I i (1)
i 1

2R Vref Vref
I1    2 1
2R  2R R R
2R Vref
I2   I1  2 2
2R  2R R
.................................................... (2)
2R Vref
I10   I 9  2 10
2R  2R R
 10 Vref
I 0   bi  2 i (3)
i 1 R
10 Vref
I    bi  2 i (4)
i 1 R
VR
IR IR R

I I I I I
2R 2R 2R 2R 2R 2R

I Rf
b1 b2 b3 b9 b10
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 VIa

Vb

Fig. 2r

A.O. ideal  VA VB  0 ; I 0  0

10 Vref
I    bi  2 i I f (5)
i 1 R
V0 = -Rf· If (6)
Vref 10
V0   R f   bi  2 i (7)
R i 1
10
dacă R f  R atunci V0  Vref   bi  2 i (8)
i 1

Limitele domeniului de variație a tensiunii de la ieșire:

V0 min = -VR (1-2-10) pentru toți bi =”1” (3FFH) (9)
V0 max = 0 V pentru toți bi =”0” (000H) (10)

Rezoluția convertorului este:

V0 max  V0 min VR
V0   V0 (001H)  V0 (000H)  (11)
210  1 210
 PROBLEMA 2.2.
În figura 1 este dată o schemă simplificată a CNA-ului DAC.08. Să se stabilească relația
de conversie pentru curenții I0 și I0’. Se consideră >>10    1 (pentru T0 ÷ T9).
Potențialele V- < 0V și V5 > 0V se consideră alese convenabil pentru ca toate tranzistoarele să
fie în RAN.

Io

0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 10 10 1 I`o
b1 b2 b3 b4 b5 b6 b7 b8
I/2
VR T5 T T6 T T7 T T8 T

V5 4A 2A A A A
Rr R
IR R
16A 8A 4A 2A A A A
T2 T3 T4
T0 T T1 T T T T T9 T
Rr R 2R 2R 2R 2R 2R

R R R
-
V
Fig. 1

Rezolvare:

Curentul de referință este

VR
IR   IC 0
RR (1)
Tranzistoarele T0 , ..., T9 au arii diferite ale joncțiunii BE , astfel încât să lucreze cu
curenți diferiți la același tensiune VBE.
Se notează IE curentul de emitor și respectiv IC curentul de colector
Deoarece ariile joncțiunilor BE ale tranzistoarelor sunt în relația:
A0 = 2 A2 = 4 A2 = 8 A3 = 16 A4 = 16 A9 (2)
A5 = 2 A6 = 4 A7 = 4 A8 (3)
 IS ~ A (aria joncțiunii BE a tranzistorului)
rezultă că avem relațiile:
IS0 = 2 IS1 = 4 IS2 = 8 IS3 = 16 IS4 = 16 IS9 (4)
IS5 = 2 IS6 = 4 IS7 = 4 IS8
Presupunem că toate tranzistoarele se află în RAN și că tensiunile bază-emitor ale tuturor
tranzistoarelor sunt egale:
VBE0 = VBE1 = VBE2 = VBE3 = VBE4 = VBE9 (5)
Conform ecuației de funcționare a tranzistorului bipolar în RAN:

V 
I C  I S  exp  BE 
 kT  (6)
rezultă, dacă presupunerile făcute sunt corecte, avem relațiile:
IC1 = 2 IC2 = 4 IC3 = 8 IC4 = 16 IC5 = 16 IC6 (7)
IC7 = 2 IC8 = 4 IC9 = 4 IC10
Aplicăm acum ecuația Kirrchoff 2 pe bucla formată din joncțiunle bază-emitor ale
tranzistoarelor T4 și T9 și rezistențele din emitoarele acestora:

VBE 9 + 2R  I E 9  2R  I E 4  VBE 4  0
(8)
IE4 = IE9 (9)
Aplicând Kirrchoff 2 pe următoarea buclă rezultă:


VBE 3 + 2R  I E 3  2R  I E 4  VBE 4  R I E 4  I E 9  0  (10)
IE3 = 2· IE4 (11)
Analog se demonstrează că :
IE0 = 2·IE1 = 4· IE2 = 8· IE3 = 16· IE4 = 16· IE9 (12)
IE9 = 2·IE5 = 4· IE6 = 8· IE7 = 8· IE8 (13)
Astfel, conchidem că presupunerile făcute anterior (tranzistoarele sunt în RAN și au
tensiunile bază-emitor egale) sunt corecte pentru circuitul dat.
În colectorul tranzistorului T8 este introdus un divizor de curent cu ”2”, astfel încât:
8 8 8
I 0   I i  bi   I R  2 bi  I R  2i bi
i

i 1 i 1 i 1 (14)
8 8
I 0  I R  2 bi  I R  2i 1  bi 
i

i 1 i 1 (15)
 rezoluția este:  I 0  I R 28 (16)

PROBLEMA 2.3.
Se dă convertorul CNA cu ieșire în tensiune din figura 2a. Se cunosc: VR = +10V ± 0,1V;
Rr = 10kΩ ± 0,5% , R1 = 5kΩ ± 0,5% . Să se determine:
a) Relația de conversie, domeniul tensiunilor de ieșire și rezoluția convertorului.
b) Eroarea relativă limită a lui V0 pentru combinația 20H aplicată intrărilor de date.

VR
2 R1
b1 b8
Rr

Vr+ Io
DAC 08
Vr- Io V0
Rr
R1
V
 R
2
Fig. 2a
Rezolvare:

a) Relațiile de funcționare ale convertorului DAC 08 sunt:

8 8 8
I 0   I i  bi   I R  2 bi  I R  2i bi
i

i 1 i 1 i 1 (1)
8 8
I 0   2 bi  I R  2i 1  bi 
i

i 1 i 1 (2)
 VR
R1
b1 b8
Rr

Vr+ Io
DAC 08
Vr- Io VA V0
Rr
R1

Fig. 2a.r

V0  I 0 R1  VA (3)

VA   R1 I 0 (4)

 1 
8

V0  R1I R  
  256  i 1

 1  2 bi 2i 
 (5)
8
R  1 
b 2
R1 i
V0  VR 1 1    2  VR i
Rr  256  Rr i 1 (6)

R1  1   1 
V0min  V0  00 H   VR 1    5 1    4.98V
Rr  256   256  (7)

R1  1  R1  1 
V0max  V0  FFH   VR 1    2  VR 1     4.98V
Rr  256  Rr  256  (8)

R1 8
 V0  V0  01H   V0  00 H   2  VR 2   40mV
Rr (9)
Se observă că acest CNA este bipolar și nu poate genera 0V la ieșire, pentru nici un
număr binar aplicat la intrare.
b) La aplicarea la intrare a numărului hexazecimal 20H, tensiunea de la ieșirea CNA –
ului este:
 R1  1  R1 3 R1  1 1 
V0  VR 1    2  VR 2  VR  1     3,73V
Rr  256  Rr Rr  4 256 
(10)

1  V0 V0 V0 VR 

 V0    R   R1
  R   Rr
  V   
V0  R1 Rr VR
1 r R
 (11)
1
𝜀 𝑉0 = 𝑉 𝑉0 (𝜀 𝑅1 + 𝜀 𝑅𝑟 + 𝜀 𝑉𝑅 ) = 2%
0

PROBLEMA 2.4.
Se dă convertorul CNA cu ieșire în tensiune din figura 3. Se cunosc:
VR = +10V ± 0,02V ; Rr = 5kΩ ± 0,1% , εR1= εR2 = 0,1% și eroarea absolută limită
aferentă curenților de ieșire ai convertorului DAC 08 este 0,2%·Iref. Să se determine:
a) R1 și R2 pentru a obține un convertor bipolar cu V0 min = -10V și V0 max ≈ -V0 min
b) Eroarea absolută limită a lui V0 pentru combinația 40H aplicată intrărilor de date.

R1 R2
VR

b1 b8
Rr

Vr+ Io
DAC 08
Vr- Io V0
Rr

Fig. 3
Rezolvare:

Relațiile de funcționare ale convertorului DAC 08 sunt:

8 8 8
I 0   I i  bi   I 0  2 bi  I R  2i bi
i

i 1 i 1 i 1 (1)
8 8
I 0   2 bi   2i 1  bi 
i

i 1 i 1 (2)
Aplicând Kirrchoff 1 rezultă că:

I 0  I 1  I 2 (3)

VR
I1 
R1 (4)

V0
I2 
R2 (5)

 V 
V0  R2   I 0  R 
 R1  (6)

