RAPORT DE MEDIU LA PUZ SIGMA Rev 11

RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
DENUMIREA PROIECTULUI: PUZ Stabilirea traseului arterei majore de circulaţie

între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii
colţ cu str. Aurel Vlaicu
AMPLASAMENT: str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii,colţ cu str. Aurel Vlaicu
Municipiul Satu Mare, Satu Mare
BENEFICIAR: UNITATEA TERITORIAL ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI SATU MARE
ELABORATOR STUDIU: SIRBE GHEORGHE STANICA
1
mai-iunie 2015
CUPRINS
1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI
CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 4
1.1. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic 4
1.2. Date specifice planului analizat 7
1.3. Principalii indici urbanistici 11
1.4. Scurta prezentare a Planului Urbanistic Zonal 12
1.5. Date generale privind planul analizat 12
1.6. Prevederi ale Planului Urbanistic General 22
1.7. Relatia cu alte planuri si programe 24
2. ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI

EVOLUTIA PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ 26
2.1. Relieful zonei 26
2.2. Geologia – Situri arheologice 26
2.3. Seismicitatea 27
2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona 27
2.5. Date hidrologice si hidrogeologice 28
2.6. Solul 28
2.7. Biodiversitatea 29
2.8. Proiecte de dezvoltare locala 30
2.9. Populatia 30
2.10. Asezari umane si alte obiective de interes public 31
2.11. Evolutia statii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat 32
3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV 34
4. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN 38

5. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ 38
6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 42
7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX
TRANSFRONTIERA 51
8. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE
ADVERSE ASUPRA MEDIULUI 51
8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL 51
adverse asupra factorului de mediu APA 52
2
adverse asupra factorului de mediu AER 54
adverse produse de ZGOMOT 54
8.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectelor adverse asupra BIODIVERSITATII 55
8.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI 55

adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI
si PATRIMONIULUI CULTURAL 56
9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

SI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV
ORICE DIFICULTATI 57
10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUZ 64
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 68
3
Titularul proiectului: UNITATEA TERITORIALA ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI
SATU MARE
Persoana de contact: ing. SIRBE GHEORGHE STANICA
Beneficiar: UNITATEA TERITORIALA ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI SATU MARE
Autorul atestat al studiului: SIRBE GHEORGHE STANICA, loc.Satu Mare str. G.Georgescu
nr. 13, telefon 0744992039, tel/fax 0261-712100,e-
ail:sirbestanica@yahoo.com;
Nr.in registru elaboratorilor de studii: 561
Denumirea proiectului: PUZ Stabilirea traseului arterei majore de circulaţie între str.
Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu
Amplasament si adresă: str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu
Municipiul Satu Mare, judetul Satu Mare
Capitolul 1.
EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI
URBANISTIC ZONAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI
PROGRAME RELEVANTE
1.1. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu la PUZ Stabilirea traseului arterei
majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu,
municipiul Satu Mare.
Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu cerintele H.G. 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe si cu precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de
4
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru
Protectia Mediului.
Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel
mai inalt nivel decizional, care faciliteaza integrarea de mediu in procesul de luare a
deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si
stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al
protectiei mediului. Evaluarea strategica se aplica de catre unele state si la nivel de
politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare si promovare a principiilor
dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument international, pe care si
Romania l-a semnat la Kiev in 2003 – Protocolul privind evaluarea strategica de mediu
– si care reglementeaza procedura prin care anumite planuri, programe, politici sau
acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu.
Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor
efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in
care Planul Urbanistic Zonal pentru amplasamentul arterei majore propuse de catre
beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin integrarea corespunzatoare
a consideratiilor cu privire la mediu.
In acest sens, Planul Urbanistic Zonal constituie documentatia care stabileste
obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in
perioada urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza
politicile de dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse.
Pentru alegerea variantei optime pentru realizarea circulaţiei în zonă au
5
fost luate în considerare trei variante de traseu, dintre care Primăria municipiului Satu
Mare şi Comisia tehnică a municipiului Satu Mare au ales varianta cea mai favorabilă
pentru rezolvarea circulaţiei în zonă.
VARIANTA 1
Respectă prevederile P.U.G. din 2000 şi asigură cea mai fluentă circulaţie în
zonă. În această variantă se propune:
- străpungere, corectare traseu str. Sighişoara între dig şi str. Gabriel
Georgescu;
- străpungere între str. Lunca Sighet şi Miron Costin;
- străpungere între str. Sibiului şi str. Liviu Rebreanu;
- în rest circulaţia este prevăzută pe străzile existente.
VARIANTA 2
Respectă prevederile P.U.G. din 2011 – 2012.

Realizează o circulaţie destul de anevoioasă pe reţeaua de străzi existente:
- între dig şi intersecţia cu str. Gabriel Georgescu este identic cu varianta 1;
- circulaţia între str. Gabriel Georgescu şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel
Vlaicu se propune în felul următor:
o str. Gabriel Georgescu, str. Sighişoara cu 2 benzi, str. Lunca Sighetului
sens unic spre p-ţa Titulescu, în continuare sens unic str. Panseluţelor
până la str. Liviu Rebreanu cu 2 benzi, str. Porumbeilor tot cu 2 benzi
până la B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu unde se propune o giraţie;
o circulaţia între B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu începe pe str.
Porumbeilor cu 2 benzi, în continuare pe str. Liviu Rebreanu tot cu 2
benzi, str. Pelican sens unic, iar str. Miron Costin şi str. Sighişoara tot cu
sens unic până la str. Lunca Sighet, de unde până la giraţia propusă
pe str. Gabriel Georgescu porţiunea din str. Sighişoara va fi de 2 benzi
de circulaţie.
6
Această variantă asigură o circulaţie mai puţin fluentă, necesită mai multe
manevre pentru şoferi, deci şi o poluare mai mare, iar străzile Panseluţei şi Pelican au
profile destul de înguste, fără spaţii verzi de protecţie, nu corespund cu adevărat unui
trafic mediu.
VARIANTA 3
Această variantă asigură circulaţia pe următorul traseu:
- rampa podului între dig şi intersecţia cu str. Gabriel Georgescu este identică
cu varianta 1;
- străpungere între str. Sibiului şi Liviu Rebreanu;
o str. Sighişoara 2 benzi, str. Lunca Sighet sens unic, str. Miron Costin cu 2
benzi, str. Sighetului cu 2 benzi, străpungere stradă cu 2 benzi şi str.
Porumbeilor cu 2 benzi;
o circulaţia între B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu începe cu str.
Porumbeilor cu 2 benzi, străpungere stradă, str. Sighetului, str. Miron
costin cu 2 benzi de circulaţie, str. Sighişoara cu sens unic până la
intersecţia cu str. Lunca Sighetului, de unde merge cu 2 benzi de
circulaţie până la podul propus.
Pentru zona care face obiectul acestei documentaţii, în Planul Urbanistic al
municipiului Satu Mare este prevăzută o arteră majoră de circulaţie cu 4 benzi care
crează pentru aproape toate imobilele din zonă interdicţii de construire, de extindere,
de renovare, etc.
Întrucât de la elaborarea Planului Urbanistic General din 1999 şi până astăzi au
intervenit o serie de modificări în planificarea urbanistică a municipiului, prin prezenta
documentaţie se propune schimbarea arterei majore cu 4 benzi de circulaţie cu una
mai restrânsă cu doar 2 benzi de circulaţie, în cea mai mare parte pe străzile
existente, ridicând astfel interdicţiile de construire pentru proprietarii de imobile din
zonă.
7
Din cele trei variante, varianta 1 a fost cea aleasă în unanimitate de către
Comisia tehnică, arhitect-şef, conducerea Primăriei municipiului Satu Mare dar şi de
către reprezentanţii forurilor de avizare, ca fiind soluţia care rezolvă cel mai bine
circulaţia în zonă, asigură o circulaţie fluentă care reduce practic distanţele de
parcurs şi în consecinţă şi poluarea în zona studiată.
Ca urmare această variantă a fost detaliată şi înaintată spre aprobare.
Ea a fost inclusă şi în noul P.U.G. aflat în curs de avizare.
1.2. Date specifice planului analizat
Prezentul PUZ la care face referire Raportul de mediu vizeaza:
- inlocuirea functiunilor incompatibile si transformarea lor in zone functionale
dinamice ;
- inlocuirea indiciilor de urbanism din PUG-ul existent astfel incat in zona sa se poata
dezvolta;
- asigurarea functiunii prioritare de locuinte colective si individuale, care sa valorifice
cat mai bine potentialul deosebit al terenului, care este apropiat de zona centrala a
orasului si beneficiaza de o buna accesibilitate printr-o infrastructura rutiera, transport
in comun si retele edilitare;
- asigurarea in acelasi timp a unei mixitati functionale necesare unei locuiri de
calitate, asociind locuintelor si dotarile comerciale, serviciile si celelalte dotari
specifice ;
Organizarea circulaţiei municipiului Satu Mare se fundamentează pe

caracteristicile traficului actual şi de perspectivă, preluând prevederile din Planul
Urbanistic General.
Realizarea deschiderilor sub formă de pasaj superior este necesară pentru
8
asigurarea continuităţii străzii Diana până la staţia de epurare.
- la intersecţia rampei de acces cu actuala stradă Gabriel Georgescu, se propune
realizarea unui sens giratoriu. Realizarea racordului între rampa de acces mal drept cu
intersecţia străzilor Sighişoara, Lunca Sighet, Oradea cu străzile Aurel Vlaicu, B-dul Unirii
şi str. Lăcrămioarei este posibilă:
∗ de la intersecţia cu str. Gabriel Georgescu (girator propus) prin traseul străzii
Sighişoara până la racordarea cu str. Lunca Sighet drum cu două sensuri de
circulaţie;
∗ tronsonul cuprins între str. Sighişoara şi str. Oradea al str. Lunca Sighet se
propune cu sens unic de circulaţie în direcţia străpungerii spre str. Miron
Costin;
∗ tronsonul cuprins între străpungere şi str. Sighişoara - str. Oradea se propune
cu sens unic de circulaţie în direcţia str. Sighişoara.
∗ străpungerea între str. Oradea şi str. Miron Costin se realizează pentru două
benzi de circulaţie 7,00 m, trotuare şi spaţii verzi de câte 1,50 m lăţime pe
ambele părţi.
∗ traseul studiat se suprapune peste traseul existent al străzii Sighetului între
străzile Miron Costin şi str. Gheorghe Magheru, în continuare se propune o
străpungere până la intersecţia cu str. Liviu Rebreanu.
∗ str. Porumbeilor situată între străzile Liviu Rebreanu şi B-dul Unirii se propune la
4 (patru) benzi de circulaţie fiind stradă colectoare din zonă.
∗ nodul de circulaţie str. Porumbeilor, B-dul Unirii, str. Aurel Vlaicu, str.
Lăcrămioarei se propune a se amenaja cu intersecţie sens girator.
∗ profilele transversale caracteristice propuse şi soluţiile de amenajare sunt
prezentate prin anexa la documentaţie.
De asemenea, prin documentatia de fata se au in vedere si urmatoarele obiective :
- asigurarea cu retele tehnico-edilitare necesare prin racordare la cele
existente ;
9
- masuri si actiuni pentru conservarea mediului ;
- dimensionarea constructiilor si amenajarilor propuse corespunzator temei
de proiectare si suprafetei terenului.
Zona studiată se situează pe malul drept al râului Someş între digul de apărare
(zona bazei OGA) intersecţia cu str.Diana, până la intersecţia str. Porumbeilor cu str.
Aurel Vlaicu cu B-dul Unirii. Traseul propus se situează pe amplasamentul propus între
digul de apărare str. Gabriel Georgescu în continuare str. Sighişoara, str. Lunca Sighet
(sens unic), str. Oradea (sens unic) până în dreptul imobilului cu Nr. 22.
Poz.1 - Rampa dig Somes
10
Poz.1.1 – Strapungere rampa Somes – str.Sighisoara
Poz.2 – Intersectia strazilor – G.Georgescu cu str.Sighisoara
11
Poz.3 – Intersectia strazilor –str.Sighisoara – str.M.Costin
Poz.4 – Intersectia strazilor – str.M.Costin – strapungere str.Porumbeilor
12
Poz.5 – Strapungere str.Porumbeilor din Aurel Vlaicu
Poz.6 –Strapungere str.Porumbeilor din str.Miron Costin
Între str. Lunca Sighet şi str. Miron Costin se propune o străpungere prin
13
proprietăţi private în lungime de 180,00 m şi lăţime de 13,00 ÷ 15,00 m, în continuare
traseul se suprapune pe amplasamentul actual al străzii Sighetului (între str. Miron
Costin şi str. Gheorghe Magheru).
Între str. Gheorghe Magheru şi str. Liviu Rebreanu se propune o străpungere pe o
lungime de 110,00 m.
Traseul în continuare se dezvoltă prin str. Porumbeilor la str. Aurel Vlaicu – b-dul
Unirii.
La aspectul dezolant al celor trei zone contribuie inexistenţa posibilităţii de
circulaţie şi a unei concepţii de realizare a unor artere de circulaţie cu evitarea zonei
centrale al municipiului.
Acesta este delimitata de urmatoarele repere si anume:
nord – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;
est – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;
sud – digul Somesului;
vest – case cu gradini – statia de epurare a municipiului Satu Mare.
14
Prezenta propunere de arteră majoră de circulaţie realizează o circulaţie
fluentă. Sunt necesare realizarea unor zone noi de străzi prin străpungeri între str.
Lunca Sighet şi Miron Costin, respectiv între str. Magheru şi Liviu Rebreanu.
Pentru aceste lucrări sunt necesare demolări de case şi exproprieri de terenuri.
Nr.case demolate: 10 clădiri cu 9 proprietari.
Suprafaţa de teren expropriat: 1,09 ha de la 25 proprietari
Din care: Sediu OGA: 0,06 ha
Proprietăţi particulare: 1,03 ha
Podul cu 2 benzi de circulaţie se continuă cu 2 benzi pe str. Sighişoara, pe str.
Oradea şi Lunca Sighetului. Se propun sensuri unice, pentru a reduce exproprierile de
terenuri. Urmează străpungeri între str. Lunca sighetului şi Miron Costin cu 2 benzi de
circulaţie, str. Sighetului tot cu 2 benzi.
Străpungerea între str. Magheru şi Liviu Rebreanu va fi cu 2 benzi de circulaţie,
iar str. Porumbeilor care colectează circulaţia şi din zona B-dul Unirii şi str. Aurel Vlaicu
etc. se propune cu 4 benzi de circulaţie.
Intersecţia str. Porumbeilor colţ cu b-dul Unirii se va rezolva cu sens giratoriu fiind
o intersecţie foarte circulată.
Propuneri de clădiri noi, mobilare traseu, arteră majoră de circulaţie:
15
Clădirile P+1, P+2M în stare bună, realizate în ultimii ani, se propun spre
menţinere.
Clădirile cu regim de înălţime parter se propun spre înlocuire treptată, în funcţie
de cerinţa socială.
Regim de înălţime propus: P+1, P+1+M, P+2, P+2+M.
POT . 40% maxim
CUT: 2,00 maxim.
Se instituie aliniamentele stradale care trebuie respectate.
Aliniamentele stradale permit lărgirea traseului existent şi propus actualmente
cu 2 benzi, în caz că va fi necesar într-o perspectivă mai îndepărtată.
Distanţele dintre vecini se vor realiza conform Codului Civil şi Normelor sanitare.
Se propune prin desfăşurări stradale, înălţimea minimă şi maximă a clădirilor noi
propuse.
Funcţiunea de bază este cea de locuit şi funcţiuni complementare zonei de
locuit.
Sediul OGA – lângă digul Someşului rămâne pe amplasament, se vor demola 2
clădiri care se vor reconstrui pe amplasamentul existent pe incinta micşorată.
Pe traseul arterei majore se pot realiza locuinţe cu spaţii libere la parter, în jurul
sensului giratoriu. Pe B-dul Unirii se propune obligatoriu spaţii libere la parter cu
funcţiuni complementare zonei de locuit. Acest sens giratoriu este la intersecţia a
două artere majore de circulaţie care trebuie să fie şi un element urban cu
importanţă.
Prin PUZ sunt mentionate urmatoarele:
Utilizari admise:
- locuinţe P + 2 + M şi P + 1, P + 2 cu şi fără spaţii libere la parter
- instituţii şi servicii locale cu excepţia celor de prestări servicii cu efecte
poluante
- zone plantate
- circulaţii rutiere şi pietonale
16
- lucrări tehnico-edilitare.
Utilizari interzise:
- conform punctului Interdicţii – interdicţii definitive

- orice funcţiune poluantă sau generatoare de riscuri
- construcţii sau amenajări provizorii, inestetice sau din materiale
nedurabile
- anexe gospodăreşti pentru creşterea animalelor
- garaje independente aşezate haotic.
Pentru orice funcţiune admisă la autorizare se vor respecta legile şi normele în vigoare.
Aliniamentele se vor determina cu asigurarea profilelor indicate pentru străzi cu

o retragere de până la 5 m în general.
1.3. Principalii indici urbanistici

POT . 40% maxim
CUT: 2,00 maxim.
Bilant teritorial propus
Nr. TEREN AFERENT EXISTENT PROPUS

crt. Ha % Ha %
1. TOTAL TEREN 15,72 100 15,72 100
2. ZONĂ DE LOCUIT 12,17 77,42 10,83 68,90
- locuinţe individuale,
colective
3. INSTITUŢII ŞI SERVICII 0,36 2,29 0,40 2,55
4. FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
ZONEI DE LOCUIT 0,29 1,84 0,80 5,09
5. CAROSABIL – drum, rampă 1,60 10,18 2,07 13,17
pod
6. TROTUARE 0,70 4,45 0,85 5,40
7. Zone verzi stradale 0,60 3,82 0,77 4,89
17
1.4. Motivarea elaborari Planului Urbanistic Zonal
- Rezultatul prognozat în Studiul preliminar – Circulaţie de unde rezultă

posibilitatea reducerii în aceasta zonă de la 4 la 2 benzi de circulaţie, Vezi circulaţia
prognozată pentru anul 2025.
- Prin aceasta reducere a benzilor de circulaţie, s-a creat posibilitatea de a
utiliza traseul străzilor existente, cu demolări minime posibile.
- Eliberarea interdicţiei pentru 26 de proprietăţi din zonă din cele 37 existente
până în prezent. În acelaşi timp, posibilitatea de ridicare al interdicţiei s-a întâlnit şi cu
dorinţa veche a proprietarilor din zonă, care au interdicţie de construire pe
proprietăţile lor de mai mult de 30 de ani.
- Din a 3-lea străpungere prevăzută în PUG cu o lungime de cca. 400 m, prin
utilizarea unei porţiuni a străzii Sighişoara lungimea străpungerii s-a redus la cca 75 m.
- Ţinând cont de numărul mare de persoane care sunt direct afectate,
respectiv PUZ-ul fiind una de utilitate publică, a fost primul PUZ după 10 ani comandat
de Primăria Municipiului Satu Mare.
- Faţă de profilul 8-8 prevăzut în PUG (cu 24-30 m lăţime între aliniamentle
clădirilor), în PUZ sunt profile mai variate (datorită utilizării a străzilor existente) cu
dimensiuni mult mai reduse:
Nr. Lăţime Din care:

de Profil Strada totală Carosabil Trotuar Zona V.
benzi (m) (m) (m) (m)
Străpungere 1 13,00 7,00 3,00 3,00
P7
Străpungere 2 13,00 7,00 3,00 3,00
2 P8 Sighetului 14 - 16 7,00 3,00 4,0-6,0
P9 Sighetului 16,5-18 7,00 3,00 6,5-8,0
P3 Sighişoara 11,00 7,00 3,00 1,00
1 P5 Oradea 10 - 11 5,00 3,00 2,0-3,0
(sens P4 Sighetului 8,0-10,7 5,00 3,00 0,0-1,50
unic) P6 Sighişoara 11,50 6,00 3,00 2,50
18
- Scopul acestui PUZ este de a crea posibilitatea de a reduce funcţiunea
arterei majore de circulaţie cu 4 benzi, la un inel interior de 2 benzi cu funcţia
de a scoate circulaţia din cartier şi eliberarea majorităţii proprietăţilor de sub
interdicţie de construire.
- Nu s-a înţeles, că în timp ce realizarea efectivă (închiderea inelului) este într-
o perspectivă mult mai largă (câteva decenii), eliberarea interdicţiilor
(menţinute de 30 de ani) este actuală, operaţională după aprobarea PUZ-
ului.
Profilul 8-8
În Planul Urbanistic General zona studiată este delimitată în următoarele Unităţi
Teritoriale de Referinţă:
- UTR 05.05 între str. L. Rebreanu şi B-dul Unirii, str. Porumbeilor - cu 4 benzi de circulaţie
- UTR 05.06 între Dig Someş şi str. L. Rebreanu.

