1.1.

Importanta

Boabele de naut sunt folosite in alimentatie sub diferite forme: fierte, prajite,
ca surogat de cafea etc. In hrana animalelor boabele (uruite) au utilizari mai restranse
la cabaline si porcine. Produsele secundare (paiele) au o slaba valoare furajera,
deoarece se l i gn i fi ca, iar frunzele se scutura. Planta verde nu se foloseste in
furajare, datorita continutului in acid oxalic si malic.

1.2. Compozitie chimica

Boabele contin circa: 20 - 25% proteine, 4 - 6% grasimi, 53 - 63% substante

extractive neazotate; 4 - 8% celuloza si 3 - 5% cenusa.

1.3. Raspandire

Pe glob nautul se cultiva pe circa 8,58 milioane ha (cu productii medii de 7,0
q/ha) („Production yearbook”, 2001), iar in tara noastra pe circa 10 mii ha (suprafete
mai mari sunt in S - E tarii).

1.4. Sistematica. Origine. Soiuri

Sistematica. Nautul face parte din tribul Vicieae, genul Cicer, care
cuprinde multe specii anuale si perene spontane. Cultivata este specia Cicer
arietinum L., impartita in patru subspecii: orientale, asiaticum, mediterraneum si
eurasiaticum. Mai importanta este ssp. eurasiaticum, care cuprinde mai multe ecotipuri
(prolesuri) deosebite dupa inaltimea plantei, forma tufei, culoarea florilor (ecotipurile:
bohemicum, transcaucasicum si turcicum), iar in cadrul lor se disting diverse varietati.

Originea speciei cultivate, dupa DE CANDOLLE (citat de V. VELICAN, 1972),

se pare ca ar fi Caucazul de sud si nordul Persiei, de unde s-a raspandit spre India si
spre Europa de sud (Grecia etc.).

Soiuri. La noi in tara au fost cultivate cateva populatii locale (nautul galben de
Moldova, nautul galben de Lovrin etc.) si a fost creat la Fundulea soiul „Cicero 1” (var.
transcaucazo-lutescens), prin selectie dintr-o populatie de Dobrogea, avand perioada
de vegetatie de 91 - 110 zile, boabe galbene si MMB = 230 - 270 g. Soiul este cultivat
din 1973 in toate zonele de cultura a nautului, Puritatea biologica a soiului este
mentinuta la I.C.C.P.T. Fundulea.

1.5. Particularitati biologice

Nautul (fig. 4.21, dupa GH. BILTEANU, 1998) are rasarirea hipogeica. Radacina
este de tipul II, avand putere mare de absorbtie si solubilizare. Tulpina are 30 - 60 cm
inaltime, este muchiata, acoperita cu peri si erecta pana la maturitate. Frunzele sunt
imparipenat compuse, cu 7 - 17 foliole dintate, acoperite cu perisori ce secreta acid
oxalic, acid malic etc. Florile sunt dispuse solitar, avand diferite culori si inflorirea
esalonata (2-3 saptamani) de la baza spre varf, iar polenizarea este autogama. Pastaile
sunt scurte, ovale, galbene-deschis si acoperite cu perisori, continand l - 3 seminte.
Semintele au diferite forme, culori si marimi.

1. 6. Cerinte fata de clima si sol

Nautul are cerinte destul de mari la temperatura, suma de grade fiind de circa
2.000°C. Suporta cel mai usor seceta dintre leguminoasele pentru boabe. La
germinatie temperatura minima este 3 - 4°C. La 6 - 8°C rasare in mai putin de 10 zile.
Ca plantula rezista la -6°C, iar in perioada de vegetatie cere temperaturi pana la 20 -
21°C.

Solul cel mai potrivit pentru naut trebuie sa aiba textura mijlocie, sa fie bogat
in calciu. Nu reuseste pe soluri grele, excesiv de umede, slab aerate. Valorifica, insa,
bine solurile nisipoase si usor salinizate.

1.7. Zona de cultura

Nautul se cultiva in Campia Dunarii, in Dobrogea, in campia de sud a Moldovei

si in Campia de Vest.

Fig.4.21.Nautul: A - plantula; B - ramificatie cu frunze; C - planta cu pastai ajunsa

la maturitate; D - pastai de diferite marimi (mai mari de 2 cm; mijlocii, 1,8 - 2 cm
si mici, sub 1,8 cm lungime)

2. Tehnologia de cultivare a nautului

2.1. Rotatie

La noi in tara amplasarea nautului nu constituie o problema, avand in vedere

suprafetele mici cultivate. Se poate cultiva dupa orice planta, insa nu se recomanda
sa revina dupa el si alte leguminoase, in zona de cultura de la noi, nautul revine dupa
cereale sau floarea-soarelui. El este o buna premergatoare pentru graul de toamna.

2.2. Fertilizare

La o productie de 100 kg boabe, plus paiele ce revin, nautul consuma circa 5,5
kg azot, 1,8 kg fosfor si 4,5 kg potasiu (similar cu mazarea). Prin aplicarea a 300
kg/ha superfosfat s-au obtinut sporuri de 7 - 8 q/ha boabe, fata de cultura neingrasata,
in anii secetosi, care inhiba formarea nodozitatilor, s-a constatat efectul favorabil al
azotului. Nautul se fertilizeaza cu 200 - 300 kg/ha superfosfat, toamna sub aratura,
iar la pregatirea patului germinativ circa 100 kg azotat de amoniu.