V 8
VR 
V0  R2   R  bi 2 i  
R1 
 Rr i 1 (7)
și cele două tensiuni limită ale convertorului:

R2
V0 min  V0 (00H)  -  V R  10 V
R1 (8)

V0 max  V0 (FFH) 
R2
Rr
 R

VR 1  2 8 - 2  VR  10 V
R1 (9)
din relațiile (8)și (9) rezultă:
R2 = 2Rr = 10 kΩ (10)
R1 = R2 = 10 kΩ (11)
𝑉0𝑚𝑎𝑥 −𝑉0𝑚𝑖𝑛 𝑅1 𝑉𝑅
𝛿𝑉0 = = = 78 𝑚𝑉 (12)
28 −1 𝑅𝑟 28

b) Relația de conversie se mai poate scrie:

 V 
V0  R2   I 0  R 
 R1  (13)
Eroarea absolută limită este dată de relația:

V0 V V0 V
eV0   R2   R2  0  R1   R1   VR   VR  0  I 0   I 0
R2 R1 VR I 0
(14)
curentul de referință IR este dat de relația
 VR V
IR  2 R
Rr R2 (15)

VR V
eV0  V0   R2   R2   R1  R  R2   VR  R2  I 0   I 0
R1 R1 (16)

V V 
V0 (40H) = V0 (010000002) = R2   R 22  R  = -VR·2-1 = -5 V (17)
 Rr R1 

I0 (40H) = I0 (010000002) = IR (2-2)= 0,5 mA (18)

eV0  5   R2  10   R1  1 0,02  104  4 106  75mV (19)

PROBLEMA 2.5.
Se dă convertorul CNA cu ieșire în tensiune din figura 9. Se cunosc:
VR = +10V ± 0,1V ; Rr = 10kΩ ± 0,5% , R1 = 5kΩ ± 0,5% . Să se determine:
a) Relația de conversie, domeniul tensiunilor de ieșire și rezoluția convertorului.
b) Eroarea relativă limită a lui V0 pentru combinația 20H aplicată intrărilor de date.

VR

b1 b8
Rr
VA
V Io V0

DAC
V 08 Io
Rr R1

Fig. 4

Rezolvare:

a) Relaţiile de funcţionare ale convertorului DAC 08 sunt:

8 8 8
I 0   I i  bi   I R  2 bi  I R  2i bi
i
(1)
i 1 i 1 i 1
8 8
I 0   2i bi  I R  2i 1  bi  (2)
i 1 i 1
 V0  VA (3)

V
VA   R1I 0 A
(4)
8

b 2
R i
V0  VR 1 i (5)
Rr i 1

V0max  V0  00 H   0V (6)
R1  1 
V0min  V0  FFH   VR 1     4.98V (7)
Rr  256 
R1 8
 V0  V0  01H   V0  00H   VR 2   20mV (8)
Rr
Se observă că CNA-ul este unipolar şi generează doar tensiuni negative.
b) La aplicarea la intrare a numărului hexazecimal 20H, tensiunea de la ieşirea
CNA –ului este:
R
V0  VR 1 23  0,625V (9)
Rr
1  V0 V V 
 V0    R1   R1  0  Rr   Rr  0  VR   VR  (10)
V0  R1 Rr VR 

PROBLEMA 2.6.
Se consideră un CNA bipolar, funcționând conform codului binar deplasat. Acestuia i se
aplică o tensiune sinusoidală de amplitudine aproximaitiv 0,5 VREF . Dintr-o eroare, bitul b1
este scurtcircuitat la masă. Să se deseneze forma de undă rezultată la ieșire. Ce formă de undă
ar rezulta dacă bitul b1 ar fi legat la ”1” logic.
Aceeași problemă, dacă bitul în cauză ar fi bitul b2.

