MANUAL DE UTILIZARE pentru INVENTARUL VALORILOR PERSONALE (S.P.V.

Maniera de a reacţiona la o situaţie sau un diferit stimul din jur variază de la

individ la individ. Diversitatea comportamnetală este determinată atat de experienţa
personală a fiecăruia, de trăsăturile comportamentale precum şi de sistemul de valori a
fiecărui individ.
Unicitatea experienţei personale, precum şi a grilei proprii de valori oferă
posibilitatea identificării cauzalităţii comportamentale a individului, precum şi realizarea
unor inferenţe asupra gradului de reuşită a acestuia în raport cu sarcini diferite. Totodată,
pornind de la acest sistem de valori al individului, se poate constata o anumită atitudine
faţă de aspectele cotidiene ceea ce determină şi un anumit grad de satisfacţie personală.

În decursul evoluţiei psihologie, s-au elaborat numeroase instrumente de evaluare

a valorilor personale utilizându-se diferite elemente sau factori ai personalităţii umane.
Un asemenea instrument îl reprezintă şi inventarul de valori personale S.P.V. care are ca
obiectiv măsurarea anumitor valori cheie, graţie cărora este posibil de a determina în ce
măsură individul face faţă problemelor cotidiene. Sunt 6 valori măsurate care pot fi
orientate mai aproape sau nu fie de polul organizării şi conformismului, fie de cel al
varietăţii. Aceşti factori sunt:
- spiritul practic (P);
- autorealizarea (A);
- varietatea (V);
- spiritul decizional (D);
- spiritul organizaţional (O);
- orientarea către scop (G).

S.P.V. este un chestionar scurt care necesită doar 15 min. pentru a-l trece în
revistă, dar care, în acelaşi timp păstrează o bună fidelitate. Construcţia sa se bazează pe
un număr reprezentativ de subiecţi (N = 57 subiecţi) din diferite categorii profesionale si
nivel de studii: studii superioare (N= cca.13), studii medii (N=cca.35) dar şi alte categorii
de pregatire. Conţinutul de itemi este semnificativ relevant pentru fiecare din aceste
categorii de grupuri. Puterea de discriminare ale scalelor elaborate prin intermediul
analizei factoriale este aici foarte bine pusă în evidenţă.
S.P.V. se prezintă sub forma de chestionar cu întrebări închise conţinând 30 de
serii a câte 3 afirmaţii (triade). Pentru fiecare triadă, subiectul indică afirmaţia care
reprezintă ceea ce este cel mai important pentru el, respectiv ceea ce este mai puţin
important. În fiecare triadă, cele trei afirmaţii prezentate se orientează către valori diferite
şi au fost echilibrate în funcţie de indicele de preferinţă (Gordon, 1953 b), ţinând de
dezirabilitatea socială. În această manieră, probabilitatea pentru care un individ alege o
afirmaţie ce i se pare d.p.d.v social favorabilă este redusă. În condiţii de administrare

1
normale, metoda alegerii forţate este mai puţin supusă distorsiunii voluntare decât metoda
chestionarelor clasice (cu DA vs NU, sau Adevărat vs Fals).