În ambele UTR-uri traseul propus este tratat ca arteră majoră de circulaţie, cu următorii
indici urbanistici propuşi:
POT = 40%; CUT = 2,00
19
1.5. Date generale privind planul analizat
1.5.1. SITUATIA EXISTENTA
Evoluţia zonei
Zona studiată este o zonă urbană de locuit, cu case realizate în mare parte în
jurul anilor 1950 – 1960. Există şi intervenţii mai noi, case P+1, P+2 şi P+2+M realizate mai
recent. Starea caselor de locuit, în general, este bună. Există grădini destul de mari,
care servesc ca şi „plămânii” oraşului. Funcţiunea principală este de locuinţe mici şi
funcţiuni complementare zonei de locuit.
Încadrarea în localitate
Zona studiată este situată în zona de nord a municipiului Satu Mare. Terenul
actualmente este zonă de locuit, cu locuinţe mici în majoritate.
Zona studiată nu este zonă centrală a municipiului.
Nu este zonă protejată ori asupra cărora s-a instituit un tip de restricţie prin acte
normative sau documentaţii de urbanism şi nu depăşeşte limita unităţii administrativ-
teritoriale a municipiului
Nu este zonă protejată care să cuprindă monumente istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial.
Nu este zonă protejată ori zonă care cuprinde monumente, ansambluri sau situri
înscrise în Lista monumentelor istorice şi zonele lor de protecţie.
Nu este zonă turistică de interes naţional, respectiv zonă costieră, zonă
montană sau alte categorii de teritorii stabilite prin acte normative în vederea
asigurării condiţiilor de dezvoltare durabilă şi de păstrare a identităţii locale, iniţiale de
Guvern.
Zona nu este situată în extravilanul municipiului.
Elemente ale cadrului natural
Zona studiată, este în general, un teren plat, cu denivelări nesemnificative.
Strada Lunca Sighetului cândva a fost digul Someşului, deşi o parte din terenul studiat
a fost Lunca Someşului. Terenul din zonă este un teren fertil, în multe locuri funcţionau
20
grădinării ale oraşului.
Terenul studiat nu se află în nici o zonă protejată.

Nu există situri arheologice, monumente de arhitectură şi monumente ale
naturii.
Circulaţia
Circulaţia actuală în zona studiată este una normala întrucât nu sunt legături
cu artere importante.
Prezenta documentaţie studiază posibilitatea de a crea condiţii optime
circulaţiei rutiere în zona de nord-vest a municipiului Satu Mare precum si evitarea
puneri in practica a prevederilor actualului PUG.
Ocuparea terenurilor
- În zona studiată, funcţiunea principală este cea de locuit cu funcţiuni

complementare.
- Lângă digul Someşului exista înainte Oficiul de Gospodărirea Apelor.
- Gradul de ocupare al terenului este la o cotă inferioară.
- Fondul construit existent este alcătuit în mare parte din case parter în stare
bună şi mediocră, care treptat se vor înlocui.
- Zona adiacentă zonei studiate asigură serviciile necesare.
- Zona studiată nu are spaţii verzi publice, spaţiile verzi pot fi considerate
grădinile existente ale caselor individuale.
- În zona studiată nu există riscuri naturale.
- Principala disfuncţionalitate o reprezintă circulaţia greoaie, starea rea a
drumurilor în unele zone, profile stradale şi intersecţii necorespunzătoare.
Din analiza situaţiei existente rezultă următoarele disfuncţionalităţi:
- circulaţie greoaie în zonă;
- lipsă acces carosabil şi pietonal;
- lipsă infrastructură edilitară.
21
Echiparea edilitara
Alimentarea cu apa
În prezent, în zona ce face obiectul prezentei documentaţii există reţele de
alimentare cu apă pe str. Diana, Sighişoara, Oradea, Lunca Sighetului, Sighetului,
Porumbeilor şi B-dul Unirii.
Canalizarea menajera si pluviala

În zona care face obiectul prezentei documentaţii, există reţele de canalizare
comunale în sistem unitar gravitaţional pe aceleaşi străzi unde există alimentare cu
apă.
Alimentarea cu gaze naturale
La ora actuală, în zona studiată există o reţea de gaze naturale de presiune
redusă, pe străzile care fac obiectul prezentului P.U.Z.
Alimentarea cu caldura si apa calda menajere

Sistemul de asigurare a agentului termic este cel individual cu centrale proprii
pe combustibili solizi si gazosi.
Alimentarea cu energie electrica

Necesităţile elecroenergetice actuale a zonei studiate sunt acoperite prin
reţeaua de distribuţie stradală de joasă tensiune (0,4 kV), realizată sub formă de linii
aeriene instalate pe stâlpi din beton, şi asigură racordarea la reţeaua de distribuţie a
consumatorilor casnici şi a unităţilor de interes public. Reţeaua electrică de distribuţie
de joasă tensiune (0,4 kV) însumează o lungime de c.c.a. 4,188 km sunt instalate pe
stâlpi din beton.
Reţeaua de transport de medie tensiune de (20 kV), în zona însumează o
lungime de c.c.a. 1,28 km.
Asigurarea energiei electrice pentru consumatorii casnici si a utilităţilor publice
22
aferente se face prin intermediul a 5 transformatoare.
Telecomunicatii
In zona studiata exista atat retea telefonica (clasica) subterana (in tubulatura
multicanal si camera de tragere), cat si fibra optica, cablu TV, antene pentru telefonie
mobila.
Probleme de mediu
În zona studiată nu există riscuri naturale şi antropice.
Cursul Someşului este apărat cu un dig puternic, realizat după inundaţiile din
1970.
Pe terenul studiat şi în zona adiacentă nu există valori de patrimoniu ce necesită
protecţie.
Zona de protecţie pentru intervenţii ale digului, este asigurată din str. Diana.
Zona de protecţie a staţiei de epurare a oraşului nu atinge zona studiată.
Între zona studiată şi staţia de epurare există un teren cu P.U.Z. aprobat pentru
locuinţe individuale.
Opţiuni ale populaţiei

Interesul populaţiei din zonă este să dispară disfuncţionalităţile existente.
Se doreşte o circulaţie fluentă şi folosirea terenurilor la nivel urban. Administraţia
publică locală doreşte realizarea unei artere majore de circulaţie, o centură interioară
care să fluidizeze circulaţia.
1.5.2. SITUATIA PROPUSA
Valorificarea cadrului natural
Zona studiată este un teren intravilan construit cu locuinţe mici.

Propunerile din prezenta documentaţie au rolul de a valorifica superior acest
teren, realizând o arteră majoră de circulaţie într-un cartier rezidenţial de locuinţe.
În prima fază trebuie realizate cele două străpungeri de străzi cu demolarea
unor case, după care se poate realiza înlocuirea fondului construit, după cerinţa
socială.
23
Modernizarea circulaţiei
Prin Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare, s-a impus rezolvarea
următoarelor disfuncţionalităţi:
- reorganizarea circulaţiei carosabile la nivelul creşterii traficului în municipiu;
- eliminarea tranzitării auto a zonei centrale istorice;
- asigurarea fluenţei traficului rutier intern prin îmbunătăţiri de curbe şi
intersecţii prin realizarea unor străpungeri de străzi.
Prin amplasarea noului obiectiv se impune remodelarea arhitectural-urbanistică
şi funcţională a zonei.
Din concluziile Planului Urbanistic General menţionăm că municipiul a devenit,
prin poziţia sa geografică, în condiţiile existenţei punctelor de trecere a frontierei de la
Petea, respectiv Halmeu, un punct de tranzit pe relaţiile internaţionale care se
desfăşoară în zonă.
Zona afectată circulaţiei rutiere necesită creşterea suprafeţei, modernizarea,
realizarea de noi trasee, degajarea zonei centrale de trafic greu şi de tranzit.
Cu privire la reglementările propuse pentru P.U.Z. pentru organizarea zonei de
circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu, menţionăm:
- s-a stabilit limita zonei studiate P.U.Z.;
- se instituie interdicţie temporară de construcţie până la definitivarea
documentaţiilor pentru investiţie:
- s-a stabilit posibilitatea de realizare a rampei de acces pe malul drept al
râului Someş între axul digului de apărare (intersecţia cu str. Diana) şi
intersecţia cu str. Gabriel Georgescu, inclusiv profilul transversal caracteristic
pentru rampa de acces;
- s-au stabilit profilele transversale caracteristice pe traseul arterei majore,
studiat între str. Diana şi intersecţia cu B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu.
24
Descrierea soluţiei de organizare urbanistică
Criteriile principale de organizare urbanistică au fost, în principal, următoarele:
- descongestionarea şi reorganizarea circulaţiei carosabile în municipiu;
- extinderea sau refacerea, după caz, a infrastructurii tehnico-edilitare;
Organizarea circulaţiei – căile de comunicaţie
Urbanistic General.
Prin poziţia sa geografică la limita de nord-vest a teritoriului naţional, municipiul
Satu Mare a devenit un punct de tranzit prin existenţa punctelor de trecere a frontierei
de la Petea, respectiv Halmeu, pe relaţii internaţionale.
Dezvoltarea echipării edilitare
Alimentarea cu apă
În vederea rezolvării alimentării cu apă a zonei respective se propune realizarea

unei reţele de apă din conducte de polietilenă PE 90-110 mm pe toate străzile noi
propuse, montate în zone verzi. Reţeaua de apă propusă se va racorda la reţeaua
existentă pe str. Lunca Sighetului şi Miron Costin, respectiv pe str. Sighetului şi Liviu
Rebreanu şi va avea o lungime de cca. 300 m.
Canalizarea
Pentru rezolvarea canalizării zonei în cauză se propune realizarea unei reţele

de canalizare noi propuse.
Canalizarea respectivă se va descărca în canalele existente în zona studiată, în
funcţie de debitele rezultate în condiţii de teren.
Reţeaua de canalizare nouă se propune din tuburi de PVC având Dn 300 ÷ 400
mm cu lungimea totală de cca. 300 m.
25
Pe străzile noi propuse se va realiza reţea de gaze naturale de presiune redusă

de unde se vor executa branşamentele.
Reţeaua de gaze se va realiza din ţevi de polietilenă montate subteran, de
preferinţă în zone verzi.
Alimentarea cu caldura si apa calda menajera
Retele telefonice
Noile investitii se vor racorda la reteaua existenta in zona. Se vor crea conditiile
racordarii la retele moderne de telecomunicatii.
Alimentare cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a zonei studiate se va asigura, în continuare,
din sursele existente şi în prezent. Posturile de transformare existente se vor menţine
atât ca amplasament cât şi ca putere.
Având în vedere tendinţa de dezvoltare a zonei, realizarea unei artere majore
de circulatie, se propune construirea unui sistem de distributie capabil să acopere
atat necesitatile energetice ale serviciilor publice zonale (iluminat stradal) cât şi
necesităţile private. S-a prevazut un sistem de distribuţie realizat pe stâlpi cilindrici din
beton centrifugat, echipate cu corpuri de ilummunat de 9m înălţime, amplasate la un
interval de 25-30m, care asigura, pe lângă iluminatul public, şi susţinerea reţelei
trifazate de alimentare a consumatorilor casnici.
Realizarea lucrărilor electroenergetice propuse implica execuţia c.c.a. 1,2 km
reţele aeriene de joasa tensiune.
26
3.7. Protecţia mediului
Propunerile şi măsurile de intervenţie urbanistice sunt :

- construcţiile permise a fi autorizate sunt locuinţe P+2+M; P+2; P+1+M; P+1 cu
şi fără spaţii libere la parter precum şi instituţii şi servicii publice cu excepţia
celor de prestări servicii cu efecte poluante;
- canalizarea menajeră va fi racordată la reţeaua de canalizare din zonă;
- deşeurile menajere vor fi transportate la groapa de gunoi a judeţului cu
ajutorul unei firme autorizate;
- zona de locuinţe va căpăta un aspect urban mai pronunţat, demn de o
arteră majoră de circulaţie;
- prin propunerile de modernizare a străzilor existente sau propunerile de străzi
noi vor fi eliminate disfuncţionalităţile din domeniul căilor de comunicaţie şi
al reţelelor edilitare majore.
3.8. Obiective de utilitate publică
Obiectivele de utilitate publică propuse sunt :

- realizare de străzi noi, străpungeri
- echipare edilitară pe străzile propuse;
- reamenajare sediu OGA;
Zona studiată este o zonă cu precădere rezidenţială, deci funcţiunea propusă
este cea de locuire. Locuinţele propuse pot avea funcţiuni complementare, care să
nu deranjeze funcţiunea de bază.
Conform Legii 213/1998 au fost identificate următoarele tipuri de proprietate
asupra terenului :
- teren proprietate publică de stat de interes local (străzi, trotuare)
- terenuri proprietate privată de stat de interes local (sediu OGA)
- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice.
27
Circulaţia terenurilor
Pentru realizarea străzilor noi (străpungeri) corecturile de intersecţii, realizarea de
sensuri giratorii este necesară exproprierea unor terenuri în interes public.
- terenuri propuse pentru trecere din proprietate privată în proprietate publică de
stat.
Gospodaria de deseuri menajere
Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta urmãtoarele
deseuri:
- gunoaie menajere - cod 20 03 01;

- resturi de ambalaje (hârtie, carton) - cod 15 01 01;
- materiale plastice - cod 15 01 02;
- gunoiul stradal - cod 20 03 03.
Deseurile specificate mai sus vor fi depozitate în containere tip si se vor ridica de
câte ori va fi necesar prin intermediul serviciului de salubrizare din zona, cu care
urmeaza sa se incheie un contract.
Orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective), precum si orice
unitate cu caracter lucrativ, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea
deseurilor menajere in containere. In spatii special amenajate la parterul cladirii sau in
platforme care sa respecte distanta de protectie de minim 5 m fata de cea mai
apropiata fereastra a apartamentelor din blocurile de locuinte, conform Ordinului
Ministerului Sanatatii nr. 1935/13.09.1996. La nivelul fiecarei grupari de locuinte va fi
amenajata o platforma pentru colectarea selectiva a deseurilor.
Din punct de vedere al deseurilor eliminate la depozitele de colectare, se va
urmari scaderea cantitatii acestora prin colectarea selectiva a deseurilor reciclabile
din cantitatea de deseu general.
Ambalajele din carton, hârtie si altele asemãnãtoare, vor fi valorificate prin
centrele de colectare sau prin unitãti interesate, cu care se va încheia un contract.
Gunoaiele menajere vor intra în circuitul de evacuare existent in zona.
Gunoiul stradal - cod 20 03 01, frecvent, cât si cel rezultat de la curãteniile
28
generale de primãvarã si varã, vor fi depozitate în containere si vor fi evacuate la
groapa de gunoi.
1.6. Prevederi ale Planului Urbanistic General
S-a ţinut cont de prevederile Planului Urbanistic General (P.U.G.) întocmit de S.C.
SIGMA PROIECT S.A. Satu Mare, Pr.nr. 1-4610-06.1996, avizat prin Hotărârea Consiliului
Local al Municipiului cu Nr. 42/12.10.95.
Prevederi ale P.U.G.
Dezvoltarea unui oraş de talia municipiului Satu Mare (cu peste 100.000 de
locuitori), are nevoie de o strategie de dezvoltare, unde în linii mari sunt trasate
direcţiile de dezvoltare în toate domeniile de dezvoltare, pe o periodă de cel puţin
30-40 de ani sau şi mai mult.
- Planurile Urbanistice Generale, fac parte din strategia de dezvoltare al unui
oraş, pe o periodă mai scurtă şi reglementează dezvoltarea urbanistică a
localităţii pe aceasta perioadă, fiind necesar reinoirea lor din 10 în 10 ani.
- P.U.G.-ul are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de
reglementare (reglementări, care sunt prevăzute pe termen scurt, mediu şi
lung).
- Printre mai multe reglementări pe termen scurt, sunt cuprinse şi
reglementările cu privire la zonificarea funcţională în corelaţie cu
organizarea reţelei de circulaţie.
- În cadrul reglementărilor pe termen mediu şi lung sunt cuprinse printre altele
traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare şi stabilirea şi delimitarea
zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire. (sunt prezentate
doar noţiunile care sunt legate de acest P.U.Z, foarte discutat).
- organizarea circulaţiei în oraşele mai mari, se realizează pe aşa numită
schemă stradală radial-concentrică, asgurând prin aceasta o circulaţie
fluentă. (mai mult se va dezvolta în capitolul 2).
29
Prevederile P.U.G. 2000 (şi a P.U.G.-lor anterioare în domeniul circulaţiei)
(Extras din PUG – 2000 – pag. 67 – 68 – Memoriu)
„Trama stradală interioară este organizată pe schema unui sistem radial-
concentric constituit din:
- un inel perimetral zonei centrale corespunzător podurilor existente Golescu şi

Decebal şi desfăşurat pe străzile Golescu, Iuliu Maniu, Mihai Viteazul, Bd. Lucaciu,
Drumul Careiului.
- un inel la limita cartierelor subcentrale închis pe două noi poduri propuse în
zona staţiei de epurare respectiv str. Ştrandrului şi două pasaje noi cu linia C.F. pe str.
Fabricii şi pe str. Rosetti şi desfăşurat pe străzile Sighişoara, Sighetului, Porumbeilor,
Lăcrămioarei, Rodnei, Fabricii, Bd. H.Coandă, str. Ştrandului, Şantierului, Rosetti, Dariu
Pop, Oituz, Platanului, inel care presupune şi unele străpungeri de străzi noi pentru
completarea traseului (cca. 11 km).
- un semi-inel în zonele de sud şi est între str. Energiei, Magnoliei, Ferestrău,
Vulturului, A.Russo, Jubileului, Victoriei, pasaj Fabricii închis pe un pasaj cu CF în zona
gării Ferestrău şi un nou pod peste Someş amonte de ans.Unio.
- artera de ocol a intravilanului care asigură legătura cu drumurile naţionale
expres desfăşurată între zona aeroportului, pasaj c.f. Balta Blondă, drumul Careiului,
pod peste Someş, str. A.Vlaicu, DJ 194, pasaj CF zona nord şi drumul Botizului închis pe
latura de est a intravilanului în zona uzinei de apă Mărtineşti, pod peste Someş în zona
comunei Păuleşti cu debuşeu în str. Dorobanţilor şi pasaj CF Balta Blondă.
- o serie de diametre şi corzi ale inelelor corespunzătoare actualelor artere şi
direcţii majore de relaţie cu exteriorul şi pe malul drept al râului Someş în lungul digului.
- completări locale ale străzilor colectare şi deschideri de noi străzi pe zonele
propuse pentru extinderea intravilanului”
Din cele de mai sus rezultă o schemă concentrică de străzi colectoare, (3
30
inele complete şi un semiinel) cu restul străzilor radiale aferente inelelor concentrice.
Fiecare inele are funcţiunea şi importanţa lui:
- inelul perimetral al zonei centrale este inelul de o imprtaţă majoră pentru

circulaţia în zona centrală. Înafara de str. Mihai Viteazul, pe zona cuprinsă
între Bul. Brătianu şi str. Gh. Doja, care este o stradă cu sens unic, restul
inelului prezintă câte 2 benzi/sens de circulaţie.
- inelul la limita cartierelor subcentraleeste inelul prevăzut ca artera majoră cu
4 benzi de circulaţie. Acest inel cuprinde printre altele două poduri noi
(str.Ştrandului-Bul. Independenţei şi str. Sighişoara-str. Ştefan Şteţiu) două
pasaje peste C.F. (str. Fabricii – realizat şi str. Rosetti) O porţiune din acest inel
este cuprins în PUZ-ul discutat.
- centura de ocolire cu podul aferent are rolul de a scoate din oraş circulaţia
de tranzit, atât pentru transportul greu (TIR) cât şi tarnzit al autoturismelor.
Totodată pentru vehiculele cu destinaţia în oraş, asigură traseul cel mai
optim (cu cea mai mică incărcare a tramei stradale interioare). Este cea mai
importantă investiţie de circulaţie pentru municipiul Satu Mare!!! O
importanţa majoră reprezintă şi podul numit nr. 3 care leagă str. Ştrandului cu
str, Independenţei. Aceasta este investiţia nr. 2 în cee ce priveşte ca
importanţă.
- semi-inelul din zonele de sud şi estnu influenţează PUZ-ul pus in discuţie.
Prezentarea schemei a celor 2 inele de circulaţie interioară (conf. PUG):
31
Interesant este pentru PUZ-ul în discuţie, inelul interior marcat cu roşu şi din
aceasta, porţiunea traseului dintre Bul. Aurel Vlaicu şi str. Diana (digul Someşului).
P.U.G.-ul pentru acest inel prevede 2 profile transversale:
- Profilul 8-8 cu 4 benzi şi cu lăţime între 24 – 30m.
- Profilul 9-9 cu 4 benzi şi cu lăţime între 19 – 22 m
Pentru zona tratată în P.U.Z. figurează doar profilui 8-8. adică cu o lăţime de 24-
30m.
32
Profilul 8-8
Profilul 9-9
33
Trebuie remarcat faptul, că din tot traseul inelului, porţiunea cuprinsă în PUZ-ul
prezentat (o parte din zona Cartierului Funcţionarilor) este cea mai afectată, atât din
punct de vedere al importanţiei funcţională a cartierului, cât şi din prizma reţelelor
stradale din zonă. Datorită reţelei stradale existente, cu o lăţime redusă, care nu dă
posibilitatea realizării prevederilor din PUG, menţinerea propunerilor pentru
dezvoltarea viitoare, a necesitat declararea de interdicţii de construire pe suprafeţe
mari, menţinute de mai multe decenii.
1.7. Relatia cu alte planuri si programe
In vederea adoptarii solutiei optime in derularea proiectului propus si pentru a

evita aparitia unor stari teritoriale conflictuale la nivelul arealului de impact al
proiectului, au fost urmarite corelatiile si interferentele cu urmatoarele planuri si
programe:
• Planul judetean de Gestionare a Deseurilor – potrivit acestui plan, printre

principalele obiective strategice, pentru zona analizata ar trebui sa se
regaseasca: minimizarea cantitatii de deseuri generate, asigurarea celor mai
bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de
reciclare si eliminare finala, promovarea tratarii deseurilor, reducerea
cantitatii de deseuri de ambalaje generate, valorificarea si reciclarea
deseurilor de ambalaje, separarea pe fractii a deseurilor din constructii si
demolari, colectarea selectiva pe categorii de deseuri si constientizarea
populatiei in vederea colectarii selective.
• Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest – Prioritatea 8 – dezvoltare
urbana – aceasta strategie evidentiaza principalele probleme cu care se
confrunta localitatile urbane din regiune, dintre acestea specifice zonei
analizate sunt: infrastructura tehnico-edilitara deficitara, zone industriale
abandonate. De asemenea, aceasta strategie stabileste o serie de prioritati
ce pot fi aplicate si in zona analizata. Dintre acestea mentionam: crearea de
34
noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a calitatii vietii
prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si promovarea politicilor de
mediu; crearea unor posibilitati de diversificare a activitatilor economice,
indeosebi prin valorificarea potentialului local; actiuni de regenerare urbana-
cresterea atractivitatii zonelor urbane pentru investitii, promovarea valorilor
specifice locale.
Capitolul 2
ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI EVOLUTIA PROBABILA
IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ
2.1. Relieful zonei