Rezolvare:

a) Un CNA bipolar, care funcționează conform codului binar deplasat are relația de
conversie:

 1 n 
ucorect  t   VR     bi 2i 
 2 i 1  (1)
se observă că:
 b1  1 daca ucorect  t   0
b1  0 daca ucorect  t   0 (2)
dacă bitul b1 = 0 tot timpul, relația de conversie devine:

 1 n 
u  t   VR     bi 2i 
 2 i 2  (3)
deci:

ucorect  t  daca ucorect  t   0


u t    VR
ucorect  t   daca ucorect  t   0
 2 (4)
dacă bitul b1 = 1 tot timpul, relația de conversie devine:

 1 1 n 
u  t   VR      bi 2i 
 2 2 i 2  (5)
n
u  t   VR  bi 2i
i 2 (6)
deci:

ucorect  t  daca ucorect  t   0


u t    VR
ucorect  t   daca ucorect  t   0
 2 (7)

Formele de undă sunt prezentate în fig. 4r.a

b) Similar se discută și cazul în care bitul b2 este eronat: dacă bitul b2 = 0 logic, atunci
relația de conversie devine:

 1 n

u  t   VR    b1 21   bi 2i 
 2 i 3  (8)
 ucorect  t  daca b2  0

u t    1
ucorect  t   VR daca b2  1
 4 (9)

dacă bitul b2 = 1 logic, atunci relația de conversie devine:

 1 n

u  t   VR    b1 21   bi 2i 
 4 i 3  (10)

ucorect  t  daca b2  1

u t    1
ucorect  t   VR daca b2  0
 4 (11)
Formele de undă corespunzătoare sunt prezentate în fig. 4r.b
 ucorect (t) ucorect (t)
0,5 0,5
·VR ·VR
0,25·
VR

-
0,25·VR
- -
0,5·VR 0,5·VR
u
u (t) 0,5
(t) ·VR
0,25·
VR

-
0,5·VR -
Cazul b1 = 0 0,25·VR
-
u 0,5·VR Cazul b2 = 0
0,5 (t)
·VR u
(t) 0,5
·VR
0,25·
Cazul b1 = 1 VR
Fig. 4r.a
-
0,25·VR
-
0,5·VR Cazul b2 = 1

Fig. 4r.b

PROBLEMA 2.7.
Se consideră CNA-ul din figura 1. Se cere:
a) Să se deducă relația de conversie și rezoluția.
b) Dacă timpul de comutare al comutatoarelor electronice este 100ns, să se determine
capacitatea maximă a nodului de însumare Cn, astfel încât timpul de conversie să fie mai mic
de 500ns.
 c) Dacă se utilizează comutatoare MOS ca cele din Fig.1.b, având rezistența tranzistorului
deschis ra = 100  și a tranzistorului blocat ro=5M  , să se calculeze eroarea de zero și de cap
de scară.
d) Admițând o toleranță a rezistențelor de 0,5% să se determine r în cazul combinației
80H. Tensiunea cap scară este afectată de această sursă de eroare?
VR

0 1 0 1 0 1 0 1
b7 b6 b1 b0

27R 26R 2R R

VO (b0,...,b7)
CN

Fig. 1

VR

(coman
da logică) Ri

bi V0

Fig. 1.b

Rezolvare
Metoda potențialelor la noduri:
7 7
V0 Gi  VR biGi i {0,2,...,7} bi {0,1} (1)
i 0 i 0
1 1
Ri  2i R  Gi   i (2)
Ri 2 R
7 7

 bi Gi  bi 2i
i 0 i 0
V0  VR 7
 VR 7
(3)
 Gi 2 i

i 0 i 0
 V0 max VR ( pentru toti bi "1" )
 (4)
 V0 min  0 ( pentru toti bi "0" )
VR
V  VLSB  V0 (01H )  V0 (00 H )   39,2 mV (5)
28  1

Se consideră tranziția de la combinația 00H la una oarecare. Aceasta corespunde aplicării

unei trepte de tensiune conform schemei.
Ra Re

V0(t) V0(t)
Rb
VR σ(t)
Cn V(n) σ(t) Cn

Fig. 1r.a
Semnificația notațiilor este următoarea:
7 7
 Ga   bi Gi  Gb   bi Gi
1 1
(6)
Ra i 0 Rb i 0

 
7
Ge  Ga  Gb  
1 2
i
  1  2 8 (7)
i 0 2 R R
1 R 1 R
Re     (8)
Ge 2 1  2 8 2
 
t


V0 (t )  V (n)  1  e   (9)
 
 
1
 (10)
Re C n
Se consideră conversia încheiată dacă:

1
V  V0 (t )  V n   VLSB (11)
2
tconversie = tcom+ tcres (12)
1 V
V n   V0 t    R 8 (13)
2 1 2
t
 1 V V
V n e    R 8  R9 (14)
2 1 2 2
 t
 VR
e   2 9  (15)
V n 
t  V 
  ln  R   9 ln 2 (16)
  V n  
t
 (17)
 V 
9 ln 2  ln  R 
 V n  
Situația cea mai defavorabilă apare când V(n) este maxim (la saltul maxim) adică saltul
de la 00H  FFH 