După cum am menţionat mai sus, inventarul se uzează de 6 factori caracteristici

anumitor laturi ale personalităţii vis-a-vis de grila de valori specifică fiecărui individ.
Scalele sunt interpretate în parte prin conţinutul de itemi (3) care le compun şi reflectă
(când subiectul obţine note ridicate) ceea ce are importanţă pentru el. Nu sunt descrieri
specifice corespunzătoare subiecţilor în care notele sunt joase; se consideră aceşti subiecţi
nu acordă valoare la ceea ce este definit de către itemii aparţinători scalei.
Conţinutul de itemi permite definirea scalelor astfel:
a). Spiritul practic (P): a avea întotdeauna bani, a avea grijă de ceea ce posedă
persoana, a face doar ceea ce este rentabil, a trage maximul de profit pentru interesul
propriu.
Notele ridicate indica indivizi materialişti care preferă acţiuni practice, cu
utilitate imediată şi / sau fiind avantajoase d.p.d.v. economic.
b). Autorealizarea (A): nevoia de a rezolva probleme stringente, a plasa foarte
sus propriile criterii de reuşită, a face tot ceea ce este posibil pentru îndeplinirea lucrurilor
semnificative, a reuşi remarcabil în fiecare sarcina ţintă.
Notele ridicate sunt obţinute de cei care consideră de importanţă mare reuşita şi
progresul. Aceşti indivizi preferă posturile care le permit autoprogresarea şi cei care fac
dovadă de iniţiativă şi unde eforturile personale sunt recompensate.
c). Varietatea (V): a face lucruri noi şi diferite, avea experienţe variate, a putea
călători des, a se pune în situaţii inedite şi neobişnuite, a-i plăcea riscul.
Subiecţii care au obţinut note ridicate preferă să nu se limiteze la câmpul lor de
activitate. Preferă confruntările cu situaţii noi şi diferite şi apreciază sarcinile care nu
rutinează.
d). Spiritul decizional (D): a avea convingeri ferme şi bine stabilite, a se decide
rapid, a ajunge drept la scopul final, a-şi exprima propriul punct de vedere în legătură cu
o anumită problemă, a merge până la final în deciziile luate.
Subiecţii care obţin note ridicate au tendinţa de a valoriza propriile opinii si
capacitatea de a reflecta pentru ei înşişi. Aceştia preferă posturile în care luarea deciziilor
face parte integrantă din sarcina lor.
e). Spiritul organizaţională (O): a fi bine organizat în munca sa, a menţine
fiecare lucru la locul său, a fi foarte ordonat, a urma o abordare sistematică pentru a reuşi,
a face fiecare lucru la timp.
Cei care obţin note ridicate au tendinţa de a fi bine organizaţi şi au un mod de
abordare sistematic în cadrul muncii lor, oricare ar fi natura sarcinii sau importanţa
acesteia. Subiecţii preferă activităţi planificate şi posibile rutinante.
f). Orientarea către un scop (G): a avea un scop către care să tindă, a nu
abandona până problema nu s-a rezolvat, a-şi concentra eforturile către obiective clare şi
definite, a şti precis direcţia ce trebuie luată.
Subiecţii care obţin note ridicate preferă posturile cu exigenţe şi obiective clar
definite şi specificate. Ei au tendinţa de a se concentra pe sarcină şi a limita câmpul
activităţii în funcţie de scopul ce trebuie atins.

2
 Construcţia S.P.V.
Se referă la măsurarea unei serii de caracteristici ale personalităţii, domeniu de
examinare este în primul rând definit, apoi categoriile de comportament sau de
caracteristici de luat în considerare sunt specificate. Aceste categorii de comportament
reprezintă ansamblul de variabile de care se ocupă cercetătorul. Caracteristicile
selecţionate pot să se ataşeze la comportamente obişnuite ale individului sau la
comportamente excepţionale (cum ar fi delicvenţa, creativitatea sau depresia nevrotică).
Domeniul studiat poate cuprind un număr de caracteristici foarte importante faţă
de cel pe care cercetătorul a decis să se ataşeze. Caracteristicile alese vor fi cele estimate
ca fiind foarte marcante sau foarte semnificative în raport cu scopul studiat. Criteriul de
înregistrare sau de excludere va deveni, deci, parte integrantă din formularea teoretică a
cercetătorului. Anumite consideraţii care au servit la elaborarea S.P.V. sunt menţionate
mai jos:
- S.P.V. este destinat evaluării manierei în care indivizii fac faţă sarcinilor vieţii
cotidiene şi sarcinilor profesionale. S-a conchis pentru completarea inventarului de valori
interpersonale (S.I.V.) care măsoară valori care implică relaţii interpersonale.
- A fost elaborat pentru indivizi consideraţi normali şi având comportamente
normale, excluzând astfel comportamentele cu manifestare deviantă (patologice, ilegale,
etc)
- Valorile măsurate sunt reprezentate pe o proporţie mare de indivizi aparţinând
unor grupuri diferite. Pentru acest lucru eşantioanele care reprezintă diferite populaţii au
fost selecţionate pentru construcţia S.P.V.
- Conceptele reţinute, subiecte de lucru pentru alţi cercetători, sunt cele care
par cel mai pertinente, indiferent de contextul dat.
- Dat fiind faptul că acest chestionar este destul de scurt, variabilele măsurate
trebuie să fie relativ independente. Pentru acest efect a fost efectuată o analiză factorială
după stabilirea unei serii de dimensiuni ortogonale şi indentificarea itemilor puternic
saturaţi din fiecare dimensiune. Astfel, fiind realizată revizia necesară pentru punerea la
punct a scălii, principalul criteriu de acceptabilitate a itemilor a fost că fiecare item să fie
puternic saturat pe o singură dimensiune.
- Valorile personale fiind în ansamblu considerate favorabile şi acceptate
d.p.d.v. social, S.P.V. are ca obiectiv studiul importanţei relative cărora li se acordă.
Pentru acest fapt, metoda utilizată în chestionar este răspunsul prin alegere forţată.
Având în vederea aceste principii, o analiză a studiului în domeniu a fost
întreprinsă pentru a defini o serie de concepte ipotetice, putând fi astfel incluse în cadrul
acestui instrument. În această analiză, 7 valori ipotetice au fost elaborate în vederea unei
eventuale integrări în cadrul S.P.V. două dintre ele sunt direct inspirate din cercetările
conduse de Guilford şi echipa sa (1957). Dimensiunea „orientare către scop” este o
adaptare a factorului de interes: „gândire convergentă” care corespunde unei preferinţe
pentru o abordare directă şi sistematică a obiectivelor bine determinate. „Spiritul de
decizie” se inspiră din „refuzul ambiguităţilor”. Pentru cele 7 dimensiuni ipotetice, 175
de itemi au fost revizuiţi pentru fiecare dimensiune cu o reprezentare aproape
echivalentă. O analiză factorială bazată pe răspunsuri furnizate de un eşantion de studenţi
a permis evidenţierea celor 7 dimensiuni, 6 dintre ele au fost reţinute pentru S.P.V. A 7-a
dimensiune numită „înţelegere” şi corespunzând valori ataşate cunoaşterii şi progresului
intelectual a fost reprezentată de prea puţini itemi pentru a putea fi inclusă.