Relieful judeţului Satu Mare este variat, cuprinzând principalele forme de relief
(câmpie, deal, munte), constând dintr-o serie de unităţi geomorfologice. Acestea se
grupează în următoarele categorii: regiunile de câmpie situate în partea centrală şi
de vest a judeţului; piemonturile din partea sudică şi sud-vestică a teritoriului, la care
se ataşează şi Culmea Codrului; zona Munţilor Oaş-Gutâi, respectiv Depresiunea
Oaşului, ce se întind în partea de est şi nord-est a regiunii. Altitudinea medie a judeţului
este de 124 m.
Forma de relief predominantă este câmpia care reprezintă 63% din suprafaţa
totală a judeţului.
Câmpia Nirului – cuprinde nisipurile din nord-vestul ţării, având o configuraţie
caracteristică de şiruri de dune ce alternează cu terenuri mlăştinoase de interdune;
altitudinile sunt cuprinse între 130-160 m. Nisipul provine din materialul aluvionar depus
de râurile Tisa, Someş, Crasna, la sfârşitul pleistocenului în urma fragmentării conului de
dejecţie construit de aceste ape curgătoare.
Câmpia Careiului – se prezintă ca o prispă mai înaltă cu altitudini cuprinse între
120-163 m. Relieful zonei, format în pleistocen şi modelat prin eroziunea fluviatilă, în
prezent este slab ondulat. Materialul parenteral al solurilor este format din luturi
argiloase-gălbui, iar depozitele de suprafaţă au un caracter loessoid.
35
Câmpia Ierului – s-a format în locul unui străvechi şanţ tectonic care până la
începutul holocenului era albia comună de scurgere a întregului sistem hidrografic a
Tisei superioare. Culoarul Ierului, lat de 5-15 km, este o zonă mlăstinoasă şi inundabilă,
prin care curge doar pârâul Ier formând imense meandre. Este o câmpie joasă
situată la circa 120 m înălţime.
Câmpia Ecedea – se întinde în partea de nord-vest a regiunii în bazinul fostei
Mlaştini Ecedea. Acest bazin care s-a format la limita holocenului vechi şi nou,
adăposteau una din cele mai mari mlaştini eutrofe de pe continent. Este cea mai
joasă câmpie din jud. Satu Mare, având altitudini cuprinse între 112-127 m. Materialul
parental al solului este format din depozite argiloase-gleizate.
Câmpia Crasnei – este o zonă joasă, situată la sud de Câmpia Ecedea,
aluvionată şi drenată de râul Crasna. Altitudinile sunt cuprinse între 116-127 m.
Suprafaţa care în general este plană prezintă pe alocuri forme de microrelief pozitive
(grinduri), precum şi negative (microdepresiuni).
Câmpia Someşului – este cea mai întinsă zonă de şes din nord-vestul ţării, fiind
străbătută de râul Someş, ale cărui aluviuni au format-o. Relieful său este relativ
monoton, caracteristic regiunilor de acumulare. Altitudinea variază între 118-160 m.
Zona colinară ocupă cca. 25% din teritoriul judeţului, cuprinzînd:
Dealurile Tăşnadului – se întind în partea de sud-vest a judeţului, între culoarul
Ierului şi râul Crasna. Dealurile au formă de culmi boltite, brăzdate de ape curgătoare
intermitente.Vârful cel mai înalt, Vulturului (de 330m) se găseşte în partea de sudică a
zonei. Spre nord colinele se termină brusc, pe când spre vest se află în contact direct
cu terasa Ierului.
Piemontul Codrului - se întind la poalele Culmii Codrului şi este constituit din
material aluvionar de glacis, transportat de apele curgătoare din acest masiv.
Crestele au înălţimi de 180-300 m, iar pe măsură ce înaintăm spre câmpie, colinele
devin din ce în ce mai domoale.
Culmea Codrului – este o culme larg boltită, formată din şisturi cristaline.
Lungimea crestei principale este de 22 km. Deşi are înălţimi reduse, privită dinspre
36
câmpie pare o masivă zonă montană. Vârfurile cele cele mai înalte sunt aşezate pe
creasta principală: Lespezi 575 m, Ţicău 533 m, Tarniţa 551 m.
Luncile înalte, situate de-a lungul cursurilor de apă Talna, Tur, Valea Albă, Pîrîul
Rău, Lechincioara şi terasele piemontane de confluenţă alcătuiesc Depresiunea
Oaşului, depresiune montană bine individualizată, cu o suprafaţă de 614 kmp şi
altitudine medie de 200-220 m. Această zonă pe baza particularităţilor fizico-
geografice se subdivide în trei bazinete: Negreşti-de formă semicirculară, Târşolţ-sub
forma unui culoar; Cămărzana-de forma unei pâlnii.
Dealurile piemontane cu înălţimi până la 600 m, ce mărginesc Depresiunea
Oaşului, pe alocuri sunt supuse degradării. Din punct de vedere geomorfologic se
disting trei sectoare de piemonturi: cele înalte şi intens degradate, apoi cele mijlocii
sau propriu zise şi câmpiile piemontane. Principalele cursuri de apă din zonă sunt
însoţite atât de grinduri cât şi de braţe părăsite şi belciuge. Există în zonă şi câţiva
martori de eroziune, formaţi din roci vulcanice, ca Belioara sau Măguriţa.
Munţii Oaşului – au înălţimi reduse între 400-600 m, închid dinspre N-E şi V
Depresiunea Oaşului. Puţinele vârfuri care ating 800 m: Frasinul şi Obârşiei, se găsesc la
extremitatea estică a teritoriului. Munţii Oaşului, intens fragmentaţi, se caracterizează
prin forme rotunde de stoguri: Gemenele de la Cămărzana, Jelejnicul de la Călineşti-
Oaş, Cetăţuia de la Gherţa Mare şi Dealul Babii de la Turţ. Ramificaţiile vestice ce au
înălţimi reduse, apar sub formă de martori de eroziune. Spre Câmpia Someşului, unde
zona piemontană propriu-zisă lipseşte, M-ţii Oaşului se prelungesc cu nişte pinteni.
Munţii Gutâiului – ramura vestică a acestor munţi, denumită Masivul Ignişului, cu
înălţimi cuprinse intre 600-1201 m, delimitează spre răsărit judeţul Satu Mare de
Maramureş. Vârfurile cele mai înalte: Pietroasa (1201 m), Ţiganul, Soci, Piatra Strungii,
Călămari şi Miculi. În dreptul vârfului Buian (1064 m), care este aşezat mai la vest,
creasta principală ia o direcţie N-NV, iar în continuare se întinde Piciorul Sălătrucului,
urmat de o serie de vârfuri: Tribşorul, Bărbunoacele, Vezăul, Vârful Mare, care
depăşesc sau se apropie de 1000 m. Apoi creasta coboară treptat până la pasul
Huta, unde acest masiv se învecinează cu Munţii Oaşului.
37
2.2. Geologia
Din punct de vedere geologic judeţul Satu Mare se află la contactul dintre
microplaca pannonică şi cea transilvană, iar din punct de vedere geografic la
extremitatea de NV a României.
Deoarece în regiune aflorează la zi formaţiuni holocen superioare (nisipuri,
pietrişuri şi argile), şi doar local formaţiuni cristaline precambriene (zona Codru) sau
formaţiuni aparţinând eruptivului neogen (M-ţii Oaş-Gutîi), structura geologică se
cunoaşte datorită cercetărilor efectuate în anii ́60-́70 pentru evidenţierea de
zăcăminte de ape geotermale şi a eventualelor zăcăminte de hidrocarburi.
Fundamentul regiunii este constituit din formaţiuni aparţinând autohtonului de
Bihor şi care cuprinde soclul cristalin, depozite sedimentare triasice, jurasice şi cretacic
inferioare.
Cristalinul – de vârstă precambriană este formată din şisturi cristaline în facies
mezozonal (micaşisturi, gnaisse, cuarţite), cel mai apropiat afloriment al acestor
formaţiuni fiind în afara judeţului, pe teritoriul com. Şamşud (jud. Sălaj). Aceste
formaţiuni au fost întâlnite în forajele structurale de prospecţiuni între adâncimile de
1754 m şi 3005 m. Cristalinul prezintă o tendinţă pronunţată de afundare în trepte
către vest.
Peste formaţiunile sedimentare urmează o lacună de depunere, primele
formaţiuni interceptate fiind cele aparţinând depozitelor în facies de fliş de vârstă
cretacic inferioară în zona de sud a judeţului.
Cuvertura post-tectonică (depozitele sedimentare paleogene) sunt dispuse
transgresiv şi discordant peste formaţiunile cretacice. Grosimea acestor formaţiuni
atinge 1000 m şi prezintă un facise flişoid, grezos, fiind format în preponderenţă din
gresii şi argile.
Formaţiunile neogene stau transgresiv şi discordant peste formaţiunile
paleogene şi sunt compuse din depozite miocene (badenian şi sarmaţian) şi pliocene
în facies pannonic. Grosimea acestor formaţiuni atinge dezvoltarea maximă de cca.
450 m la nord de mun. Carei. Sarmaţianul este reprezentat în zonele de ramă şi în
38
sectoarele de ridicare a fundamentului. Formaţiunile sunt compuse din gresii şi marne
cu intercalaţii de conglomerate. În general toate aceste formaţiuni sedimentare
urmează structura regiunii, având tendinţa de afundare în trepte către vest.
Pliocenul în facies pannonic este constituit din nisipuri şi pietrişuri, urmat de argile
şi marne argiloase. Grosimea maximă a depozitelor a fost întîlnită în zona de
subsidenţă majoră Moftin – Sânnicolau de Munte, unde grosimea depozitelor ajunge
la 2800 m.
În urma activităţilor vulcanice, în zona de N şi de E a judeţului, începând cu
badenianul şi până la ponţian au fost puse în loc importante roci eruptive. Depunerile
au avut loc pe principalele fracturi existente din zona de bordură bazinului Oaşului.
Aceste manifestări vulcanice se continuă pe aliniamentul M-ţilor Ţibleş – Căliman –
Harghita.
Prin lucrările de prospecţiuni geologice au fost identificate roci eruptive de
diverse tipuri: microdiorite porfirice, microdiorite porfirice cuarţifere, bazalte, sticle
vulcanice riolitice, bazalte, andezite bazaltoide, andezite cu hipersten şi augit etc.
Formaţiunile depuse în cele trei faze ale eruptivului neogen prezintă intense alterări
hidrotermale (sericitizări, cloritizări, propilitizări, argilizări, bentonitizări). Activitatea
vulcanică din această zonă a avut paroxismul maxim în pannonian. Manifestările
magmatice din regiune au fost însoţite şi de o intensă activitate metalogenetică care
au generat numeroase mineralizaţii de sulfuri comune cu Au şi Ag. Mineralizaţiile sunt
localizate în roci eruptive, în roci sedimentare au la contactul dintre acestea. Zona
vulcanitelor este străbătută de multe falii locale, care au determinat şi punerea în loc
a diverse mineralizări polimetalice exploatabile (de ex. Turţ, Socea, Racşa, Bixad,
Vama etc.). Mineralizaţiile sunt localizate în roci eruptive, în roci sedimentare sau la
contactul dintre acestea.
De asemenea prezintă un interes economic local şi regional carierele de
andezit şi andezit bazaltoid care furnizează materie primă pentru activităţile de
construcţii (piatră brută, piatră spartă concasată) – (Huta-Priseci, Huta-Arşiţa,
Cocoşiţa, Măguricea-Turţ, Cornet) , pentru industria chimică şi alimentară - carierele
39
de bentonită (Mujdeni), pentru construcţii - cariera de sticlă vulcanică – perlit (Oraşu
Nou) sau cariera de argilă comună (Tăşnad).
Cuaternarul apare la zi pe arii extinse pe întreg cuprinsul judeţului . Formaţiunile
sunt dispuse în continuitate de sedimentare peste formaţiunile pannoniene.
Depozitele sunt formate din nisipuri, pietrişuri şi argile, de vârstă holocen inferioare şi
superioare. Aceste formaţiuni larg dezvoltate sunt exploatate pentru rezervele
importante de agregate minerale (nisipuri şi pietrişuri).
2.2.1 Tectonica judeţului Satu Mare

Din punct de vedere tectonic, judeţul Satu Mare face parte din extremitatea
de nord-est a Platformei (microplăcii) Pannonice. Fazele tectonice principale, care au
modelat structura geologică a zonei au fost următoarele:
a) Faza austrică (faza mezocretacică sau barremian-cennomaniană)
b) Faza subhercinică (faza cretacic superioară sau turonian-senoniană)
c) Faza savică (faza oligocen sup.-miocen inf.)
d) Faza attică (faza sarmaţian-pannoniană)
e) Faza rhodanică (faza miocen-pliocenă)
Pricipalele elemente tectonice care domină zona sunt:
a) Falia crustală a Someşului care corespunde în cea mai mare parte cursului
actual al r.Someş
b) Scufundarea Moftin-Căuaş-Sânnicolau de Munte, corespunzător cursului r.Ier şi

al văii Crasnei Vechi
c) Ridicarea Pişcolt-Sanislău, cu axa direcţională N-S
d) Ridicarea Carei, cu axa direcţională NNE-SSV, amplasată sub mun. Carei
e) Ridicarea (horstul) Ardud-Viile Satu Mare
40
Caracteristică zonei este slaba prezenţă a accidentelor tectonice, formaţiunile
sedimentare aparţinătoarea cuverturii post-tectonice fiind depuse în continuitate de
sedimentare, cu tendinţă de afundare în trepte către vest ca şi fundamentul cristalin .
2.3. Seismicitatea
Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul
studiat aparţine zonei de intensitate seismică 7 şi 8 – cu perioada medie de revenire
de cca. 50 ani. Pentru zona studiata parametrii seismici caracteristici sunt - zona
seismică de calcul -zona seismica: E,caracterizat prin ag=0.15g(m/sec²), si Tc=0.7sec
conf. P100/1 - 2013.
2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona
Este de tip temperat-continentală moderată, cu un regim termic mai cald, cu

desprimăvărări timpurii şi precipitaţii moderate. Media termică anuală variază între
8,00 C la poalele munţilor Oaş – Gutâi; 9,80 C la Carei şi 9,70 C la Satu Mare.
Precipitaţiile anuale oscilează între 700-800 mm în zonele deluroase (până la
1200 mm pe culmile munţilor Oaş – Gutâi) şi 400 mm la câmpie, în anii secetoşi. Media
se situează la 600 mm precipitaţii anuale.
Umiditatea atmosferică se menţine destul de ridicată tot timpul anului (vara 64%, iarna
83%), media anuală fiind de 71%, iar nebulozitatea este relativ redusă (5,5%),
condiţionând un număr însemnat de zile însorite (70-75%), cca 2000 ore /an.
Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-
vestic.
2.5. Date hidrologice si hidrogeologice
Apa de suprafata – Apele curgătoare sunt reprezentate de trei cursuri importante:

Someş, Crasna, Tur, la care adaugă Homorodul, Ier şi Talna, având o lungime totală
de 285 km.
Someşul, cu un curs de 61 km pe teritoriul jud. Satu Mare, prezintă o pantă relativ
41
mică, de 0,2-0,5‰ cu un curs liniştit (0,4 - 0,9 m/s), avînd un debit mediu de 119 mc/s.
Crasna – cu un curs de 57 km în judeţ, are în zona de câmpie o pantă foarte mică,
ceea ce îi imprimă un curs liniştit: 0,3-0,5 m/s. Debitul mediu multianual este de 4,56
mc/s la Moftin, dar debitele fluctuează în limite deosebit de mari în funcţie de
precipitaţii.
Turul – are o lungime de 66 km, cu volumele de apă cele mai mari în raport cu bazinul
său hidrografic (1210 kmp).
Principalul afluent al Turului este Talna, cu o lungime de 35 km şi r. Turţ, care preia
apele din zona de nord a judeţului.
Homorodul are o lungime de 59 km şi un bazin hidrografic de peste 600 kmp. Prin
lucrările de modernizare şi îndiguire s-au limitat efectele negative datorate creşterii
nivelului apelor.
Ierul formează în jud. Satu Mare un bazin de peste 870 kmp, având iniţial un curs
instabil. Prin regularizare, a fost redată agriculturii o suprafaţă însemnată de teren.
Pe teritoriul judeţului se află 30 de lacuri artificiale, cu o suprafaţă totală de cca 800
ha, cel mai însemnat fiind Lacul Călineşti (357 ha).
Din punct de vedere al potentialului hidraulic al subteranului - În funcţie de condiţiile
hidrogeologice, se deosebesc două medii acvifere: unul de adâncime şi unul de
suprafaţă.
Apele subterane de adâncime se prezintă sub formă ascensională sau arteziană şi
sub formă de zăcământ. Etajul superior de straturi acvifere este format din ape dulci,
carbonatate, la adâncimi de 250-400 m. Apele de zăcământ din etajul inferior (800-
2000 m) se ivesc la suprafaţă ca izvoare sau ca foraje sub formă de ape minerale
carbogazoase cloro-sodice, cu proprietăţi alcaline (Bixad, Turţ, Oraşu Nou), slab
sulfuroase (Luna Şes, Vama, Ghenci) sau bicarbonatate (Tarna Mare, Valea Măriei,
Noroieni, Micula) dar şi termale, la 5000 C şi chiar peste 7000 C (Ady Endre, Satu Mare,
Acâş, Carei, etc.)
Corespunzător oscilaţiilor climatice, stratul acvifer superior prezintă un nivel hidrostatic
situat la 3-4 m sub nivelul suprafetei terestre în perioadele secetoase, respectiv 1-2 m în
42
perioadele abundente in precipitatii. În cazuri de precipitaţii extrem de bogate,
nivelul acvifer ajunge la suprafaţă, apărând procese de băltire sau chiar înmlăştiniri
temporare.
2.6. Solul
Din datele furnizate de O.S.P.A. Satu Mare, cele 317.515 ha teren agricol ale judeţului
Satu Mare aparţin la 10 tipuri principale – cernoziomuri, soluri brune, soluri brune luvice,
soluri brune acide, luvisoluri albice (podzoluri), soluri hidromorfe, soluri halomorfe
(sărăturate), soluri nisipoase-nisipuri (psamosoluri), soluri puternic-excesiv erodate, soluri
aluviale (de luncă) – care se diferenţiază în 58 subtipuri de sol.
Terenurile agricole reprezintă 71,87% din totalul suprafeţei judeţului iar cele arabile
50,17%. Pădurea ocupă 15% din totalul suprafeţei judeţului.
Repartiţia în mediu urban şi rural a suprafeţelor agricole este prezentată în tabelul
urmator:
Total Din care:

Total suprafaţă suprafaţă
judeţ (ha) agricolă Păşuni şi
Arabil Vii Livezi
(ha) fâneţe
TOTAL 441.785 317.515 222.307 3.851 7.431 83.926
Urban - 36.487 24.099 200 794 11.394
Rural - 281.028 198.208 3.651 6.637 72.532
2.7. Biodiversitatea
In ceea ce priveste vegetatia din zona analizata, mentionam ca arborii existenti
sunt reprezentati prin plopi (plopulus nigra), artari de camp (acer platanoides),
castani (castaneea sativa), salcie (salix salba), thuia (thuia occidentalis), salcam
(robinia pseudacacia), tei (tilia tomentosa), pin (pinus nigra), predominand plopul,
salcia si artarul. Totodata in cadrul amplasamentului se afla si vegetatie spontana, de
slaba calitate, dezvoltata intamplator si neintretinuta, reprezentata de paius (Festuca
43
Valesiaca), pirul gros (Cynodon dactylon), obsiga (Bromus tectorum).
Fauna - amplasarea obiectivului propus nu va influenta in mod negativ
ecosistemele zonei analizate, intrucat nu se poate vorbi de un ecosistem bine definit,
ca urmare a amplasarii in cadrul orasului. Se poate aprecia ca prin respectarea
prevederile referitoare la spatiul verde ce urmeaza sa se amenajeze in zona analizata,
acesta poate constitui baza de dezvoltare a unor ecosisteme adaptate contextului
urban in care se gaseste amplasamentul analizat.
Mamiferele cele mai intalnite sunt urmatoarele: diverse rozatoare -popandaul,
harciogul, sobolanul,cartita,soarecele de camp.
Dintre pasarile existente in apropierea zonei analizate putem mentiona:
porumbelul, graurul, turturica. Mentionam, de asemenea, prezenta in zona a reptilelor
de tipul: soparla de camp, iar dintre insecte enumeram: lacuste, cosasi, greieri,
calugarite, etc.
2.8. Proiecte de dezvoltare locala
Din analiza studiilor de fundamentare realizate pentru zona, reiese necesitatea

de adoptare a unor reglementari urbanistice care sa favorizeze realizarea unui
demers urbanistic pozitiv care sa puna in evidenta potentialul urban deosebit al
amplasamentului luat in studiu.
Dezvoltarea obiectivului analizat este generat de o investiţie majoră a cărei

necesitate este indiscutabilă şi a cărei realizare, alaturi de alte investitii importante,
va genera:
- demararea procesului de expansiune al nucleelor de polarizare economica ;
- eliminarea unor disfuncţii majore de dezvoltare teritorială ;
- impact pozitiv asupra economiei locale şi regionale.
Caracterizarea cadrului urbanistic al zonei a pus accent pe dinamica

dezvoltarii teritoriale, atractivitatea economica, calitatea factorilor de mediu,
precum şi elemente ale patrimoniului natural şi construit.
44
2.9. Populatia
La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza

liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental
al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere
apartenenţa etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul
că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 190,0 mii persoane (57,7%) s-au declarat
români.
Municipiul SATU MARE 94948 :
români 55904 ; maghiari 35723 ; romi 1278
germani 1002 ; ucrainieni 164 ; slovaca 11
evreiasca 34 ; italiana 21 ; alte etnii 101 ; nedeclarate 710
2.10. Asezari umane si alte obiective de interes public
Zona studiată este situată în zona de nord a municipiului Satu Mare. Terenul
actualmente este zonă de locuit, cu locuinţe mici în majoritate.
Zona studiată este o zonă urbană de locuit, cu case realizate în mare parte în
jurul anilor 1950 – 1960. Există şi intervenţii mai noi, case P+1, P+2 şi P+2+M realizate mai
recent. Starea caselor de locuit, în general, este bună. Există grădini destul de mari,
care servesc ca şi „plămânii” oraşului. Funcţiunea principală este de locuinţe mici şi
funcţiuni complementare zonei de locuit. Zona studiată, este în general, un teren plat,
cu denivelări nesemnificative. Strada Lunca Sighetului cândva a fost digul Someşului,
deşi o parte din terenul studiat a fost Lunca Someşului. Terenul din zonă este un teren
fertil, în multe locuri funcţionau grădinării ale oraşului. Terenul studiat nu se află în nici o
zonă protejată.
Nu există situri arheologice, monumente de arhitectură şi monumente ale
naturii.
45
2.11. Evolutia starii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat
Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile
economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca
sisteme de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la
resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera
aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii
exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea
fazelor de „stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura” specifice
dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu natura”. Neimplementarea programului
propus va conduce la o degradare a zonei studiate, relevand o serie de efecte
negative:
- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si
urbanistic;
- pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei;
- lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de
spatiile verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;
- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in
concordanta cu functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa
in contextul spatial – functional al zonei;
- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate
pe cele 4 mari categorii de factori:
• cauzate de factori de natura fizico-geografica;
• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
• cauzate de factori de natura spatial-functionala;
• cauzate de factori de natura socio-spatiala.
Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic Zonal
Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor
din PUZ asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0,
minor=1, major=2, catastrofal=3)
46
Măsura prevăzută în PUZ EFECTUL
nesemnificati minor major catastrofal
v
Apă X
Aer X
Sol X
Sănătate X
Riscuri naturale X
Schimbări climatice X
Conservarea resurselor X
Biodiversitate X
Patrimoniu cultural si X
istoric
Constientizarea X
populatiei
0 4 6 -
In cazul in care PUZ-ul nu va fi implementat pot aparea aspecte negative ale

dezvoltarii viitoare a zonei analizate deoarece in PUG-ul actual exista interdictii pentru
construire si dezvoltare in aceasta zona a orasului, iar profilele stradale existente si
propuse in noul PUG au latimi foarte mari ceea ce ar reduce suprafetele verzi si ar
implica expropieri mult mai insemnate decat ce-a ce propune Puz-ul analizat.
O data aprobat impreuna cu PUZ-ul din care face parte, Regulamentul Local
de Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie
reguli specifice de urbanism in teritoriul considerat.
Capitolul 3
CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV
Conform prevederilor actualei variante a PUZ-ului, zona aferenta acestuia
poate fi afectata din punct de vedere al factorilor de mediu, in urmatoarele situatii :
- pe perioada executiei obiectivului ;
- pe perioada exploatarii obiectivului.
Pe perioada executiei obiectivului, pot exista mai multe categorii de poluare:
poluare fonica
47
Sursele de poluare fonica sunt utilajele folosite pentru mecanizarea lucrarilor.
Zgomotul produs de aceste utilaje, conform prevederilor din literature de specialitate
sunt:
- excavator: 78 dB(A);
- basculanta: 70 dB(A);
- compactor: 80 dB(A).
Nivelul de zgomot produs de functionarea simultana a acestor surse este de:
83,7 dB(A). Aportul perioadelor de executie a amplasamentului la poluarea fonica a
zonei este nesemnificativ. Nivelul total de zgomot, obtinut prin adunarea energetica a
nivelelor corespunzatoare fiecarei surse in parte (executia amplasamentului si
zgomotul produs de traficul rutier in zona) nu depaseste 85 dB(A).
deseuri
∗ Nu rezultă deşeuri periculoase.
∗ Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa
nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri;
∗ Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar
containerele vor fi inscriptionate;
∗ Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe
amplasament, fara acceptul agenţiei de mediu responsabile;
∗ Deseurile rezultate din activitatile de pe amplasament sunt recuperate, in
vederea valorificarii sau eliminate prin terţi.
∗ Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori
autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.
∗ Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-
un registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de
mediu.
Deseurile nevalorificate si nepericuloase rezultate din constructii vor fi stocate

pe amplasament in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana, si vor fi
48
eliminate prin depozitare finala la locul desemnat de autoritatile locale.
Deseurile valorificabile rezultate din constructii vor fi stocate pe amplasament in
conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana si vor fi predate la unitati
specializate in valorificarea acestora.
Denumire Cantitate Starea Cod deseu Managementul deseurilor – cantitate
deseu prevazuta fizica (solid prevazuta a fi generata
a fi – S, lichid - (t/an)
Deseuri din generata L) Valorificata Eliminata Ramasa in
constructii (t ;mc) stoc
Beton 40 S 17 01 01 40 - -
Caramizi 35 S 17 01 02 35 - -
Tigle 15 S 17 01 03 15 - -
ceramice
Lemn 20 S 17 02 01 20 - -
aer
Pentru diminuarea impactului poluantilor generati de lucrarile de constructie
asupra calitatii aerului se vor lua urmatoarele masuri:
• stropirea cu apa a drumurilor de acces din amplasament in perioadele fara
precipitatii;
• stropirea cu apa a pamantului manevrat/depozitat/depus pe amplasament,
in perioadele fara precipitatii;
• spalarea rotilor vehiculelor la iesirea din amplasament;
• utilizarea de vehicule si de utilaje ale caror emisii sunt conforme
reglementarilor in vigoare;
• oprirea motoarelor utilajelor in perioadele in care acestea nu sunt implicate in
activitatile de constructie.
De asemenea, in zonele in care se va construi, se vor lua masuri pentru
diminuarea concentratiei de pulberi si praf prin acoperirea zonei cu prelate si plase
fine pentru a nu permite prafului si pulberilor sa se imprastie in zona adiacenta.
Pe perioada exploatarii obiectivului, pot exista mai multe categorii de poluare:
poluare fonica
Sursele de poluare fonica sunt reprezentate de:
49
- autovehiculele sosite pentru aprovizionarea cu diverse produse;
- autovehiculele proprii ale viitorilor locatari;
- autovehiculele in tranzit.
Pe teritoriul analizat autovehiculele vor fi in stationare, pornirile si opririle repetate
nu vor depasi nivelul de zgomot stradal. Se apreciaza ca obiectivul nu va constitui o
sursa de zgomot si vibratii in perioada de exploatare.
Se apreciaza ca numarul de autovehicule ce tranziteaza zona nu va creste, iar
zgomotul facut de acestea la limita zonei construite va fi mai mic, avand in vedere
calitatea cai de rulare, noul aliniament propus pentru constructii, realizarea de zone
verzi si trotuare de protectie de-a lungul traseului propus.
Informatii despre poluarea fizica si biologica generate de activitate:
Tipul Sursa Numar Poluare calculata produsa de Masuri de

Poluare maxima permisa (limita maxima admisa
poluar de surse activitate si masuri de eliminare/reducere

ii poluar de eliminare/reducere a poluarii
e poluar Pe zone
Pe zone de protectie/restrictie aferente
e rezidential, de
recreere sau alte
pentru om si mediu)
zone protejate cu
luarea in
Pe zona obiectivului
considerare a
poluarii de fond
obiectivului
eliminare/reducere a
eliminare/reducere a
Cu implementarea
Fara masuri de
masurilor de
poluarii
poluarii
Fonic Trafic Mijloac 85 85 Zone de 85 35 dB(A) Nu se produce

a auto e auto dB(A) dB(A) protectie dB(A) poluare fonica
in semnificativa
tranzit
deseuri
Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta deseuri
menajere, resturi de ambalaje (hârtie, carton) si materiale plastice. Acestea vor fi
50
colectate in recipienti din PVC si periodic vor fi eliminate prin serviciul de salubritate
din zona, pe baza de contract :
Denumire Cantitate Starea Cod deseu Managementul deseurilor – cantitate
deseu prevazuta fizica (solid prevazuta a fi generata
a fi – S, lichid - (t/an)
generata L) Valorificata Eliminata Ramasa in
(t/an) stoc
Deseuri 1100 S 20 03 01 - 1100 -
menajere
Resturi 250 S 15 01 01 250 - -
ambalaje
(hartie,
carton)
Materiale 200 S 15 01 02 200 - -
plastice
aer
Pentru diminuarea impactului poluantilor generati in perioada de functionare a

obiectivelor din cadrul investitiei asupra calitatii aerului sunt prevazute urmatoarele
masuri:
• prevederea la centralele termice a unor cosuri corect dimensionate pentru
asigurarea unei dispersii bune a poluantilor;
• utilizarea la centralele termice a gazelor naturale;
• intretinerea corespunzatoare a echipamentelor, a instalatiilor de ventilatie,
precum si a centralelor termice;
• mentinerea curateniei pe drumurile de acces si pe platformele destinate
parcarii autovehiculelor;
• oprirea motoarelor vehiculelor de marfa in perioadele de stationare in
amplasament.
Capitolul 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ
Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe
protejarea mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare
economica si urbana armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii care
51
respecta prevederile legale privind protectia mediului.
Principalele probleme de mediu care se vor imbunatatii/mentine sau se vor
deteriora:
Problema de Varinta 0(actuala) Varinta PUZ Varianta PUG

mediu
Zonele verzii 0,6 ha 0,77 Estimat < 0,6 ha
Aspectul strazii mare parte piatra astfalt,borduri,alveole astfalt,borduri,alveole
Apele pluviale santuri colmatate Reprofilare santuri, Reprofilare santuri,
sau inexistente realizare santuri si realizare santuri si
podete podete
Zgomotul* 32,5 dB – viteza 30 30,5 dB – viteza 50 > 32,5 dB
km/h km/h
Emisii (Epb) 3*10⁻³ – viteza 30 1.8*10⁻³-viteza 50 km/h >3*10⁻³
km/h
Canalul de neintretinut clarificare situatiei nesolutionata
desecare juridice problema
Suprafata strazi ingusta pe alocuri doua benzii, santuri, patru benzii, santuri,
insuficienta pentru amenajarea zonelor amenajarea zonelor
2 verzii, realizarea verzii, realizarea
benzii,santuri,zone santurilor de garda. santurilor de garda.
verzii,etc.
• Conform studiului de circulatie realizat in cadrul noului PUG numarul de

autovehicule nu va creste intr-un mod in care sa duca la cresterea nivelulului de
zgomot colaborat cu creterea vitezei de circulatie la 50 km/h fata de 30 km/h cu
cat se poate circula in prezent.
Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si
economica a zonei, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta
52
unui mediu protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de
durabilitate in gestionarea resurselor zonei; si se apreciaza ca proiectul nu are impact
negativ asupra mediului.
Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari
in permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a
publicului.
Capitolul 5
OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ
Strategia UE pentru dezvoltarea durabila (Gothenburg 2001) – Consiliul European
de la Gothenburg (2001) a adoptat prima strategie UE pentru dezvoltarea durabila
(numita SDD UE) care a fost revizuita la Bruxelles in 2006 luand in considerare
propunerile Summit-ului Mondial pentru Dezvoltarea Durabila de la Johannesburg
(2002).
A fost corelata cu strategia de la Lisabona adaugandu-se la obiectivele SDD
cele legate de dimensiunea sociala si economica a dezvoltarii. SEDD atrage atentia
asupra tendintelor nedurabile cu privire la schimbarile climatice si utilizarea energiei
care ameninta sanatatea publica, saracia si excluderea sociala, managementul
resurselor naturale, pierderile la nivelul biodiversitatii, utilizarea terenului si transportului.
Aspectele si obiectivele cheie prezentate in SDD UE sunt legate in mod direct
de dezvoltarea economica si de schimbarile climatice, energia curata, productia si
consumul durabil, conservarea si managementul resurselor naturale si provocarile
dezvoltarii durabile.
Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din
Europa pot fi legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale
53
durabile:
- echilibrarea structurii spatial urbane;

- imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban;
- mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale;
- administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;
- noi parteneriate in planificare si implementare.
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea
formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
Propunerile de amenajare si dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se vor inscrie in
prevederile viitorului PUG-ului Municipiului Satu Mare si al Regulamentului aferent
acestuia. Prin masurile ce au fost prevazute in cadrul PUZ se doreste dezvoltarea
economica a zonei si rezolvarea in sistem unitar a constructiei de locuinte, precum si a
utilitatilor necesare acestora.
Obiectivele de mediu s-au stabilit in conformitate cu prevederile HG nr.
1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.
Obiectivele, impreuna cu tintele si indicatorii care le corespund sunt focalizate
pe factorii/aspectele mediul asupra carora PUZ analizat are impact semnificativ,
pozitiv sau negativ.
Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategica a PUZ

Aspect de Obiective de mediu Tinte Indicatori
mediu
Populatia Imbunatatirea conditiilor - crearea de locuri de Numar de locuri de munca in faza
si sociale si de viata ale munca ; de constructie si de functionare
sanatatea populatiei, protejarea - dezvoltarea activitatii Indicatori economici specifici
umana sanatatii umane economice ; activitatii
- asigurarea calitativa si Venituri la bugetul local
cantitativa a apei Echipamente tehnico-edilitare
potabile pentru toti Indicatori specifici pentru calitatea
utilizatorii din zona factorilor de mediu (aer, apa, sol)
54
analizata ;
- asigurarea colectarii
apelor uzate menajere din
toate obiectivele ce se
vor dezvolta in zona
analizata ;
- asigurarea
managementului instituit
pentru colectarea
deseurilor ;
- mentinerea calitatii
factorilor de mediu in
limita prevederilor legale
pentru protectia sanatatii
populatiei.
Mediul Imbunatatirea calitatii si - imbunatatirea Modul de asigurare a utilitatilor in

urban functionalitatii conditiilor privind traficul perimetrele construite
inclusiv componentelor mediului rutier prin modernizarea Plantatii de protectie si de
infrastruct urban, crearea conditiilor arterelor rutiere reabilitare peisagistica
ura rutiera urbanistice pentru existente ; Lucrari de modernizare a
atingerea obiectivelor - imbunatatirea calitatii infrastructurii
strategice de dezvoltare a locuirii si a conditiilor
zonei sociale ;
- punerea in valoare si
protectia peisajului ;
- ridicarea interdictiei de
construire in zona ;
- reglementarea modului
de construire.
Mediul Crearea conditiilor pentru - crearea unei zone mixte Modul de respectare a legislatiei
economic dezvoltarea economica si coerente care sa ofere pentru protectia mediului
si social pentru crearea de locuri conditii pentru
de munca dezvoltarea activitatilor
comerciale si de servicii
pentru diferite domenii.
Solul Limitarea impactului - asigurarea colectarii si Sistemul de management al

negativ evacuarii apelor uzate ; deseurilor in relatie cu
- managementul prevederile legale.
corespunzator al Modul de respectare a
deseurilor ; indicatorilor urbanistici propusi.
- clarificarea situatiei
juridice a canalului de
desecare;
- respectarea bilatului
teritorial propus.
Flora si Limitarea impactului - respectarea legislatiei in Modul de respectare a legislatiei

fauna negativ asupra florei si vigoare ; in vigoare referitoare la
faunei - respectarea amenajarea spatiilor verzi
55
indicatorilor urbanistici. Modul de respectare a
indicatorilor urbanistici propusi
Apa Limitarea poluarii la nivelul - asigurarea colectarii si Indicatorii de calitate ai apei
care sa nu produca un evacuarii apelor uzate; potabile
impact semnificativ - realizarea de rigole Indicatorii de calitate ai apelor
asupra calitatii apelor pentru colectarea si uzate evacuate care sa permita
dirijarea apelor pluviale evaluarea calitatii acestora in
in reteaua stradala. raport cu prevederile legale
Periodicitatea verificarii
indicatorilor
Aerul Limitarea emisiilor de - reducerea nivelurilor de Modernizarea arterelor de

poluanti in aer la nivelul poluare a aerului in circulatie din zona
care sa nu genereze un perimetrele adiacente
impact semnificativ arterelor de circulatie.
asupra aerului
Zgomotul si Limitarea poluarii fonice si - reducerea nivelurilor de Niveluri de zgomot la receptori

vibratiile a nivelurilor de vibratii in poluare fonica si de Niveluri de vibratii la receptori
zonele cu receptori vibratii in zona prin Verificarea existentei
sensibili la acestea cresterea vitezei de indicatoarelor de restrictie de
circulatie pana la cea tonaj si viteza.
permisa de lege ;
- montarea de
indicatoare de circulatie
cu restrictie de tonaj.
Factorii Limitarea emisiilor de - asiguarea colectarii si Indicatorii de calitate ai apelor

climaticii poluanti evacuarii apelor uzate ; uzate evacuate care sa permita
- asigurarea colectarii si evaluarea calitatii acestora in
evacuarii deseurilor. raport cu prevederile legale
Indicatorii de calitate ai aerului
care sa permita evaluarea
calitatii acestuia in raport cu
prevederile legale
Peisajul Crearea unui peisaj - reglementarea zonei si Modul de respectare a

adecvat a modului de construire prevederilor referitoare la
in vederea asigurarii unui asigurarea esteticii peisajului
peisaj estetic ; Suprafete spatii plantate,
- imbunatatirea localizarea acestora
aspectului si a
functionalitatii zonei ;
- realizarea unor spatii
publice plantate cu rol
peisagistic.
56
Capitolul 6
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a guvernului 195/2005
privind protetia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată
prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la
atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau
international pentru a asigura o dezvoltare durabilă a zonei.
Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program,
trebuie in mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului
determinate de implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in
identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de punerea in
aplicare a respectivului plan sau program.
In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe
forme potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini,
durate si intensitati. In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra
mediului, in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa
permita evidentierea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de
implementarea planului, respectiv a proiectului.
Evaluarea de mediu pentru planuri si programme necesita identificarea
impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in
practica a prevederilor planului avute in vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,
magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereze un factor sensibil de mediu”.
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra
factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative,
sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si
negative.
In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului ce face obiectul
57
Planului Urbanistic Zonal s-au stabilit sase categorii de impact, prezentate mai jos.
Categorii de impact
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale
propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor
de mediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Neutru Efecte pozitive si negative care sa echilibreze sau
nici un efect
Impact negativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor
nesemnificativ de mediu
Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile
semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu
In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in

cazul implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare
factor de mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine.
Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra
mediului prin implementarea proiectului:
Factor/Aspect de Criterii de evaluare Comentarii
mediu
POPULATIA SI - modul de asigurare a utilitatilor Implementarea proiectului nu va

SANATATEA UMANA (alimentarea cu apa, canalizare, genera cantitati suplimentare de
managementul deseurilor) ; poluanti care sa determine
- calitatea factorilor de mediu in raport cu afectarea semnificativa a
valorile limita specifice pentru protectia calitatii factorilor de mediu.
sanatatii umane ; Planul va determina forme de
- masuri de diminuare a impactului asupra impact pozitiv asupra conditiilor
factorilor de mediu. de viata ale populatiei si a
sanatatii acesteia, prin
prevederile cu privire la
asigurarea utilitatilor publice, la
conditiile de locuit si la
reducerea poluarii.
58
MEDIUL URBAN Formele de impact asupra calitatii si Planul va determina forme de
INCLUSIV functionalitatii mediului urban, inclusiv in impact pozitiv asupra functiilor
INFRASTRUCTURA relatie cu obiectivele strategice de urbane, conducand la cresterea
RUTIERA dezvoltare a zonei gradului de complexitate, de
coerenta si de flexibilitate
functionala, cu efecte benefice
asupra dezvoltarii zonei.
MEDIUL ECONOMIC SI Criteriile de evaluare a impactului datorita Implementarea proiectului