 1 t
Cn    12,7pF (18)
Re Re 9 ln 2

Schema electrică a unui comutator electronic folosind tehnologia CMOS este

următoarea:

V
(coman
Ri
da logică)

bi V0

Fig. 1r.b

Schemele simplificate pentru eroarea de zero și cap scară:

 V V
R R

r0 ra
Ri Ri

V0(n) V0(n)
ra r0

Fig. 1r.c
de zero:

ra
V0 min  VR   2  10 5 VR  200 μV (19)
ra  r0

de cap de scară:

r0
V0 min  VR   VR  200 μV (20)
ra  r0
 B. PROBLEME PROPUSE
PROBLEMA 2.8.
Se dă convertorul CNA cu ieșire în tensiune din figura 5. Se cunosc:
VR = +10V ± 0,1V ; Rr = 10kΩ ± 0,5% , R1 = 5kΩ ± 0,5% . Să se determine:
a) Relația de conversie, domeniul tensiunilor de ieșire și rezoluția convertorului.
b) Eroarea relativă limită a lui V0 pentru combinația 20H aplicată intrărilor de date.

VR b1 b8

Rr
R1
Vr+ Io
DAC 08 V0
Vr- Io
Rr R1

PROBLEMA 2.9.
Se dă convertorul CNA cu ieșire în tensiune din figura 4. Se cunosc: VR= +10V ±
0,1V ; Rr = 5kΩ ± 0,5% , R1 = 10kΩ ± 0,5% , VA = +20V ± 0,1V. Să se determine:
a) Relația de conversie, domeniul tensiunilor de ieșire și rezoluția convertorului.
b) Eroarea absolută limită a lui V0 pentru combinația cea mai defavorabilă aplicată
intrărilor de date.

VA
VR b1 b8

Rr R1 R1

Vr+ Io V0
DAC 08
Vr- Io
Rr
 PROBLEMA 2.10.
Se dă convertorul CNA cu ieșire în tensiune din figura 6. Se cunosc:
VR = +10V ± 0,1V ; Rr = 5kΩ ± 0,5% , R1 = 10kΩ ± 0,5% . Să se determine:
a) Relația de conversie, domeniul tensiunilor de ieșire și rezoluția convertorului.
b) Eroarea relativă limită a lui V0 pentru combinația 20H aplicată intrărilor de date.
R1 R2
VR

b1 b8
Rr

Vr+ Io
DAC 08
Vr- Io V0
Rr

PROBLEMA 2.11.
Se dă convertorul CNA cu ieșire în tensiune din figura 8. Se cunosc:
VR = +10V ± 0,1V ; Rr = 10kΩ ± 0,5% , R1 = 5kΩ ± 0,5% . Să se determine:
a) Relația de conversie, domeniul tensiunilor de ieșire și rezoluția convertorului.
b) Eroarea relativă limită a lui V0 pentru combinația 20H aplicată intrărilor de date.

VR
2 R1
b1 b8
Rr

Vr+ Io
DAC 08
Vr- Io V0
Rr
R1
V
 R
2

PROBLEMA 2.12.
Se consideră un CNA bipolar, funcționând conform codului complement față de doi.
Acestuia i se aplică o tensiune sinusoidală de amplitudine aproximativ 0,5 VREF . Dintr-o
eroare, bitul b1 este scurtcircuitat la masă. Să se deseneze forma de undă rezultată la ieșire.
Ce formă de undă ar rezulta dacă bitul b1 ar fi legat la ”1” logic.
Aceeași problemă, dacă bitul în cauză ar fi bitul b2.

PROBLEMA 2.13.
În scopul realizării unei înmulțiri cu 2, biții eșantionelor corespunzătoare unui semnal
sinusoidal cu amplitudinea de aproximativ 0,5· VR , sunt deplasaați spre stânga cu o pozițe,
fără a aloca biți suplimentari și aplicați unui CNA. Să se reprezinte semnalul de la ieșirea
CNA, dacă se lucrează în cod binar deplasat. Discuție in funcție de aplitudinea semnalului.
Aceeași problemă dacă se lucrează în complement fața de doi.