3
 Un indice al dizabilităţii sociale a fost obţinut pentru fiecare item inclus în
versiunea experimentală. Itemii au fost ansamblaţi în serii de câte 3 (triade) echilibrând
pe cât posibil efectele dezirabilităţii sociale. Fiecare triadă conţinea itemi reprezentând
factori diferiţi. La fiecare revizuire, triadele au fost reorganizate pentru a echilibra pe cât
posibil efectele dezirabilităţii sociale. Nu au fost reţinute decât triadele ce prezentau o
putere de discriminare adecvată pentru toate grupele la care au fost administrate (toţi
itemii triadei contribuie la fidelitatea scalei respective) .
Această procedură de construcţie riguroasă a permis stabilirea unui chestionar
având diferite aplicaţii care se adresează elevilor, studenţilor sau adulţilor din toate
categoriile profesionale. Pertinenţa sa transculturală a fost demonstrată prin adaptările
reuşite realizate în străinătate.

A. Administrare şi cotare

Administrarea S.P.V. este individuală sau colectivă. Toate consemnele de

parcurgere a sa au fost furnizate pe prima pagină a caietului de test. În completarea
colectivă a testului, li se cere subiecţilor să citească ei înşişi indicaţiile, în timp ce
examinatorul citeşte cu voce tare.
Examinatorul trebuie să obţină comentarea naturii valorilor măsurate de S.P.V.
înainte sau în timpul administrării. Chiar dacă explicaţiile sunt explicite, se poate ca un
subiect să bifeze toate cele trei variante ale triadei. Este de aceea indicat pentru
examinator să verifice discret dacă toţi subiecţii au notat în mod corect doar doua (2)
dintre afirmaţiile triadei (cea mai importantă şi cea mai puţin importantă). Condiţiile de
administrare trebuie să garanteze că răspunsurile sunt personalizate.
Nu este o limită de timp impusă; trebuie lăsată toată lumea să termine. Ca regulă
generală, 15 min sunt suficiente pentru parcurgerea chestionarului.
Pentru cotarea S.P.V. valoarea fiecărui item este calculată cu scala
corespunzătoare, astfel: itemii care au primit marcajul „plus” au o pondere de 2, iar cei
care au fost marcaţi cu „minus” au o pondera de 0. Grila de corecţie este concepută astfel
încât să permită o pondere automatică (4).
Cotarea se realizează suprapunând grila de corecţie pe foaia de răspuns; literele B
şi A care apar în capul foii de răspuns şi însemnele verificate de pe grilă servesc ca reper.
Pentru a nota scala „spirit practic (P)” se deplasează grila de corecţie până când
literele B şi A apar în cercuri de o parte şi de alta a literei P în capul grilei. Apoi trebuie să
coincidă liniile verticale de o parte şi de alta a literei A situată în josul grilei cu
însemnările rotunde pe foaia de răspuns. Se numără marcajele dinăuntrul cercurilor şi se
raportează în căsuţa situată sub litera A.
Se procedează în aceeaşi manieră pentru a nota cele 4 scale rămase. Cotaţia fiind
finalizată, se adiţionează cele 6 rezultate şi se raportează numărul obţinut în căsuţa situată
cel mai la dreapta: Σ.
Dacă răspunsurile au fost marcate şi corijate corect totalul va fi de 90 (este mai
eficace a se face verificarea în momentul în care toate caietele au fost notate). Caietele cu
erori sau omisiuni la 2 triade sau mai multe vor fi eliminate dacă scorul obţinut este între
85 – 95. În acest caz, scorurile reale sunt în general în limitele unei erori standard.

ETALONARE ŞI COTARE

4
5