SOCIAL implementarii proiectului a luat in analizat va determina aparitia
considerare formele de impact socio- unor forme de impact pozitiv pe
economic pentru urmatoarele domenii : termen lung din punct de
- forta de munca ; vedere socio-economic printr-o
- legaturi sociale si calitatea vietii ; organizare mai buna a
- efecte socio-economice dupa terenurilor se vor crea conditii
implementarea proiectului ; mai bune de convietuire.
- masuri de diminuare si gestionare a
impactului.
SOLUL - surse potentiale de poluare a solului pe Implementarea proiectului va

durata constructiei obiectivelor de determina forme de impact
investitii si pe durata de viata a pozitiv prin asigurarea colectarii
proiectului ; si evacuarii apelor uzate
- suprafete de sol afectate si natura menajere si pluviale, prin
acestor poluanti ; asigurarea managementului
- posibilitati de poluare a solului prin deseurilor si prin asfaltarea cailor
scurgeri accidentale de combustibil sau de acces,realizarea santurilor si
prin depozitarea necontrolata a podetelor de acces.
deseurilor.
FLORA SI FAUNA Modificarea incadrarii functionale, in zona Implementarea proiectului

rezidentiala si de servicii, respectiv analizat va conduce la
inlocuirea vegetatiei spontane, cu imbunatirea florei si implicit a
vegetatie plantata. faunei din zona.
APA - calitatea apei potabile si existenta Dezvoltarea infrastructurii

sistemelor centralizate de alimentare cu retelelor de alimentare cu apa si
apa potabila ; canalizare va reduce impactul
- concentratii de poluanti in apele uzate asupra apelor subterane si de
evacuate in raport cu valorile limita suprafata.
prevazute de legislatia nationala in Planul va determina forme de
vigoare ; impact pozitiv asupra calitatii
- masuri prevazute pentru protectia apelor apelor prin colectarea si
subterane si de suprafata. evacuarea acestora in reteaua
stradala de canalizare existenta
in zona.
AERUL - concentratii de poluanti in emisiile de la Implementarea obiectivelor de

sursele dirijate si sursele mobile in raport investitii de pe amplasamentul
cu valorile limita prevazute de legislatia PUZ nu pot genera cantitati
de mediu ; semnificative de poluanti in
- masuri de reducere a poluarii aerului prin atmosfera, care cumulate cu
59
stimularea utilizarii unor mijloace de cele existente sa atinga niveluri
transport «verzi» sau cu emisii reduse. mai ridicate (pulberi, NO2, NOx,
SO2, CO).
Nivelul poluarii cumulate se va
inscrie in limitele normativelor si
stasurilor in vigoare in ceea ce
priveste poluarea atmosferica.
ZGOMOTUL SI Niveluri de intensitati de zgomot si vibratii Creste distanta fata de zonele

VIBRATIILE care sa nu afecteze viitorii locatari si construite ceea ce va reduce
proprietatile din vecinatate. nivelul de zgomot si vibratii.
Creste viteza de circulatie lucru
ce va reduce cele tri tipuri de
zgomot: zgomotul motorului,
zgomotul de rulare, zgomotul
aerodinamic (la viteze mari)
FACTORII CLIMATICI Masuri pentru diminuarea efectelor Asigurarea agentului termic

conditiilor climatice nefavorabile necesar incalzirii spatiilor si a
apei calde menajere prin racord
la sursele proprii care utilizeaza
tehnologii de ultima generatie,
va contribui la reducerea
gazelor cu efect de sera.
PEISAJ - modificari asupra peisajului pe scara Implementarea proiectului va
locala ; determina forme de impact
- gradul in care proiectul se incadreaza pozitiv asupra peisajului urban
estetic si functional in peisajul general al ca urmare a prevederilor privind
zonei ; reglementarea modului de
- masuri de reducere a impactului asupra construire, imbunatatirea
peisajului. aspectului si a functionalitatii
zonei, realizarea de spatii
peisagistic.
Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de

proiectul analizat, a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul
anterior. Astfel, pentru fiecare din factorii de mediu considerati relevanti pentru plan,
a fost efectuata predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin
metoda analitica, in comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in
legislatia nationala. Impactul estimat a fost raportat la masurile de
prevenire/diminuare prevazute in proiect, pentru ca in final sa se evalueze impactul
rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.
60
Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan
Factor de mediu Descrierea impactului prognozat prin Categorie Ponderea

implementarea proiectului PUZ impact impacturilor
cumulative
1 2 3 4
Sanatatea Amplasarea in aceasta zona nu va Pozitiv Pozitiv
populatiei determina efecte adverse asupra starii de Pe termen lung
sanatate a populatiei din cadrul viitoarei
investitii si din obiective din vecinatate
Implementarea obiectivelor propuse pe Pozitiv
amplasamentul PUZ nu vor afecta calitatea
factorilor de mediu si nu va crea o situatie de
risc pentru sanatatea umana
Dotarea zonei cu infrastructura Pozitiv
corespunzatoare privind managementul
deseurilor, alimentarea centralizata cu apa,
energie electrica, canalizare, transport,
ingrijirea sanatatii, ceea ce duce la cresterea
gradului de confort si imbunatatirea sanatatii
Monitorizarea continua a calitatii apelor Pozitiv
uzate evacuate in reteaua stradala de
canalizare, monitorizarea calitatii aerului in
zona
Mediul urban Conduce la cresterea gradului de Pozitiv Pozitiv

inclusiv complexitate, de coerenta si de flexibilitate Pe termen lung
infrastructura functionala, cu efecte benefice asupra
rutiera dezvoltarii zonei.
Mediul economic Imbunatatirea conditiilor de trai prin Pozitiv Pozitiv

si social sistematizarea urbanistica a zonei, Semnificativ Pe termen lung
infrastructura, acces imbunatatit la servicii
comunitare pentru locuitorii zonei
Cresterea angajarilor directe si indirecte, Pozitiv
crearea de locuri de munca ca urmare a
prezentei unor obiective majore de investitii
Cresterea activitatilor economice zonale Pozitiv
dupa inceperea etapei de constructie,
etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de
munca, urmata de o restrangere a acesteia
dupa finalizarea constructiilor
Imbunatatirea bugetelor autoritatilor locale Pozitiv
prin cresterea veniturilor din taxe si impozite,
determinand cresterea posibilitatilor de
dezvoltare a serviciilor civile locale
Cresterea increderii pentru alte investitii in Pozitiv
zona
Stimularea unor initiative noi prin contributia Pozitiv
proiectului la imbunatatirea infrastructurii de Semnificativ
baza din zona
61
Solul Realizarea de zone verzi si trotuare de Pozitiv Pozitiv
protectie Pe termen lung
Asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate Pozitiv
Asiguarea managementului de colectare a Pozitiv
deseurilor
Flora si fauna Modificarea suprafetelor biotipurilor de Negativ Neutru

aplasament si categoriilor de folosinta Pe termen lung
Amenajari de spatii verzi, gradini cu pomi Pozitiv
fructiferi,legume si flori efectuarea de plantatii
de arbusti decorativi
Apa Implementarea proiectului impune Pozitiv Pozitiv

racordarea obiectivelor de pe amplasament semnificativ semnificativ
la reteaua de canalizare centralizata Pe termen lung
Excluderea modului de evacuare a apelor in
bazine vidanjabile reduce impactul probabil
asupra apelor subterane
Apele pluviale de pe acoperisurile Pozitiv
constructiilor vor fi dirijate prin burlane in
reteaua stradala de canalizare
Aerul Implementarea proiectului va duce la Negativ Neutru

cresterea gradului de poluare atmosferica cu Pe termen
NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la mediu
arderea motoarelor autovehiculelor si
utilajelor folosite in cadrul organizarii de
santier si a traficului rutier din perioada de
functionare a obiectivului, dar care nu va
depasi limitele admise de legislatia de mediu
Implementarea unei infrastructuri rutiere Pozitiv
adecvate va reduce nivelul emisiilor de
poluanti in atmosfera, prin fluidizarea
circulatiei
Implementarea masurilor pentru reducere Pozitiv
nivelului emisiilor de poluanti in atmosfera
Zgomotul si Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca Negativ Pozitiv

vibratiile urmare a intensificarii traficului rutier in timpul Pe termen lung
lucrarilor
Aplicarea masurilor de reducere a nivelului Pozitiv
de zgomot la sursa
Factorii climatici Asiguarea incalzirii spatiilor si a apei calde Pozitiv Pozitiv

menajere prin montarea de centrale proprii si Pe termen lung
panouri solare
Colectarea si evacuarea apelor uzate in Pozitiv
62
Peisaj Modificarea peisajului la scara locala prin Pozitiv Pozitiv
modificarea raportului dintre peisajul semnificativ
natural/antropizat in etapele de construire si Pe termen lung
de operare, modificarea raportului dintre
categoriile de folosinta a terenului si a valorii
estetice a peisajului
Reabilitarea peisajului creat de constructiile Pozitiv
existente pentru incadrarea in noul peisaj
urbanistic
Impactul cumulat al factorilor de mediu asupra altor factori de mediu
Factor/Aspect Factor de mediu/Aspect Categorie Efecte Observatii

de mediu de mediu cu care impact cumulate
interactioneaza ale poluarii
factorilor
de mediu
SANATATEA Aer – Din evaluarile Pozitiv Pozitiv Cumulul dintre
UMANA impactului cumulat asupra categoriile de
factorului de mediu aer a impact ale
rezultat un impact pozitiv factorilor de
datorita masurilor mediu cu care
prevazute. Nivelul emisiilor in interactioneaza
aer va fi sub limitele admise factorul de
de standardele in vigoare. mediu
In aceste conditii se SANATATEA
considera ca si impactul UMANA are
asupra sanatatii populatiei pondere de
va fi pozitiv. impact pozitiv
Apa – Efectul cumulat al Pozitiv ceea ce
activitatilor asupra factorilor inseamna ca
de mediu apa este pozitiv implementarea
datorita implementarii proiectului nu
proiectelor de construire a va determina
sistemelor de alimentare cu aparitia unor
apa si canalizare in sistem efecte adverse
centralizat. Calitatea apei semnificative
este esentiala pentru asupra sanatatii
sanatatea populatiei. umane.
Zgomotul si vibratiile – Neutru
Impactul cumulat de
zgomote si vibratii ale
activitatilor actuale cu cele
propuse de proiect va fi
neutru, avand in vedere
masurile prevazute in acest
sens.
Factorul social-economic – Pozitiv
Impactul cumulat produs
acestui factor este unul
pozitiv din toate puntele de
63
vedere inclusiv asupra
sanatatii populatiei.
BIODIVERSITATEA Aerul – Evaluarile impactului Neutru Neutru Impactul
cumulat asupra factorului cumulat asupra
de mediu aer a determinat factorilor de
un impact neutru datorita mediu aer, apa
faptului ca nivelul emisiilor in si sol are
aer, datorita masurilor ponderea de
prevazute va fi sub limitele impact neutru.
admise de normativele si Calitatea apei,
standardele in vigoare. aerului si solului
Apa – Efectul cumulat al Pozitiv este esentiala
activitatilor din proiect semnificativ pentru
asupra factorului de mediu biodiversitate.
apa este pozitiv datorita Din analiza
implementarii proiectelor de rezulta ca
construire a sistemelor de biodiversitatea
alimentare cu apa si nu va avea de
canalizare in sistem suferit in urma
centralizat in cadrul implementarii
amplasamentului analizat. proiectului.
Solul – Impactul cumulat Neutru
asupra solului este neutru
datorita masurilor de
prevenire si diminuare a
efectelor negative a
implementarii proiectului, si
in acest caz si impactul
asupra diversitatii datorat
calitatii solului va fi unul
neutru.
SOLUL Apa – calitatea apei Neutru Neutru Impactul
pluviale are o importanta cumulat al
deosebita asupra calitatii factorilor de
solului. Infiltratiile de ape mediu asupra
pluviale poluante pot solului este
influenta calitatea solului. neutru.
Aerul – depunerile de Neutru Prin respectarea
pulberi si metale existente in modului de
emisiile rezultate de la coectare si
mijloacele de transport si de evacuare a
la incalzirea spatiilor pot apelor uzate si a
influenta calitatea solului. deseurilor
Gospodarirea deseurilor – o Negativ (prevazute in
gospodarire PUZ) factorul de
necorespunzatoare a mediu sol nu va
deseurilor poate duce la avea de suferit
poluari ale solului. in urma
implementarii
proiectului.
PEISAJUL Solul/Utilizarea terenului – Neutru Pozitiv Impactul
proprietatea privata asupra cumulat al celor
64
terenului are un impact trei factori de
negativ asupra mediu asupra
implementarii proiectului cu peisajului are o
impunerile de reglementari pondere
si restrictii privind pozitiva in
dezvoltarea si crearea de schimbarea
spatii si functiuni publice. aspectului
Factorul social-economic – Pozitiv zonei.
are un impact pozitiv
semnificativ asupra
peisajului in ceea ce
priveste sistematizarea
urbanistica a zonei.
Biodiversitatea – Neutru
schimbarea destinatiei
terenului va duce la
schimbarea biodiversitatii
din terenuri acoperite cu
vegetatie spontana, in spatii
verzi amenajate urbanistic
ce va schimba substantial
pozitiv peisajul zonei.
65
Capitolul 7
POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX
TRANSFRONTIERA
Avand in vedere specificul acestui plan (care se refera la reglementarea

urbanistica a unei suprafete de teren), coroborat cu masurile adoptate atat pe
timpul realizarii obiectivului, cat si pe parcursul exploatarii acestuia, se apreciaza ca
nu vor exista efecte asupra mediului sau sanatatii umane in contex transfrontier.
Capitolul 8
MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE
ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea

obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa
asigure prevenirea, diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor
efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru proiectul
care face obiectul PUZ-lui propus.
In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si
compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii
proiectului in faza PUZ propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele
pozitive asupra mediului.
Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin
evaluare ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.

adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e
necesar sa se aplice urmatoarele masuri:
- instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe
66
amplasament;
- realizarea retelei de canalizare pe strazile unde nu exista;
- reglementarea situatiei juridice a canalului de desecare, indentificarea
proprietarului si obligarea acestuia la intretinerea canalului;
- astfaltarea cailor de acces,realizarea santurilor stradale si podetelor de acces
la proprietatii.
Obiectivul propus, prin amplasamentul ales, prin natura activitatii propuse si
capacitatea preconizata nu va avea impact asupra calitatii solului.

asupra factorului de mediu APA
Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se
impun
următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de
suprafaţă, ce vor fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare:
Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să
se
conecteze la reţeaua de canalizare stradala pentru a elimina scurgerile de poluanţi
din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari.
Se au in vedere urmatoarele:
- evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele
centralizate de canalizare, racordate la reteaua stradala de canalizare existenta in
zona;
- apele menajere se vor incadra la descarcare in canalizarea urbana in limitele
admise NTPA 002/2002;
- se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi
limitarea consecinţelor acestora;
- se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în canalizarea
urbană şi se va verifica modul de încadrare a indicatorilor in limita admisă conform
NTPA 002/2002;
67
- căminele de vizitare menajere aferente vor fi curăţate ritmic şi întreţinute;
- management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare
temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate;
- manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe
sol sau in apa (faza de executie);
- manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va
realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de
precipitatii (faza de executie).

adverse asupra factorului de mediu AER
- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de
control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin
intermediul camioanelor cisterna;
- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati;
- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare(faza de
executie);
- utilizarea de vehicule si utilaje performante;
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;
- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor;
- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe
strazile
principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie
(plantatii de aliniament);
- montarea de centrale termice de ultima generatie, prevazute cu electrofiltre
pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii (valorile limita garantate la
emisie, sa fie sub limita admisa prin Ordinul 462/1993).
68
produse de ZGOMOT
- amplasarea optimă a constructiilor prin respectarea aliniamentului propus;

- limitarea vitezei si tonajului pentru autovehicule si masini de transport;
- monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este
necesar;
- echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile cu scuturi izolatoare şi absorbante de
zgomot;

asupra BIODIVERSITATII
Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia
următoarele măsuri:
- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel
stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
- reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari, se va face cu
respectarea tuturor normelor legale in vigoare;
- aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la
reducerea impactului asupra florei şi faunei;
- reptilele colectate vor fi relocate in habitate neinfluntate de proiect;
- in cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se
vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi
anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului.
69
asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI
- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste

limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea
unui microclimat normal atat in incinta, cat si in zonele adiacente fara a
perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise;
- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;
strazile
- stabilirea unei limite maxime pentru mijloacele de transport in momentul
realizari proiectului tehnic al arterei de transport ;
- dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind
managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie
electrică, canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului
de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii;

adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI
CULTURAL
- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj
conform recomandărilor din regulamentul PUZ;
- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa
funcţională să poată avea un impact negativ asupra mediului;
- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va
răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;
70
- orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie
armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast;
- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul
general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;
- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;
- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat
terenurile din zonă;
- măsuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteză,limitarea tonajului,
împrejmuirea incintelor de lucru, servicii de pază pentru împiedicarea accesului
persoanelor străine;
- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a
vieţii, pe baza principiilor de dezvoltare durabilă;
- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o
monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.
Capitolul 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR SI DESCRIEREA
MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI
Varianta 1
dinamice ;
- inlocuirea indiciilor de urbanism din PUG-ul existent astfel incat in zona sa se
poata dezvolta;
- asigurarea functiuni prioritare de locuinte colective si individuale, care sa
valorifice cat mai bine potentialul deosebit al terenului, care este apropiat de zona
centrala a orasului si beneficiaza de o buna accesibilitate printr-o infrastructura
rutiera, transport in comun si retele edilitare;
71
specifice ;
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi
al protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei
„zero” şi a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate
în continuare.
In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero” - varianta
neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.
Factor de Variante Comentarii

mediu/aspect de Varianta „zero” Varianta 1
mediu (varianta aleasa)
1 2 3 4
Calitatea apei Asupra factorului de Se va intretine si Proiectul oferă beneficii
mediu ”APA” va moderniza sistemul pe termen lung
continua impactul centralizat de comparativ cu varianta
negativ pe termen lung alimentare cu apa “zero”
ca urmare a faptului ca potabila
pe amplasamentul si de evacuare a
analizat din cauza apelor
interdictiilor din PUG nu uzate menajere si
se pot face investitii pluviale.
majore in modernizarea
retelelor de apa.
Calitatea aerului Calitatea aerului în Prin implementarea Activităţile propuse
condiţiile actuale este proiectului, pentru dezvoltarea
influenţată de emisiile de nivelul poluanţilor nu zonei în domeniul
poluanti produsi de va rezidentei şi al
sursele stationare din creşte semnificativ. serviciilor vor fi
zona, precum si de Datorita masurilor asociate ca surse
traficul rutier existent prevazute, cresterea suplimentare de
in zona. va fi nesemnificativa, poluanţi faţă de prezent
iar nivelul poluanţilor dar prin masurile
în atmosferă se prevazute, acestea vor
va menţine sub limitele fi nesemnificative si
admise pentru strict controlate prin
protecţia tehnicile şi măsurile de
receptorilor sensibili. reducere a impactului
prevazute.
Aspecte social- In prezent zona este una Proiectul propune Implementarea

economice partial blocata, nefiind investiţii locale, proiectului va aduce
posibil realizarea de determinând avantaje social economice
constructii noi sau îmbunătăţirea semnificative pe termen
72
repararea si condiţiilor lung.
modernizarea celor social economice pe Proiectul oferă beneficii
vechi. termen lung. pe termen lung
comparativ cu varianta
“zero”.
Infrastructura rutiera Situaţia actuală se va Proiectul propune o Imbunătăţirea
menţine pe termen infrastructură rutieră infrastructurii rutiere va
lung cu o infrastructură corespunzătoare din creşte siguranţa
necorespunzătoare punct de vedere circulaţiei în zonă şi va
din punct de vedere tehnic cu amenajarea diminua poluarea
tehnic şi a aspectelor de de spaţii verzi de-a atmosferică existentă.
mediu. lungul arterelor de Proiectul oferă beneficii
circulaţie pentru pe termen mediu si
diminuarea poluării lung comparativ cu
aerului. varianta “zero”.
Zgomot si vibratii Sursele principale care Peste intensitatea Sursele de zgomot
influenteaza ambianta nivelului de zgomot suplimentare ce pot sa
acustica in diferite existent se va aparea prin
sectoare suprapune implementarea PUZ, vor fi
ale ariei analizate sunt: instensitatea nivelului prevazute in faza de
- traficul rutier de zgomot pentru proiect tehnict
corespunzator zonei; activitatea propusa. măsuri tehnice şi de
- activităţi specifice Datorita masurilor management pentru a
aşezărilor umane din prevazute prin proiect, nu se depăşi nivelul
zonă. impactul generat de admis conform legislatiei
zgomotul aferent in vigoare.
activităţilor propuse va
fi menţinut sub limitele
admise.
Sol Mentinerea situatiei Proiectul propune Impactul produs asupra
existente poate asigurarea masurilor solului in perioada de
conduce la aparitia pe necesare protejarii construire va fi reprezentat
amplasamentul analizat factorului de mediu de afectarea unor
a depozitarilor sol, dar si conditiilor suprafete de teren pentru
necontrolate de deseuri necesare functionarii organizarea de santier,
menajere si a resturilor obiectivului analizat la fara a implica
de materiale de standarde ridicate. degradarea/contaminarea
constructii. Masurile adoptate solului.
In aceste conditii pentru colectarea si Dupa finalizarea lucrarilor
factorul de mediu sol va evacuarea apelor de construire, solul afectat
fi afectat pe termen uzate, pentru de organizarea de santier
lung, gradul de colectarea, va fi remediat prin
contaminare al acestuia depozitarea si replantări de spaţii verzi.
fiind greu de apreciat. evacuarea deseurilor
generatate au efecte
pozitive atat asupra
solului, cat si asupra
aerului si apei
subterane, cu
implicatii directe
asupra sanatatii
populatie.
73
Utilizarea terenului In prezent zona are un Se va schimba Prin implementarea
aspect aspectul proiectului întreaga zonă
destructurat,condiţiile se zonei prin sistematizare se va dezvolta conform
vor menţine pe termen urbanistică ce dă un destinaţiei din PUZ.
lung iar zona va aspect plăcut Proiectul oferă beneficii
continua să se dezvolte peisajului; pe termen lung
fără o sistematizare Se va asigura accesul comparativ cu varianta
urbanistică. la una din arterele “zero”.
principale ale
municipiului prin
realizarea unor
strapungeri
stradale .
Se vor construi zone
verzi si locuri de joaca
pentru copii.
Biodiversitatea In cadrul Proiectul propune ca Impactul negativ suferit
amplasamentului o parte importanta din în etapele de construcţie
analizat exista vegetatie suprafaţa de biodiversitate va fi
spontana fara valoare amplasamentului remediat prin replantări
dendrologica PUZ să fie destinată de spaţii verzi si plantaţii
zonelor în aliniament.
verzi şi plantaţiilor în Proiectul oferă
aliniament. beneficii comparativ cu
Implementarea varianta “zero” ,
proiectului nu impactul fiind pozitiv, prin
va avea impact intretinerea spatiilor verzi
negativ asupra create.
biodiversitatii din
incinta. Singurul
impact va fi acela ca
vegetatia dezvoltata
intamplator va fi
inlocuita cu spatii verzi
plantate ce pot
constitui habitate
pentru diferite specii
de insecte/animale
adaptate conditiilor
urbane.
Peisajul In situaţia actuală Sistematizarea urbană Implementarea proiectului
peisajul are un aspect prevăzută în PUZ va va avea un
neconform cu zona din da zonei aspectul impact pozitiv asupra
imediata vecinatate urban –rezidential, cu peisajului.
Aceste condiţii vor o infrastructură Proiectul oferă beneficii
persista pe termen lung corespunzătoare cu pe termen lung
iar constructiile din spaţii verzi comparativ cu varianta
incinta vor continua sa şi plantaţii în “zero”
se deterioreze, aliniament
conducand la o imagine
necorespunzător unei
aşezări urbane.
74
Sanatatea Acesul in unele zone se Se vor asigura conditii Implementarea proiectului
populatiei face dificil, iar in conditii de acces mai rapid si va avea un
de iarna interventia in sigur pentru impact pozitiv asupra
zona este ingreunata. autospecialele de peisajului.
interventie. Proiectul oferă beneficii
pe termen lung
“zero”
Varianta finala – varianta in care se va implementa planul