2.3. Lucrarile solului

Sunt cele prezentate la mazare, dar diferentiate in functie de planta

premergatoare.

2.4. Samanta si semanatul

Pentru semanat semintele trebuie sa aiba puritatea peste 96%, iar germinatia
peste 90%, Tratamentul cu nitragin are eficacitate buna in anii cu regim hidric
favorabil. Prin scarificarea semintelor de naut s-a redus procentul de seminte tari de
la 54% la 1%, iara a vatama samanta, imbunatatind mult germinatia.

Semanatul se face in urgenta intai, cand solul are circa 4°C. intarzierea
semanatului in zona lui de cultura duce la uscarea solului, decalarea rasaririi si
fructificarii, respectiv la scaderi de productie.

Densitatea de semanat la naut, este de circa 40 boabe germinabile la m 2, in

zone umede se recomanda 50 boabe/m2.

Distanta intre randuri influenteaza mai putin productia, putandu-se semana in

randuri simple sau duble, la 60 - 70 cm, pentru a se putea prasi, in cazul terenurilor
curate de buruieni, sau daca se folosesc erbicide cu selectivitate ridicata si nu trebuie
prasit, se poate semana la distante relativ apropiate (15 cm), caz in care, la aceeasi
densitate, plantele au o repartitie mai judicioasa. Se poate semana si in benzi (60 - 70
cm intre benzi si 15 cm intre randurile benzii).

Adancimea de semanat este de 5 - 7 cm, in functie de textura si umiditatea

solului.

Cantitatea de samanta folosita la semanat este de 80 - 120 kg/ha, in functie de

densitatea stabilita si de MMB.

2.5. Lucrarile de ingrijire

Se face tavalugitul dupa semanat, iar inainte de rasarire se executa o lucrare

cu grapa care distruge buruienile si crusta. Cand plantele au 4 - 6 cm se face o lucrare
cu sapa rotativa, in perioadele in care plantele pierd turgescenta. La semanatul in
randuri rare se fac 2 - 3 prasite.

Pentru combaterea buruienilor se recomanda folosirea erbicidului Treflan 24 EC

(4-5 l/ha) aplicat la pregatirea terenului, urmat de 1 - 2 tratamente cu Prenap (3-4
l/ha) dupa rasarirea nautului, cand buruienile dicotiledonate au 2 - 4 frunze. Sorghum
halepense se combate cu Fusilade super (2 l/ha), aplicat cu al doilea tratament cu
Prenap.

2.6. Recoltare

Avand coacere mai uniforma ca celelalte leguminoase pentru boabe (favorizat

si de temperatura zonei), portul erect si pastai indehiscente, nautul se preteaza mai
bine la recoltatul mecanic. Se recolteaza cand pastaile sunt galbene si frunzele
scuturate, in doua etape sau direct cu combina, intarziind recoltatul rezulta seminte
tari, care fierb greu.

La noi in tara se obtin productii de 10 - 15 q/ha. Capacitatea de productie a

nautului este, insa, mai mare: 25 q/ha.

Aspectul exterior al acestei plante se deosebeste de cel al mazarii prin forma frunzelor
si a pastaii (care inchide in mod obisnuit doua boabe sau trei, mai rar o singura boaba).
Boabele acestei plante se aseamana cu cele de mazare, deosebindu-se numai printr-
o excrescenta caracteristica a embrionului in forma de cioc, care se aseamana cu
capul de berbec. Pielita bobului este in general zbarcita, desi exista si seminte cu
pielita neteda. Boabele sunt colorate in roz deschis, galben si foarte rar cafeniu.
Nautul se cultiva pe o suprafata de peste 12 milioane de hectare pe plan mondial. In
Europa nautul se cultiva pe aproape 100 000 ha. Productiile cele mai mari au fost
realizate in China, respectiv 4333 kg/ha. In Europa cea mai mare productie medie s-
a realizat in Grecia, respectiv 1438 kg/ha.
Nautul este bogat in proteine, saruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier)
si in complexul de vitamine B. Avand o concentratie ridicata de proteine (24%), la care
se adauga si un procent consistent de hidrati de carbon si grasimi, nautul are o valoare
alimentara deosebita, inlocuind in buna parte proteinele din carne. Colectivul de
ameliorare ricin, mazare, naut si bumbac de la statiunea Teleorman, si-a directionat
activitatea catre obtinerea de noi soiuri adaptate conditiilor climatice in zona de cultura,
superioare din punct de vedere productiv, calitativ, al stabilitatii productiei, pretabile la
recoltarea mecanizata, rezistente la boli si daunatori si conditii de stres hidric si termic.
Aici s-au creat soiurile de ricin Rodin si Burnas (2004). Nautul nu are pretentii
deosebite fata de sol. Da bune rezultate pe solurile lutoase, cu textură mijlocie spre
usoara, luto-nisipoasesau nisipo-lutoase, permeabile, bogate in calciu, care se
incalzesc usor si pe care nu exista pericolul de stagnare a apei pentru aparitia bolilor.
Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, solurile brun-roscate. Sunt contraindicate
solurile grele, argiloase, acide, saraturoase, precum si cele nisipoase cu fertilitate
scazuta. Cea mai favorabila reactie a solului este cea neutra sau slab alcalina. In tara
noastra nautul gaseste conditii favorabile de vegetatie in Dobrogea, in Campia de Vest
si partea de sud a Campiei Moldovei. Productii bune se pot obtine in jurul Aradului si
Timisoarei, ca si in zona Iasului. Revine dupa 4-5 ani pe aceasi sola.