Motivarea alegeri acestei variante
- Rezultatul prognozat în Studiul preliminar – Circulaţie de unde rezultă
posibilitatea reducerii în aceasta zonă de la 4 la 2 benzi de circulaţie, Vezi circulaţia
prognozată pentru anul 2025.
- Prin aceasta reducere a benzilor de circulaţie, s-a creat posibilitatea de a
utiliza traseul străzilor existente, cu demolări minime posibile.
- Eliberarea interdicţiei pentru 26 de proprietăţi din zonă din cele 37 existente
până în prezent. În acelaşi timp, posibilitatea de ridicare al interdicţiei s-a întâlnit şi cu
dorinţa veche a proprietarilor din zonă, care au interdicţie de construire pe
proprietăţile lor de mai mult de 30 de ani.
- Din a 3-lea străpungere prevăzută în PUG cu o lungime de cca. 400 m, prin
utilizarea unei porţiuni a străzii Sighişoara lungimea străpungerii s-a redus la cca 75 m.
- Ţinând cont de numărul mare de persoane care sunt direct afectate,
respectiv PUZ-ul fiind una de utilitate publică, a fost primul PUZ după 10 ani comandat
de Primăria Municipiului Satu Mare.
- Faţă de profilul 8-8 prevăzut în PUG (cu 24-30 m lăţime între aliniamentle
clădirilor), în PUZ sunt profile mai variate (datorită utilizării a străzilor existente) cu
dimensiuni mult mai reduse:
Nr. Lăţime Din care:

de Profil Strada totală Carosabil Trotuar Zona V.
benzi (m) (m) (m) (m)
Străpungere 1 13,00 7,00 3,00 3,00
P7
Străpungere 2 13,00 7,00 3,00 3,00
2 P8 Sighetului 14 - 16 7,00 3,00 4,0-6,0
P9 Sighetului 16,5-18 7,00 3,00 6,5-8,0
P3 Sighişoara 11,00 7,00 3,00 1,00
1 P5 Oradea 10 - 11 5,00 3,00 2,0-3,0
(sens P4 Sighetului 8,0-10,7 5,00 3,00 0,0-1,50
unic) P6 Sighişoara 11,50 6,00 3,00 2,50
75
- Scopul acestui PUZ este de a crea posibilitatea de a reduce funcţiunea
arterei majore de circulaţie cu 4 benzi, la un inel interior de 2 benzi cu funcţia
de a scoate circulaţia din cartier şi eliberarea majorităţii proprietăţilor de sub
interdicţie de construire.
- Nu s-a înţeles, că în timp ce realizarea efectivă (închiderea inelului) este într-
o perspectivă mult mai largă (câteva decenii), eliberarea interdicţiilor
(menţinute de 30 de ani) este actuală, operaţională după aprobarea PUZ-
ului.
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic si

al protejarii mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei
„zero” si a celei finale.
Varianta „0” alternativa neimplementarii proiectului
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:
- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile
in intravilan;
- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;
- pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;
- pastrarea aspectului zonei fara o sistematizare urbanistica ce nu da un aspect
placut peisajului;
- zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul
spatiului in prezent ocupat cu cladirile fostei unitati militare;
- zona cu restrictii pentru dezvoltare;
- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.
Un proiect de aceasta factura presupune un pronuntat impact potential asupra
domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa se
implementeze, exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii
economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a
comunitatii locale, sub forma noilor locuri de munca (temporare, dar si pe termen
lung), a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a facilitatilor
educative etc.
Noile functiuni propuse pentru zona analizata si tratate in prezenta
76
documentatie, sunt compatibile cu evolutia administrativa, economica si sociala a
Municipiului Satu Mare. Modul de amenajare al zonei a fost gandit in conformitate cu
optiunile beneficiarului si administratiei locale si a avut in vedere utilizarea eficienta a
spatiului.
Investitia se va integra rapid in dinamica economica regionala avand in vedere
contextul amintit, generand in acelasi timp locuri de munca pentru populatia locala.
Varianta finala conduce la urmatoarele avantaje:
- Se menţionează, în primul rând, că inelul de circulaţie propus nu va fi realizat
pentru transport greu, va fi o circulaţie care va avea menirea de a deservi şi
a limpezi circulaţia urbană a zonei. Nu va fi o „arteră majoră”, va fi parte din
inelul de circulaţie a oraşului – vezi SCHEMA ANEXĂ.
- Circulaţia grea, transporturile, va fi preluată de centura exterioară de ocolire
a municipiului.
- Din rezultatul prognozat în Studiul de circulaţie, rezultă că sunt suficiente 2
benzi de circulaţie în loc de 4 benzi, propus în P.U.G. existent.
- Prin reducerea la 2 benzi de circulaţie se poate utiliza traseul străzilor
existente, cu demolări minime posibile.
- Imobilele care nu vor mai intra în interdicţie de construire vor deveni
construibile.
- Această investiţie nu cuprinde podul care urmează să fie realizat între str.
Sighişoara şi str. Ştefan Steţiu.
- Prin realizarea celor 2 străpungeri propuse, circulaţia zonei se va îmbunătăţi
semnificativ, va fi o contribuţie pentru realizarea inelului: str. Sighişoara,
Sighetului, Porumbeilor, Lăcrămioarei, Rodnei, Fabricii, Bd. H.Coandă, str.
Ştrandului, Şantierului, Rosetti, Dariu Pop, Oituz, Platanului, inel care propune
şi străpungeri noi, în afara celor propuse prin prezentul P.U.Z. şi 2 poduri peste
Someş.
Varianta finala se va stabili in urma preluarii tuturor sugestiilor si conditiilor
discutate cu avizatorii si va respecta toate analizele sectoriale rezultate in urma
77
consultarilor separate, discutiile in sedintele tehnice de avizare si a avizelor deja emise.
Capitolul 10
MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUZ
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor

art. 27, din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra
mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau
neprevăzute.
Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi
cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi
justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale
implementării PUZ.
Programul de monitorizare a implementãrii PUZ trebuie să permită atât
obţinerea şi înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra
mediului ale implementãrii PUZ cât şi identificarea eventualelor efecte adverse
neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere ce pot fi întreprinse).
Programul de monitorizare a implementarii PUZ are ca scop:
- urmarirea implementarii PUZ, a modului in care obiectivele specifice ale PUZ sunt
indeplinite;
- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea
si marimea efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport
(valabilitatea previziunilor privind impactul si concluziile SEA);
- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efectelor
adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si
concluziile desprinse de SEA;
- identifica dacă sunt necesare modificări ale planului în vederea reducerii impactului
asupra mediului sau a optimizãrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.
Programul de monitorizare a implementarii PUZ trebuie sa urmareasca:
78
- Planul de monitorizare privind implementarea PUZ;
- Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUZ.
Sistemul de monitorizare propus ia în considerare faptul că, în cadrul
monitorizării
factorilor de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu să se facă
diferenţierea între impactul de mediu ale PUZ şi impactul altor activităţi/intervenţii din
vecinătatea amplasamentului PUZ.
Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante
specificate anterior. Aceste obiective reprezintă domeniile şi subiectele de mediu
care pot fi puternic influenţate de implementarea PUZ.
Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de
monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului.
Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUZ-ul propus asupra
mediului, evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu
relevant.
Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectului ar trebui obţinute
la sfârşitul proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic.
RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA
Întregul sistem de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:

- proiectantul va acorda asistenţă tehnică în timpul realizării acestor obiective
pentru a urmării respectarea regulilor de protecţie a mediului propuse prin proiect;
- monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii;
- examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite
în
cazul indicatorilor de mediu;
- iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu
negative PUZ;
- comunicarea rezultatelor monitorizării;
79
- asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din PUZ către toţi factorii
interesaţi.
In tabelul de mai jos se prezinta propunerile privind monitorizarea efectelor
semnificative ale implementarii planului analizat asupra factorilor/aspectelor de
mediu cu relevanta pentru acest plan.
Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu si de performanta
Factor/Aspect Indicatori Frecventa Organizatii

de mediu Monitorizarii/raportarii responsabile
catre APM Braila
Populatia si Indicatori specifici pentru calitatea Semestriala Municipiul Satu
sanatatea factorilor de mediu (apa, aer, sol) Mare
umana Directia de
sanatate publica
Mediul urban, Lucrari de modernizare a infrastructurii Semestrial Autoritatile
inclusiv Plantatii de protectie si de reabilitare administratitiei
infrastructura peisagistica publice locale
rutiera Modul de asigurare a utilitatilor in
perimetrele construite
Mediul Crearea unei zone mixte coerente care Semestrial Autoritatile
economic si sa ofere conditii pentru dezvoltarea administratitiei
social activitatilor comerciale si de servicii publice locale
pentru diferite domenii
Modul de respectare a legislatiei pentru
protectia mediului
Solul Sistemul de management al deseurilor in Anual
relatie cu prevederile legale Municipiul Satu
Gradul de ocupare a terenului Mare
Indentificarea proprietarului/ilor canalului
de desecare,stabilirea de masuri si
urmarirea realizarilor lor,
Asigurarea colectarii si evacuarii apelor
uzate
Periodicitatea verificarii indicatorilor
Flora si fauna Modul de respectare a legislatiei in Anual Municipiul Satu
vigoare Mare
Suprafete spatii verzi nou
infiintate/amenajate (exprimate in mp,
1,07%)
Apa Indicatorii de calitate ai apei potabile Permanent/semestrial Municipiul Satu
Indicatorii de calitate ai apelor evacuate Mare
care sa permita evaluarea calitatii
acestora in raport cu prevederile legale Directia de
Periodicitatea verificarii indicatorilor sanatate publica
Aerul Reducerea nivelurilor de poluare a Semestrial Municipiul Satu

aerului in perimetrele adiacente arterelor Mare
80
de circulatie
Periodicitatea verificarii indicatorilor Directia de
sanatate publica
Zgomotul si Niveluri de zgomot la receptori Semestrial Municipiul Satu
vibratiile Niveluri de vibratii la receptori Mare
Directia de
sanatate publica
Factorii Indicatorii de calitate ai apelor uzate Anual Municipiul Satu
climatici evacuate care sa permita evaluarea Mare
calitatii acestora in raport cu
prevederile legale
Indicatorii de calitate ai aerului care sa
permita evaluarea calitatii acestuia in
raport cu prevederile legale
Peisajul Modul de respectare a prevederilor Anual Municipiul Satu
referitoare la asigurarea esteticii Mare
peisajului
Suprafete spatii plantate, localizarea
acestora
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal “ Stabilirea traseului arterei

majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu”
constă în crearea cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, prin
elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a zonei propuse pentru
implementarea proiectului, în corelaţie cu zonele adiacente.
Proiectul PUZ stabileşte zonarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi
reglementările aferente, precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De
asemenea, PUZ stabileşte reglementările cu privire la infrastructura rutieră, la
echiparea edilitară şi la obiectivele de utilitate publică.
Referitor la gradul in care proiectul propus va crea un cadru pentru dezvoltarea
ulterioara a altor programe care sa duca la ridicarea economica a regiunii, acesta va
contribui in mod evident la crestere economica, atat in mod direct, prin castigurile
incasate, cat si indirect, prin investitiile adiacente in infrastructura care vor putea
deservi si populatia locala.
In ceea ce priveste relevanta PUZ-ului propus din perspectiva promovarii
dezvoltarii durabile, trebuie mentionat ca in elaborarea acestuia s-a avut in vedere
dezideratele durabilitatii si anume: politica si o gospodarire ecologica a mediului cu
81
resursele sale regenerabile si ameliorarea calitatii mediului, ponderarea consumurilor
energetice, mai ales a celor sub forma de combustibili fosili, alocarea capitalului
necesar unor investitii rentabile etc.
Cat priveste impactul asupra mediului datorat amenajarilor prevazute de
prezentul PUZ, trebuie luat in considerare atat cel din faza de executie, cat si cel din
faza de functionare.
Formele de impact asupra mediului din perioada de executie sunt cele
caracteristice tuturor santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta
durata si de intensitate redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii
disciplinei de lucru. Se considera ca geosistemele afectate (in special apa, aer, sol,
componenta vie, populatia din zona) vor reveni la parametrii normali de functionare
la terminarea lucrarilor de executie.
Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza aparitia
unor dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a
activitatilor de santier. In perioada de functionare a complexului rezidential, se poate
vorbi mai degraba de cresterea presiunii antropice asupra teritoriului, care poate
atrage dupa sine si efecte negative asupra factorilor de mediu. Cat priveste
fenomenele de risc antropic ce s-ar putea declansa, inmagazinate in manifestarea
abuziva a interventiei asupra elementelor naturale, se va incerca adaptarea
proiectului la conditiile de functionare optima a structurilor preexistente si se va evita
introducerea unor elemente perturbatoare in functionalitatea subsistemelor ce vor
deservi investitia.
Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt:
Stabilirea arterei majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ
cu str. Aurel Vlaicu.
Pentru zona care face obiectul acestei documentaţii, în Planul Urbanistic al
municipiului Satu Mare este prevăzută o arteră majoră de circulaţie cu 4 benzi care
82
crează pentru aproape toate imobilele din zonă interdicţii de construire, de extindere,
de renovare, etc.
Întrucât de la elaborarea Planului Urbanistic General din 1999 şi până astăzi au
intervenit o serie de modificări în planificarea urbanistică a municipiului, prin prezenta
documentaţie se propune schimbarea arterei majore cu 4 benzi de circulaţie cu una
mai restrânsă cu doar 2 benzi de circulaţie, în cea mai mare parte pe străzile
existente, ridicând astfel interdicţiile de construire pentru proprietarii de imobile din
zonă.
(zona bazei OGA) intersecţia cu str.Diana, până la intersecţia str. Porumbeilor cu str.
Aurel Vlaicu cu B-dul Unirii. Traseul propus se situează pe amplasamentul propus între
digul de apărare str. Gabriel Georgescu în continuare str. Sighişoara, str. Lunca Sighet
(sens unic), str. Oradea (sens unic) până în dreptul imobilului cu Nr. 22.
Între str. Gheorghe Magheru şi str. Liviu Rebreanu se propune o străpungere pe
o lungime de 110,00 m.
Unirii.
Acesta este delimitata de urmatoarele repere si anume:
nord – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;
est – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;
sud – digul Somesului;
vest – case cu gradini – statia de epurare a municipiului Satu Mare.
83
Prezenta propunere de arteră majoră de circulaţie realizează o circulaţie
fluentă. Sunt necesare realizarea unor zone noi de străzi prin străpungeri între str.
Lunca Sighet şi Miron Costin, respectiv între str. Magheru şi Liviu Rebreanu.
Pentru aceste lucrări sunt necesare demolări de case şi exproprieri de terenuri.
Nr.case demolate: 10 clădiri cu 9 proprietari.
Suprafaţa de teren expropriat: 1,09 ha de la 25 proprietari
Din care: Sediu OGA: 0,06 ha
Proprietăţi particulare: 1,03 ha
Strada cu 2 benzi de circulaţie se va continua cu 2 benzi pe str. Sighişoara, pe
str. Oradea şi Lunca Sighetului. Se propun sensuri unice, pentru a reduce exproprierile
de terenuri. Urmează străpungeri între str. Lunca sighetului şi Miron Costin cu 2 benzi de
circulaţie, str. Sighetului tot cu 2 benzi.
Străpungerea între str. Magheru şi Liviu Rebreanu va fi cu 2 benzi de circulaţie,
iar str. Porumbeilor care colectează circulaţia şi din zona B-dul Unirii şi str. Aurel Vlaicu
etc. se propune cu 4 benzi de circulaţie.
Intersecţia str. Porumbeilor colţ cu b-dul Unirii se va rezolva cu sens giratoriu fiind
o intersecţie foarte circulată.
Propuneri de clădiri noi, mobilare traseu, arteră majoră de circulaţie:
Clădirile P+1, P+2M în stare bună, realizate în ultimii ani, se propun spre
menţinere.
Clădirile cu regim de înălţime parter se propun spre înlocuire treptată, în funcţie
de cerinţa socială.
POT . 40% maxim
CUT: 2,00 maxim.
Se instituie aliniamentele stradale care trebuie respectate.
Aliniamentele stradale permit lărgirea traseului existent şi propus actualmente
cu 2 benzi, în caz că va fi necesar într-o perspectivă mai îndepărtată.
Distanţele dintre vecini se vor realiza conform Codului Civil şi Normelor sanitare.
84
Se propune prin Desfăşurări stradale, înălţimea minimă şi maximă a clădirilor noi
propuse.
Funcţiunea de bază este cea de locuit şi funcţiuni complementare zonei de
locuit.
Sediul OGA – lângă digul Someşului rămâne pe amplasament, se vor demola 2
clădiri care se vor reconstrui pe amplasamentul existent pe incinta micşorată.
Pe traseul arterei majore se pot realiza locuinţe cu spaţii libere la parter, în jurul
sensului giratoriu. Pe B-dul Unirii se propune obligatoriu spaţii libere la parter cu
funcţiuni complementare zonei de locuit. Acest sens giratoriu este la intersecţia a
două artere majore de circulaţie care trebuie să fie şi un element urban cu
importanţă.
Valorificarea cadrului natural
Zona studiată este un teren intravilan construit cu locuinţe mici.

Propunerile din prezenta documentaţie au rolul de a valorifica superior acest
teren, realizând o arteră majoră de circulaţie într-un cartier rezidenţial de locuinţe.
În prima fază trebuie realizate cele două străpungeri de străzi cu demolarea
unor case, după care se poate realiza înlocuirea fondului construit, după cerinţa
socială.
Modernizarea circulaţiei
Studiul de fundamentare de circulaţie în cadrul P.U.G. în derulare prevede 2 benzi de

circulaţie pentru podul propus si arteră majoră de circulaţie care va fi un inel interior
de transport urban, fără transport greu.
Prin Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare, s-a impus rezolvarea
următoarelor disfuncţionalităţi:
- reorganizarea circulaţiei carosabile la nivelul creşterii traficului în municipiu;
- eliminarea tranzitării auto a zonei centrale istorice;
- asigurarea fluenţei traficului rutier intern prin îmbunătăţiri de curbe şi
intersecţii prin realizarea unor străpungeri de străzi şi mai ales realizarea unui
pod peste râul Someş pe traseul propus.
85
Amplasamentul propus în aval de cartierul Horea (Micro 16), cu rampa de
acces racordată la Drumul Careiului, în dreptul străzii Platanului, la 250 m amonte de
pasarela pentru conducte tehnico-edilitare, traversarea râului Someş în zona
cantonului OGA cu acces la intersecţia străzii Sighişoara cu str. Lunca Sighet.
Actualul traseu al arterei majore de circulaţie se propune cu modificarea
amplasamentului privind traversarea râului Someş cu traversare pe poziţia
aliniamentului din Drumul Careiului racordat cu aliniamentul fixat prin intersecţia străzii
Sighişoara cu digul de apărare al râului Someş (mal drept) în zona cantonului OGA
rampa de acces dinspre str. Diana.
Prin amplasarea noului obiectiv se impune remodelarea arhitectural-urbanistică
şi funcţională a zonei.
Din concluziile Planului Urbanistic General menţionăm că municipiul a devenit,
prin poziţia sa geografică, în condiţiile existenţei punctelor de trecere a frontierei de la
Petea, respectiv Halmeu, un punct de tranzit pe relaţiile internaţionale care se
desfăşoară în zonă.
Zona afectată circulaţiei rutiere necesită creşterea suprafeţei, modernizarea,
realizarea de noi trasee, degajarea zonei centrale de trafic greu şi de tranzit.
Cu privire la reglementările propuse pentru P.U.Z. pentru organizarea zonei de
circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu în continuarea
traseului modificat al podului peste râul Someş, menţionăm:
- s-a stabilit limita zonei studiate P.U.Z.;
- se instituie interdicţie temporară de construcţie până la definitivarea
documentaţiilor pentru investiţie:
- s-a fixat amplasamentul podului propriu-zis şi al racordărilor cu arterele
adiacente, cu delimitarea zonelor libere posibile pentru amplasarea noilor
instituţii, locuinţe şi servicii publice;
- s-a stabilit posibilitatea de realizare a rampei de acces pe malul drept al
râului Someş între axul digului de apărare (intersecţia cu str. Diana) şi
86
intersecţia cu str. Gabriel Georgescu, inclusiv profilul transversal caracteristic
pentru rampa de acces;
- s-au stabilit profilele transversale caracteristice pe traseul arterei majore,
studiat între str. Diana şi intersecţia cu B-dul Unirii colţ cu str. Aurel
Vlaicu.
Zona studiată pentru amplasamentul Podului Nr. 3, respectiv al traseului rampei
de acces şi a arterei majore din punct de vedere a circulaţiei se poate defini ca şi
punct obligatoriu pentru traseul arterelor majore de circulaţie din municipiu.
Amplasamentul reprezintă obiectiv important necesar pentru realizarea inelului
de circulaţie la limita cartierelor cu legătura din str. Drumul Careiului, traversarea râului
Someş, intersecţia cu B-dul Unirii – str. Aurel Vlaicu, în continuare str. Luceafărului, str.
Rodnei, pasajul superior cu C.F. pe str. Fabricii – Botizului.
(zona bazei OGA) intersecţia cu str. Diana, până la intersecţia str.
Porumbeilor cu str. Aurel Vlaicu cu B-dul Unirii. Traseul propus se situează pe
amplasamentul propus între digul de apărare str. Gabriel Georgescu în continuare str.
Sighişoara, str. Lunca Sighet (sens unic), str. Oradea (sens unic) până în dreptul
imobilului cu Nr. 22.
Între str. Gheorghe Magheru şi str. Liviu Rebreanu se propune o străpungere pe o
lungime de 110,00 m.
Unirii.
87
Descrierea soluţiei de organizare urbanistică
Criteriile principale de organizare urbanistică au fost, în principal, următoarele:
- descongestionarea şi reorganizarea circulaţiei carosabile în municipiu;
- asigurarea funcţionalităţii podului prin stabilirea fronturilor pentru viitoarele
construcţii noi pe traseul cuprins între str. Diana şi B-dul Unirii – str. Aurel Vlaicu;
- extinderea sau refacerea, după caz, a infrastructurii tehnico-edilitare;
Organizarea circulaţiei – căile de comunicaţie
Pentru alegerea variantei optime pentru realizarea circulaţiei în zonă au

fost luate în considerare trei variante de traseu, dintre care Primăria municipiului
Satu Mare şi Comisia tehnică a municipiului Satu Mare au ales varianta cea mai
favorabilă pentru rezolvarea circulaţiei în zonă.
VARIANTA 1
Respectă prevederile P.U.G. din 2000 şi asigură cea mai fluentă circulaţie în
zonă. În această variantă se propune:
- străpungere, corectare traseu str. Sighişoara între dig şi str. Gabriel
Georgescu;
- străpungere între str. Lunca Sighet şi Miron Costin;
- străpungere între str. Sibiului şi str. Liviu Rebreanu;
- în rest circulaţia este prevăzută pe străzile existente.
VARIANTA 2
Respectă prevederile P.U.G. din 2011 – 2012.

Realizează o circulaţie destul de anevoioasă pe reţeaua de străzi existente:
- între dig şi intersecţia cu str. Gabriel Georgescu este identic cu varianta 1;
88
o str. Gabriel Georgescu, str. Sighişoara cu 2 benzi, str. Lunca Sighetului
sens unic spre p-ţa Titulescu, în continuare sens unic str. Panseluţelor
până la str. Liviu Rebreanu cu 2 benzi, str. Porumbeilor tot cu 2 benzi
până la B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu unde se propune o giraţie;
o circulaţia între B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu începe pe str.
Porumbeilor cu 2 benzi, în continuare pe str. Liviu Rebreanu tot cu 2
benzi, str. Pelican sens unic, iar str. Miron Costin şi str. Sighişoara tot cu
sens unic până la str. Lunca Sighet, de unde până la giraţia propusă
pe str. Gabriel Georgescu porţiunea din str. Sighişoara va fi de 2 benzi
de circulaţie.
Această variantă asigură o circulaţie mai puţin fluentă, necesită mai multe
manevre pentru şoferi, deci şi o poluare mai mare, iar străzile Panseluţei şi Pelican au
profile destul de înguste, fără spaţii verzi de protecţie, nu corespund cu adevărat unui
trafic mediu.
VARIANTA 3
Această variantă asigură circulaţia pe următorul traseu:

- rampa podului între dig şi intersecţia cu str. Gabriel Georgescu este identică
cu varianta 1;
- străpungere între str. Sibiului şi Liviu Rebreanu;
o str. Sighişoara 2 benzi, str. Lunca Sighet sens unic, str. Miron Costin cu 2
benzi, str. Sighetului cu 2 benzi, străpungere stradă cu 2 benzi şi str.
Porumbeilor cu 2 benzi;
o circulaţia între B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu începe cu str.
Porumbeilor cu 2 benzi, străpungere stradă, str. Sighetului, str. Miron
89
costin cu 2 benzi de circulaţie, str. Sighişoara cu sens unic până la
intersecţia cu str. Lunca Sighetului, de unde merge cu 2 benzi de
circulaţie până la podul propus.
Din cele trei variante, varianta 1 a fost cea aleasă în unanimitate de către
Comisia tehnică, arhitect-şef, conducerea Primăriei municipiului Satu Mare dar şi de
către reprezentanţii forurilor de avizare, ca fiind soluţia care rezolvă cel mai bine
circulaţia în zonă, asigură o circulaţie fluentă care reduce practic distanţele de
parcurs şi în consecinţă şi poluarea în zona studiată.
Ca urmare această variantă a fost detaliată şi înaintată spre aprobare.
Ea a fost inclusă şi în noul P.U.G. aflat în curs de avizare.
Urbanistic General.
Prin poziţia sa geografică la limita de nord-vest a teritoriului naţional, municipiul
Satu Mare a devenit un punct de tranzit prin existenţa punctelor de trecere a frontierei
de la Petea, respectiv Halmeu, pe relaţii internaţionale.
Dezvoltarea echipării edilitare
Alimentarea cu apă
În vederea rezolvării alimentării cu apă a zonei respective se propune realizarea

unei reţele de apă din conducte de polietilenă PE 90-110 mm pe toate străzile noi
propuse, montate în zone verzi.
Reţeaua de apă propusă se va racorda la reţeaua existentă pe str. Lunca
Sighetului şi Miron Costin, respectiv pe str. Sighetului şi Liviu Rebreanu şi va avea o
lungime de cca.300 m.
Canalizarea
Pentru rezolvarea canalizării zonei în cauză se propune realizarea unei reţele

de canalizare noi propuse.
90
Canalizarea respectivă se va descărca în canalele existente în zona studiată, în
funcţie de debitele rezultate în condiţii de teren.
Reţeaua de canalizare nouă se propune din tuburi de PVC având Dn 300 ÷ 400
mm cu lungimea totală de cca. 300 m.
Pe străzile noi propuse se va realiza reţea de gaze naturale de presiune redusă

de unde se vor executa branşamentele.
Reţeaua de gaze se va realiza din ţevi de polietilenă montate subteran, de
preferinţă în zone verzi.
Alimentarea cu caldura si apa calda menajera
Retele telefonice
Noile investitii se vor racorda la reteaua existenta in zona. Se vor crea conditiile
racordarii la retele moderne de telecomunicatii.
Alimentare cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a zonei studiate se va asigura, în continuare,

din sursele existente şi în prezent. Posturile de transformare existente se vor menţine
atât ca amplasament cât şi ca putere.
Având în vedere tendinţa de dezvoltare a zonei, realizarea unei artere majore
de circulatie, se propune construirea unui sistem de distributie capabil să acopere
atat necesitatile energetice ale serviciilor publice zonale (iluminat stradal) cât şi
necesităţile private. S-a prevazut un sistem de distribuţie realizat pe stâlpi cilindrici din
beton centrifugat, echipate cu corpuri de ilummunat de 9m înălţime, amplasate la un
interval de 25-30m, care asigura, pe lângă iluminatul public, şi susţinerea reţelei
trifazate de alimentare a consumatorilor casnici.
Realizarea lucrărilor electroenergetice propuse implica execuţia c.c.a. 1,2
km reţele aeriene de joasa tensiune.
91
Protecţia mediului
Propunerile şi măsurile de intervenţie urbanistice sunt :
- construcţiile permise a fi autorizate sunt locuinţe P+2+M; P+2; P+1+M;
P+1 cu şi fără spaţii libere la parter precum şi instituţii şi servicii publice
cu excepţia celor de prestări servicii cu efecte poluante;
- canalizarea menajeră va fi racordată la reţeaua de canalizare din
zonă;
- deşeurile menajere vor fi transportate la groapa de gunoi a judeţului
cu ajutorul unei firme autorizate;
- zona de locuinţe va căpăta un aspect urban mai pronunţat, demn de
o arteră majoră de circulaţie;
- prin propunerile de modernizare a străzilor existente sau propunerile de
străzi noi vor fi eliminate disfuncţionalităţile din domeniul căilor de
comunicaţie şi al reţelelor edilitare majore.
Obiective de utilitate publică
Obiectivele de utilitate publică propuse sunt :
- realizare de străzi noi, străpungeri
- echipare edilitară pe străzile propuse;
- reamenajare sediu OGA;
Zona studiată este o zonă cu precădere rezidenţială, deci funcţiunea propusă
este cea de locuire.
Locuinţele propuse pot avea funcţiuni complementare, care să nu deranjeze
funcţiunea de bază.
Conform Legii 213/1998 au fost identificate următoarele tipuri de proprietate
asupra terenului :
- teren proprietate publică de stat de interes local (străzi, trotuare)
- terenuri proprietate privată de stat de interes local (sediu OGA)
- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice.
92
Circulaţia terenurilor
Pentru realizarea străzilor noi (străpungeri) corecturile de intersecţii, realizarea de
sensuri giratorii este necesară exproprierea unor terenuri în interes public.
- terenuri propuse pentru trecere din proprietate privată în proprietate publică de
stat.
Gospodaria de deseuri menajere
Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta
urmãtoarele deseuri:
- gunoaie menajere - cod 20 03 01;
- resturi de ambalaje (hârtie, carton) - cod 15 01 01;
- materiale plastice - cod 15 01 02;
- gunoiul stradal - cod 20 03 03.
Deseurile specificate mai sus vor fi depozitate în containere tip si se vor ridica de
câte ori va fi necesar prin intermediul serviciului de salubrizare din zona, cu care
urmeaza sa se incheie un contract.
Orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective), precum si orice
unitate cu caracter lucrativ, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea
deseurilor menajere in containere. In spatii special amenajate la parterul cladirii sau in
platforme care sa respecte distanta de protectie de minim 5 m fata de cea mai
apropiata fereastra a apartamentelor din blocurile de locuinte, conform Ordinului
Ministerului Sanatatii nr. 1935/13.09.1996. La nivelul fiecarei grupari de locuinte va fi
amenajata o platforma pentru colectarea selectiva a deseurilor.
Din punct de vedere al deseurilor eliminate la depozitele de colectare, se va
urmari scaderea cantitatii acestora prin colectarea selectiva a deseurilor reciclabile
din cantitatea de deseu general.
Ambalajele din carton, hârtie si altele asemãnãtoare, vor fi valorificate prin
centrele de colectare sau prin unitãti interesate, cu care se va încheia un contract.
Gunoaiele menajere vor intra în circuitul de evacuare existent in zona.
Gunoiul stradal - cod 20 03 01, frecvent, cât si cel rezultat de la curãteniile
93
generale de primãvarã si varã, vor fi depozitate în containere si vor fi evacuate la
groapa de gunoi.
Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării proiectului ce face
obiectul planului urbanistic zonal
Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero” – respectiv
neimplementarii proiectului sunt:
- pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor;
- păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă un
aspect plăcut peisajului;
- lipsa oportunităţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin
posibilităţile de dezvoltare a zonei industriale şi a zonelor destinate serviciilor;
- lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila;
- lipsa unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si
pluviale;
- lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile
de
teren;
- posibilitatea realizari unor strazi (conform PUG actual) care sa duca la un
numar de demolari mai mare cu afectarea spatiilor verzi;
- imposibilitatea de construire, extindere, zona fiind in inderdictie conform
PUG actual;
- lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si
functiuni cu caracter public.
Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-
economica si perspectiva punerii in practica a conceptului general denumit
dezvoltare durabila.
Un proiect de aceasta factura presupune un mai pronuntat impact potential
asupra domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza
a se implementa, exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea
94
vietii economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii
sociale a comunitatii locale, sub forma noilor locuri de munca (temporare, dar si pe
termen lung), a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a
facilitatilor educative etc.
Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea
proiect prin contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local.
In urma analizei efectuate, rezulta ca functiunile propuse a se implementa vor
afecta mediul in limite admisibile.
In vederea realizarii lucrarilor de constructii necesare implementarii proiectului
se va depune ulterior documentatia tehnica de obtinere a “Acordului de Mediu”. Se
vor aplica toate masurile de prevenire/reducere a impactului propuse in cadrul
prezentului raport.
Se va monitoriza evolutia factorilor de mediu pe toata perioada implementarii
planului, cu modificari asupra acestuia daca va fi cazul.
Evolutia starii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat
Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile
economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca
sisteme de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la
resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera
aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii
exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea
fazelor de „stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura” specifice
dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu natura”.
Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei
studiate, relevand o serie de efecte negative:
- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si
urbanistic;
- pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei;
- lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de
95
spatiile verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;
- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in
concordanta cu functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa
in contextul spatial – functional al zonei;
- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate
pe cele 4 mari categorii de factori:
• cauzate de factori de natura fizico-geografica;
• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
• cauzate de factori de natura spatial-functionala;
• cauzate de factori de natura socio-spatiala.
Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic Zonal
Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor
din PUZ asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0,
minor=1, major=2, catastrofal=3)
Măsura prevăzută în PUZ EFECTUL

nesemnificati minor major catastrofal
v
Apă X
Aer X
Sol X
Sănătate X
Riscuri naturale X
Schimbări climatice X
Conservarea resurselor X
Biodiversitate X
Patrimoniu cultural si X
istoric
Constientizarea X
populatiei
0 4 6 -
In cazul in care PUZ-ul nu va fi implementat pot aparea aspecte negative ale

dezvoltarii viitoare a zonei analizate deoarece in PUG sunt prevazute o serie de
interdictii pentru zona studiata.
96
O data aprobat impreuna cu PUZ-ul din care face parte, Regulamentul Local
de Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie
reguli specifice de urbanism in teritoriul considerat.
Obiective de protectia mediului relevante pentru PUZ
Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din
Europa pot fi legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale
durabile:
- echilibrarea structurii spatial urbane;
- imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban;
- mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale;
- administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;
- noi parteneriate in planificare si implementare.
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea
formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
Propunerile de amenajare si dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se vor inscrie in
prevederile PUG-ului Municipiului Satu Mare si al Regulamentului aferent acestuia. Prin
masurile ce au fost prevazute in cadrul PUZ se doreste dezvoltarea economica a zonei
si rezolvarea in sistem unitar a constructiei de locuinte, precum si a utilitatilor necesare
acestora.
Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategica a PUZ

Aspect de Obiective de mediu Tinte Indicatori
mediu
Populatia Imbunatatirea conditiilor - crearea de locuri de Numar de locuri de munca in faza
si sociale si de viata ale munca ; de constructie si de functionare
sanatatea populatiei, protejarea - dezvoltarea activitatii Indicatori economici specifici
umana sanatatii umane economice ; activitatii
- asigurarea calitativa si Venituri la bugetul local
cantitativa a apei Echipamente tehnico-edilitare
potabile pentru toti Indicatori specifici pentru calitatea
utilizatorii din zona factorilor de mediu (aer, apa, sol)
analizata ;
- asigurarea colectarii
apelor uzate menajere din
toate obiectivele ce se
97
vor dezvolta in zona
analizata ;
- asigurarea
managementului instituit
pentru colectarea
deseurilor ;
- mentinerea calitatii
factorilor de mediu in
limita prevederilor legale
pentru protectia sanatatii
populatiei.
Mediul Imbunatatirea calitatii si - imbunatatirea Modul de asigurare a utilitatilor in

urban functionalitatii conditiilor privind traficul perimetrele construite
inclusiv componentelor mediului rutier prin modernizarea Plantatii de protectie si de
infrastruct urban, crearea conditiilor arterelor rutiere reabilitare peisagistica
ura rutiera urbanistice pentru existente ; Lucrari de modernizare a
atingerea obiectivelor - imbunatatirea calitatii infrastructurii
strategice de dezvoltare a locuirii si a conditiilor
zonei sociale ;
- punerea in valoare si
protectia peisajului ;
- ridicarea interdictiei de
construire in zona ;
- reglementarea modului
de construire.
Mediul Crearea conditiilor pentru - crearea unei zone mixte Modul de respectare a legislatiei
economic dezvoltarea economica si coerente care sa ofere pentru protectia mediului
si social pentru crearea de locuri conditii pentru
de munca dezvoltarea activitatilor
comerciale si de servicii
pentru diferite domenii.
Solul Limitarea impactului - asigurarea colectarii si Sistemul de management al

negativ evacuarii apelor uzate ; deseurilor in relatie cu
- managementul prevederile legale.
corespunzator al Modul de respectare a
deseurilor ; indicatorilor urbanistici propusi.
- clarificarea situatiei
juridice a canalului de
desecare;
- respectarea bilatului
teritorial propus.
Flora si Limitarea impactului - respectarea legislatiei in Modul de respectare a legislatiei

fauna negativ asupra florei si vigoare ; in vigoare referitoare la
faunei - respectarea amenajarea spatiilor verzi
indicatorilor urbanistici. Modul de respectare a
indicatorilor urbanistici propusi
Apa Limitarea poluarii la nivelul - asigurarea colectarii si Indicatorii de calitate ai apei
care sa nu produca un evacuarii apelor uzate; potabile
98
impact semnificativ - realizarea de rigole Indicatorii de calitate ai apelor
asupra calitatii apelor pentru colectarea si uzate evacuate care sa permita
dirijarea apelor pluviale evaluarea calitatii acestora in
in reteaua stradala. raport cu prevederile legale
Periodicitatea verificarii
indicatorilor
Aerul Limitarea emisiilor de - reducerea nivelurilor de Modernizarea arterelor de

poluanti in aer la nivelul poluare a aerului in circulatie din zona
care sa nu genereze un perimetrele adiacente
impact semnificativ arterelor de circulatie.
asupra aerului
Zgomotul si Limitarea poluarii fonice si - reducerea nivelurilor de Niveluri de zgomot la receptori

vibratiile a nivelurilor de vibratii in poluare fonica si de Niveluri de vibratii la receptori
zonele cu receptori vibratii in zona prin Verificarea existentei
sensibili la acestea cresterea vitezei de indicatoarelor de restrictie de
circulatie pana la cea tonaj si viteza.
permisa de lege ;
- montarea de
indicatoare de circulatie
cu restrictie de tonaj.
Factorii Limitarea emisiilor de - asiguarea colectarii si Indicatorii de calitate ai apelor

climaticii poluanti evacuarii apelor uzate ; uzate evacuate care sa permita
- asigurarea colectarii si evaluarea calitatii acestora in
evacuarii deseurilor. raport cu prevederile legale
Indicatorii de calitate ai aerului
care sa permita evaluarea
calitatii acestuia in raport cu
prevederile legale
Peisajul Crearea unui peisaj - reglementarea zonei si Modul de respectare a

adecvat a modului de construire prevederilor referitoare la
in vederea asigurarii unui asigurarea esteticii peisajului
peisaj estetic ; Suprafete spatii plantate,
- imbunatatirea localizarea acestora
aspectului si a
functionalitatii zonei ;
- realizarea unor spatii
peisagistic.
Potentialele efecte semnificative asupra mediului

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a guvernului 195/2005
privind protecia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată
prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la
99
atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau
international pentru a asigura o dezvoltare durabilă a zonei.
Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program,
trebuie in mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului
determinate de implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in
identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de punerea in
aplicare a respectivului plan sau program.
Problema de Varinta 0(actuala) Varinta PUZ Varianta PUG
mediu
Zonele verzii 0,6 ha 0,77 Estimat < 0,6 ha
Aspectul strazii mare parte piatra astfalt,borduri,alveole astfalt,borduri,alveole
Apele pluviale santuri colmatate Reprofilare santuri, Reprofilare santuri,
sau inexistente realizare santuri si realizare santuri si
podete podete
Zgomotul* 32,5 dB – viteza 30 30,5 dB – viteza 50 > 32,5 dB
km/h km/h
Emisii (Epb) 3*10⁻³ – viteza 30 1.8*10⁻³-viteza 50 km/h >3*10⁻³
km/h
Canalul de neintretinut clarificare situatiei nesolutionata
desecare juridice problema
Suprafata strazi ingusta pe alocuri doua benzii, santuri, patru benzii, santuri,
insuficienta pentru amenajarea zonelor amenajarea zonelor
2 verzii, realizarea verzii, realizarea
benzii,santuri,zone santurilor de garda. santurilor de garda.
verzii,etc.
In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe

forme potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini,
durate si intensitati. In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra
100
mediului, in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa
permita evidentierea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de
implementarea planului, respectiv a proiectului.
Factor de mediu Descrierea impactului prognozat prin Categorie Ponderea

implementarea proiectului PUZ impact impacturilor
cumulative
1 2 3 4
Sanatatea Amplasarea in aceasta zona nu va Pozitiv Pozitiv
populatiei determina efecte adverse asupra starii de Pe termen lung
sanatate a populatiei din cadrul viitoarei
investitii si din obiective din vecinatate
Implementarea obiectivelor propuse pe Pozitiv
amplasamentul PUZ nu vor afecta calitatea
factorilor de mediu si nu va crea o situatie de
risc pentru sanatatea umana
Dotarea zonei cu infrastructura Pozitiv
corespunzatoare privind managementul
deseurilor, alimentarea centralizata cu apa,
energie electrica, canalizare, transport,
ingrijirea sanatatii, ceea ce duce la cresterea
gradului de confort si imbunatatirea sanatatii
Monitorizarea continua a calitatii apelor Pozitiv
uzate evacuate in reteaua stradala de
canalizare, monitorizarea calitatii aerului in
zona
Mediul urban Conduce la cresterea gradului de Pozitiv Pozitiv

inclusiv complexitate, de coerenta si de flexibilitate Pe termen lung
infrastructura functionala, cu efecte benefice asupra
rutiera dezvoltarii zonei.
Mediul economic Imbunatatirea conditiilor de trai prin Pozitiv Pozitiv

si social sistematizarea urbanistica a zonei, Semnificativ Pe termen lung
infrastructura, acces imbunatatit la servicii
comunitare pentru locuitorii zonei
Cresterea angajarilor directe si indirecte, Pozitiv
crearea de locuri de munca ca urmare a
prezentei unor obiective majore de investitii
Cresterea activitatilor economice zonale Pozitiv
dupa inceperea etapei de constructie,
etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de
munca, urmata de o restrangere a acesteia
dupa finalizarea constructiilor
Imbunatatirea bugetelor autoritatilor locale Pozitiv
prin cresterea veniturilor din taxe si impozite,
determinand cresterea posibilitatilor de
dezvoltare a serviciilor civile locale
Cresterea increderii pentru alte investitii in Pozitiv
101
zona
Stimularea unor initiative noi prin contributia Pozitiv
proiectului la imbunatatirea infrastructurii de Semnificativ
baza din zona
Solul Realizarea de zone verzi si trotuare de Pozitiv Pozitiv

protectie Pe termen lung
Asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate Pozitiv
Asiguarea managementului de colectare a Pozitiv
deseurilor
Flora si fauna Modificarea suprafetelor biotipurilor de Negativ Neutru

aplasament si categoriilor de folosinta Pe termen lung
Amenajari de spatii verzi, gradini cu pomi Pozitiv
fructiferi,legume si flori efectuarea de plantatii
de arbusti decorativi
Apa Implementarea proiectului impune Pozitiv Pozitiv

racordarea obiectivelor de pe amplasament semnificativ semnificativ
la reteaua de canalizare centralizata Pe termen lung
Excluderea modului de evacuare a apelor in
bazine vidanjabile reduce impactul probabil
asupra apelor subterane
Apele pluviale de pe acoperisurile Pozitiv
constructiilor vor fi dirijate prin burlane in
Aerul Implementarea proiectului va duce la Negativ Neutru

cresterea gradului de poluare atmosferica cu Pe termen
NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la mediu
arderea motoarelor autovehiculelor si
utilajelor folosite in cadrul organizarii de
santier si a traficului rutier din perioada de
functionare a obiectivului, dar care nu va
depasi limitele admise de legislatia de mediu
Implementarea unei infrastructuri rutiere Pozitiv
adecvate va reduce nivelul emisiilor de
poluanti in atmosfera, prin fluidizarea
circulatiei
Implementarea masurilor pentru reducere Pozitiv
nivelului emisiilor de poluanti in atmosfera
Zgomotul si Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca Negativ Pozitiv

vibratiile urmare a intensificarii traficului rutier in timpul Pe termen lung
lucrarilor
Aplicarea masurilor de reducere a nivelului Pozitiv
de zgomot la sursa
Factorii climatici Asiguarea incalzirii spatiilor si a apei calde Pozitiv Pozitiv

menajere prin montarea de centrale proprii si Pe termen lung
102
panouri solare
Colectarea si evacuarea apelor uzate in Pozitiv
Peisaj Modificarea peisajului la scara locala prin Pozitiv Pozitiv

modificarea raportului dintre peisajul semnificativ
natural/antropizat in etapele de construire si Pe termen lung
de operare, modificarea raportului dintre
categoriile de folosinta a terenului si a valorii
estetice a peisajului
Reabilitarea peisajului creat de constructiile Pozitiv
existente pentru incadrarea in noul peisaj
urbanistic
Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse asupra

mediului
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea
obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa
asigure prevenirea, diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor
efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru proiectul
care face obiectul PUZ-lui propus.
In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si
compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii
proiectului in faza PUZ propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele
pozitive asupra mediului.
Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin
evaluare ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e
necesar sa se aplice urmatoarele masuri:
- instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe
amplasament;
- realizarea retelei de canalizare pe strazile unde nu exista;
- reglementarea situatiei juridice a canalului de desecare, indentificarea
103
proprietarului si obligarea acestuia la intretinerea canalului;
- astfaltarea cailor de acces,realizarea santurilor stradale si podetelor de acces
la proprietatii.
Obiectivul propus, prin amplasamentul ales, prin natura activitatii propuse si
capacitatea preconizata nu va avea impact asupra calitatii solului.

asupra factorului de mediu APA
Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se
impun
următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de
suprafaţă, ce vor fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare:
Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să
se
conecteze la reţeaua de canalizare stradala pentru a elimina scurgerile de poluanţi
din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari.
Se au in vedere urmatoarele:
- evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele
centralizate de canalizare, racordate la reteaua stradala de canalizare existenta in
zona;
- apele menajere se vor incadra la descarcare in canalizarea urbana in limitele
admise NTPA 002/2002;
- se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi
limitarea consecinţelor acestora;
- se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în canalizarea
urbană şi se va verifica modul de încadrare a indicatorilor in limita admisă conform
NTPA 002/2002;
- căminele de vizitare menajere aferente vor fi curăţate ritmic şi întreţinute;
104
- management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare
temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate;
- manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe
sol sau in apa (faza de executie);
- manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va
realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de
precipitatii (faza de executie).
asupra factorului de mediu AER
- - stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de
control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin
intermediul camioanelor cisterna;
- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati;
- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare(faza de
executie);
- utilizarea de vehicule si utilaje performante;
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;
- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor;
strazile
- montarea de centrale termice de ultima generatie, prevazute cu electrofiltre
pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii (valorile limita garantate la
emisie, sa fie sub limita admisa prin Ordinul 462/1993).
105
produse de ZGOMOT
amplasarea optimă a constructiilor prin respectarea aliniamentului propus;
- limitarea vitezei si tonajului pentru autovehicule si masini de transport;
- monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este
necesar;
- echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile cu scuturi izolatoare şi absorbante de
zgomot;

asupra BIODIVERSITATII
Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia
următoarele măsuri:
- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel
stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
- reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari, se va face cu
respectarea tuturor normelor legale in vigoare;
- realizarea fasiilor verzii de-a lungul arterei majore de circulatie.
- aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la
reducerea impactului asupra florei şi faunei;
- reptilele colectate vor fi relocate in habitate neinfluntate de proiect;
- in cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se
vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi
anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului.

asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI
- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste
limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui
microclimat normal atat in incinta, cat si in zonele adiacente fara a perturba
106
activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise;
- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;
strazile
- pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii
verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de
cartier;
- dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind
managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie
electrică, canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului
de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii;

asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL
- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj
conform recomandărilor din regulamentul PUZ;
- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa
funcţională să poată avea un impact negativ asupra mediului;
- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va
răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;
- orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie
armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast;
- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul
general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;
- se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea
azbocimentului;
- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;
107
- pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse
spatii
verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de
cartier.
- reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne;
- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat
terenurile din zonă;
- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a
vieţii, pe baza principiilor de dezvoltare durabilă;
- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o
monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.
Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si descrierea modului

cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati
Varianta 1
dinamice ;
- inlocuirea indiciilor de urbanism din PUG-ul existent astfel incat in zona sa se
poata dezvolta;
- asigurarea functiuni prioritare de locuinte colective si individuale, care sa
valorifice cat mai bine potentialul deosebit al terenului, care este apropiat de zona
centrala a orasului si beneficiaza de o buna accesibilitate printr-o infrastructura
rutiera, transport in comun si retele edilitare;
specifice ;
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi
al protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei
„zero” şi a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate
în continuare.
108
In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero” - varianta
neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.
Factor de Variante Comentarii

mediu/aspect de Varianta „zero” Varianta 1
mediu (varianta aleasa)
1 2 3 4
Calitatea apei Asupra factorului de Se va intretine si Proiectul oferă beneficii
mediu ”APA” va moderniza sistemul pe termen lung
continua impactul centralizat de comparativ cu varianta
negativ pe termen lung alimentare cu apa “zero”
ca urmare a faptului ca potabila
pe amplasamentul si de evacuare a
analizat din cauza apelor
interdictiilor din PUG nu uzate menajere si
se pot face investitii pluviale.
majore in modernizarea
retelelor de apa.
Calitatea aerului Calitatea aerului în Prin implementarea Activităţile propuse
condiţiile actuale este proiectului, pentru dezvoltarea
influenţată de emisiile de nivelul poluanţilor nu zonei în domeniul
poluanti produsi de va rezidentei şi al
sursele stationare din creşte semnificativ. serviciilor vor fi
zona, precum si de Datorita masurilor asociate ca surse
traficul rutier existent prevazute, cresterea suplimentare de
in zona. va fi nesemnificativa, poluanţi faţă de prezent
iar nivelul poluanţilor dar prin masurile
în atmosferă se prevazute, acestea vor
va menţine sub limitele fi nesemnificative si
admise pentru strict controlate prin
protecţia tehnicile şi măsurile de
receptorilor sensibili. reducere a impactului
prevazute.
Aspecte social- In prezent zona este una Proiectul propune Implementarea

economice partial blocata, nefiind investiţii locale, proiectului va aduce
posibil realizarea de determinând avantaje social economice
constructii noi sau îmbunătăţirea semnificative pe termen
repararea si condiţiilor lung.
modernizarea celor social economice pe Proiectul oferă beneficii
vechi. termen lung. pe termen lung
“zero”.
Infrastructura rutiera Situaţia actuală se va Proiectul propune o Imbunătăţirea
menţine pe termen infrastructură rutieră infrastructurii rutiere va
lung cu o infrastructură corespunzătoare din creşte siguranţa
necorespunzătoare punct de vedere circulaţiei în zonă şi va
din punct de vedere tehnic cu amenajarea diminua poluarea
tehnic şi a aspectelor de de spaţii verzi de-a atmosferică existentă.
mediu. lungul arterelor de Proiectul oferă beneficii
109
circulaţie pentru pe termen mediu si
diminuarea poluării lung comparativ cu
aerului. varianta “zero”.
Zgomot si vibratii Sursele principale care Peste intensitatea Sursele de zgomot
influenteaza ambianta nivelului de zgomot suplimentare ce pot sa
acustica in diferite existent se va aparea prin
sectoare suprapune implementarea PUZ, vor fi
ale ariei analizate sunt: instensitatea nivelului prevazute in faza de
- traficul rutier de zgomot pentru proiect tehnict
corespunzator zonei; activitatea propusa. măsuri tehnice şi de
- activităţi specifice Datorita masurilor management pentru a
aşezărilor umane din prevazute prin proiect, nu se depăşi nivelul
zonă. impactul generat de admis conform legislatiei
zgomotul aferent in vigoare.
activităţilor propuse va
fi menţinut sub limitele
admise.
Sol Mentinerea situatiei Proiectul propune Impactul produs asupra
existente poate asigurarea masurilor solului in perioada de
conduce la aparitia pe necesare protejarii construire va fi reprezentat
amplasamentul analizat factorului de mediu de afectarea unor
a depozitarilor sol, dar si conditiilor suprafete de teren pentru
necontrolate de deseuri necesare functionarii organizarea de santier,
menajere si a resturilor obiectivului analizat la fara a implica
de materiale de standarde ridicate. degradarea/contaminarea
constructii. Masurile adoptate solului.
In aceste conditii pentru colectarea si Dupa finalizarea lucrarilor
factorul de mediu sol va evacuarea apelor de construire, solul afectat
fi afectat pe termen uzate, pentru de organizarea de santier
lung, gradul de colectarea, va fi remediat prin
contaminare al acestuia depozitarea si replantări de spaţii verzi.
fiind greu de apreciat. evacuarea deseurilor
generatate au efecte
pozitive atat asupra
solului, cat si asupra
aerului si apei
subterane, cu
implicatii directe
asupra sanatatii
populatie.
Utilizarea terenului In prezent zona are un Se va schimba Prin implementarea
aspect aspectul proiectului întreaga zonă
destructurat,condiţiile se zonei prin sistematizare se va dezvolta conform
vor menţine pe termen urbanistică ce dă un destinaţiei din PUZ.
lung iar zona va aspect plăcut Proiectul oferă beneficii
continua să se dezvolte peisajului; pe termen lung
fără o sistematizare Se va asigura accesul comparativ cu varianta
urbanistică. la una din arterele “zero”.
principale ale
municipiului prin
realizarea unor
strapungeri
110
stradale .
Se vor construi zone
verzi si locuri de joaca
pentru copii.
Biodiversitatea In cadrul Proiectul propune ca Impactul negativ suferit
amplasamentului o parte importanta din în etapele de construcţie
analizat exista vegetatie suprafaţa de biodiversitate va fi
spontana fara valoare amplasamentului remediat prin replantări
dendrologica PUZ să fie destinată de spaţii verzi si plantaţii
zonelor în aliniament.
verzi şi plantaţiilor în Proiectul oferă
aliniament. beneficii comparativ cu
Implementarea varianta “zero” ,
proiectului nu impactul fiind pozitiv, prin
va avea impact intretinerea spatiilor verzi
negativ asupra create.
biodiversitatii din
incinta. Singurul
impact va fi acela ca
vegetatia dezvoltata
intamplator va fi
inlocuita cu spatii verzi
plantate ce pot
constitui habitate
pentru diferite specii
de insecte/animale
adaptate conditiilor
urbane.
Peisajul In situaţia actuală Sistematizarea urbană Implementarea proiectului
peisajul are un aspect prevăzută în PUZ va va avea un
neconform cu zona din da zonei aspectul impact pozitiv asupra
imediata vecinatate urban –rezidential, cu peisajului.
Aceste condiţii vor o infrastructură Proiectul oferă beneficii
persista pe termen lung corespunzătoare cu pe termen lung
iar constructiile din spaţii verzi comparativ cu varianta
incinta vor continua sa şi plantaţii în “zero”
se deterioreze, aliniament
conducand la o imagine
necorespunzător unei
aşezări urbane.
Sanatatea Acesul in unele zone se Se vor asigura conditii Implementarea proiectului
populatiei face dificil, iar in conditii de acces mai rapid si va avea un
de iarna interventia in sigur pentru impact pozitiv asupra
zona este ingreunata. autospecialele de peisajului.
interventie. Proiectul oferă beneficii
pe termen lung
“zero”
111
Masuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PUZ
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor

art. 27, din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra
mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau
neprevăzute.
Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi
cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi
justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale
implementării PUZ.
Programul de monitorizare a implementãrii PUZ trebuie să permită atât
obţinerea şi înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra
mediului ale implementãrii PUZ cât şi identificarea eventualelor efecte adverse
neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere ce pot fi întreprinse).
Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu si de performanta
Factor/Aspect Indicatori Frecventa Organizatii

de mediu Monitorizarii/raportarii responsabile
catre APM Braila
Populatia si Indicatori specifici pentru calitatea Semestriala Municipiul Satu
sanatatea factorilor de mediu (apa, aer, sol) Mare
umana
Directia de
sanatate publica
Mediul urban, Lucrari de modernizare a infrastructurii Semestrial Autoritatile
inclusiv Plantatii de protectie si de reabilitare administratitiei
infrastructura peisagistica publice locale
rutiera Modul de asigurare a utilitatilor in
perimetrele construite
Mediul Crearea unei zone mixte coerente care Semestrial Autoritatile
economic si sa ofere conditii pentru dezvoltarea administratitiei
social activitatilor comerciale si de servicii publice locale
pentru diferite domenii
Modul de respectare a legislatiei pentru
protectia mediului
Solul Sistemul de management al deseurilor in Anual
relatie cu prevederile legale Municipiul Satu
Gradul de ocupare a terenului Mare
Asigurarea colectarii si evacuarii apelor
112
uzate
Flora si fauna Modul de respectare a legislatiei in Anual Municipiul Satu
vigoare Mare
Suprafete spatii verzi nou
infiintate/amenajate (exprimate in mp,
%)
Apa Indicatorii de calitate ai apei potabile Permanent/semestrial Municipiul Satu
Indicatorii de calitate ai apelor evacuate Mare
care sa permita evaluarea calitatii
acestora in raport cu prevederile legale Directia de
Periodicitatea verificarii indicatorilor sanatate publica
Aerul Reducerea nivelurilor de poluare a Semestrial Municipiul Satu

aerului in perimetrele adiacente arterelor Mare
de circulatie
Periodicitatea verificarii indicatorilor Directia de
sanatate publica
Zgomotul si Niveluri de zgomot la receptori Semestrial Municipiul Satu
vibratiile Niveluri de vibratii la receptori Mare
Directia de
sanatate publica
Factorii Indicatorii de calitate ai apelor uzate Anual Municipiul Satu
climatici evacuate care sa permita evaluarea Mare
calitatii acestora in raport cu
prevederile legale
Indicatorii de calitate ai aerului care sa
permita evaluarea calitatii acestuia in
raport cu prevederile legale
Peisajul Modul de respectare a prevederilor Anual Municipiul Satu
referitoare la asigurarea esteticii Mare
peisajului
Suprafete spatii plantate, localizarea
acestora
113
Concluzie finală
În urma evaluării de mediu a planului, rezultă următoarea concluzie:
Implementarea planului nu va afecta semnificativ mediul. Nu s-a identificat nici

un impact semnificativ nici înainte de implementarea măsurilor de reducere, nici
după. Mai mult, după aplicarea măsurilor de reducere a impactului, impactul general
al planului este unul uşor pozitiv datorită în special impactului socio-economic puternic
pozitiv.
Ca impacte reziduale s-au identificat:
- necesitatea respectarii aliniamentului impus pentru cladirii;
- clarificarea situatiei juridice a canalului de descare
- nevoia demolarii constructiilor ce nu respecta aliniamentul;
Restul impactelor negative identificate au putut fi diminuate sau eliminate prin
măsuri specifice.
Nu se evidenţiază necesitatea continuării evaluărilor de mediu prin studiu de
impact asupra mediului.
INTOCMIT
Ing.Sirbe Gheorghe Stanica
114

RAPORT DE MEDIU LA PUZ SIGMA Rev 11

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE MEDIU LA PUZ SIGMA Rev 11

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC ZONAL

DENUMIREA PROIECTULUI: PUZ Stabilirea traseului arterei majore de circulaţie

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

2. ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI

3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

4. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN 38

8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

8.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

8.7. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 68

Beneficiar: UNITATEA TERITORIALA ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI SATU MARE

nr. 13, telefon 0744992039, tel/fax 0261-712100,e-

Nr.in registru elaboratorilor de studii: 561

1.1. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu la PUZ Stabilirea traseului arterei

municipiul Satu Mare.

Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu cerintele H.G. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe si cu precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel

deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si

stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al

protectiei mediului. Evaluarea strategica se aplica de catre unele state si la nivel de

politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare si promovare a principiilor

dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument international, pe care si

acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu.

Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor

efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in

beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin integrarea corespunzatoare

a consideratiilor cu privire la mediu.

In acest sens, Planul Urbanistic Zonal constituie documentatia care stabileste

obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in

perioada urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza

politicile de dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse.

Pentru alegerea variantei optime pentru realizarea circulaţiei în zonă au

Respectă prevederile P.U.G. din 2011 – 2012.

1.2. Date specifice planului analizat

Prezentul PUZ la care face referire Raportul de mediu vizeaza:

- inlocuirea functiunilor incompatibile si transformarea lor in zone functionale

- asigurarea functiunii prioritare de locuinte colective si individuale, care sa valorifice

orasului si beneficiaza de o buna accesibilitate printr-o infrastructura rutiera, transport

in comun si retele edilitare;

- asigurarea in acelasi timp a unei mixitati functionale necesare unei locuiri de

calitate, asociind locuintelor si dotarile comerciale, serviciile si celelalte dotari

Organizarea circulaţiei municipiului Satu Mare se fundamentează pe

- asigurarea cu retele tehnico-edilitare necesare prin racordare la cele

- dimensionarea constructiilor si amenajarilor propuse corespunzator temei

de proiectare si suprafetei terenului.

Poz.1 - Rampa dig Somes

Poz.2 – Intersectia strazilor – G.Georgescu cu str.Sighisoara

Poz.4 – Intersectia strazilor – str.M.Costin – strapungere str.Porumbeilor

Poz.6 –Strapungere str.Porumbeilor din str.Miron Costin

traseul se suprapune pe amplasamentul actual al străzii Sighetului (între str. Miron

Costin şi str. Gheorghe Magheru).

Între str. Gheorghe Magheru şi str. Liviu Rebreanu se propune o străpungere pe o

La aspectul dezolant al celor trei zone contribuie inexistenţa posibilităţii de

circulaţie şi a unei concepţii de realizare a unor artere de circulaţie cu evitarea zonei

Acesta este delimitata de urmatoarele repere si anume:

nord – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;