Curs 5

4.METODA APROXIMATIILOR SUCCESIVE PE R

Definitia 1: Fie g :  a, b   R . Un punct p   a, b  se numeste punct fix pentru

functia g daca g ( p )  p .
Definitia 2: Functia g se numeste   contractie pe intervalul  a, b  daca
     0,1 astfel incat g ( x)  g ( y )    x  y ,    x, y   a, b  .

Observatii:
1) Daca g este o   contractie si are un punct fix, atunci punctul fix este unic.
2) Daca g :  a, b   R este derivabila si      0,1 astfel incat g ' ( x)   ,    x   a, b  ,
atunci g este o   contractie .
3) Daca g :  a, b    a, b  este continua, atunci g are un punct fix.

Demonstratii:
1) Presupunem ca functia g admite doua puncte fixe. Fie p1 , p2 cele doua puncte fixe, adica
g ( p1 )  p1 , g ( p2 )  p2 . Folosind definitia 2, g fiind   contractie ,
avem: g ( p1 )  g ( p2 )  p1  p2   p1  p2 , de unde rezulta p1  p2 (1   )  0 . Cum
1    0 avem p1  p2  0 si prin urmare avem p1  p2 , ceea ce inseamna ca functia g
admite un unic punct fix.
2) Functia g fiind derivabila pe intervalul  a, b  este continua pe acel interval. In aceste
ipoteze, teorema Lagrange spune ca   c   a, b  astfel incat g (b)  g (a )  g ' (c)   b  a  .
Fie intervalul  x, y    a, b  . Aplicam teorema lui Lagrange pe intervalul  x, y  si avem
g ( y )  g ( x)  g ' (c)   y  x  . Aplicand modulul si folosind relatia din ipoteza rezulta:
g ( x)  g ( y )  g ' (c)  x  y    x  y , ceea ce inseamna ca functia g este o   contractie .
3) Fie h :  a, b   R , h( x)  g ( x)  x , functia h fiind continua. Cu functia h astfel definita si
functia g cu proprietatile din ipoteza ajungem la h(a )  g (a )  a  0 si h(b)  g (b)  b  0 ,
adica h(a )  h(b)  0 . Cum functia h este continua rezulta ca exista p   a, b  astfel incat
h( p )  0 , adica g ( p )  p , ceea ce inseamna ca functia g admite un punct fix.

Teorema: Metoda aproximatiilor succesive

Fie g :  a, b    a, b  o   contractie cu    0,1 . Atunci    x0   a, b  , sirul
 xn nN dat de xn 1  g ( xn ) ,    n  N , converge catre unicul punct fix p al lui g. In plus,
avem evaluarea xn  p   n (b  a ) ,    n  N * .
Observatii:
1) Aceasta metoda poate fi folosita pentru rafinarea aproximatiilor initiale ale radacinilor,
furnizate de metoda secantei sau bisectiei.
2) Ecuatia initiala f ( x)  0 se scrie sub forma x  g ( x) , unde g este contractie pe [a,b].
Aceasta se intampla daca functia g :[a, b]  R , derivabila are proprietatea ca () astfel
incat g '( x)    1, () x  [a, b] .
Fie x0 o aproximatie initiala pentru radacina  a ecuatiei x  g ( x) .
Se construieste succesiv sirul aproximatiilor succesive xn 1  g ( xn ), n  N , care, conform
Teoremei punctului fix a lui Banach, converge catre  radacina unica in [a,b].
3) Din punct de vedere geometric, o radacina reala  a ecuatiei x  g ( x) este abscisa
punctului de intersectie a curbei y  g ( x) cu prima bisectoare y  x .
4) Cu cat  este mai mic, cu atat convergenta catre  va fi mai rapida.
5) Procesul iterativ continua pana cand xn 1  xn   sau f ( xn )   . Daca xn  0 , in locul
xn 1
erorii absolute se poate folosi eroarea relativa: 1   .
xn
6) Limitarea numarului de iteratii permite detectarea situatiilor in care metoda este divergenta.
7) Rezultatul teoremei este valabil si pentru functii g : M  M , g   contractie pe M  R ,
n
M multime inchisa. In acest caz are loc evaluarea xn     x0  x1 ,    n  N * .
1

Exemplu:
Sa se calculeze cu o eroare  10 4 radacinile ecuatiei x 3  12 x  1  0 .
Solutie:
Utilizand sirul lui Rolle, obtinem ca ecuatia are o unica radacina reala   [0,1] . Ecuatia se
scrie sub forma:
1
x  g ( x) , unde g ( x)  2
x  12
2x 2
  sup g '( x)  sup 2  .
x[0,1] ( x  12)
2
x[0,1] 169
1 144
Fie x0  0; x1  g ( x0 )  ; x2  g ( x1 )   0, 08328
12 1729
d ( x0 , x1 ) n
Din demonstratia Teoremei Banach, avem: d ( xn ,  )    
1
167 12
n
1 169 n  2 
     104     n2
 169  169 10
4
12 167
Deci   x 2 cu o precizie  10 4 .

Exercitii:
Folosind principiul contractiei, sa se rezolve cu o aproximatie de 10 3 ecuatiile:
1
x 3  4 x  1  0; 10 x  1  sin x ; x  (1  e  x ) ; x 5  x 3  16  0 .
3
 5.METODA LUI NEWTON PE R . METODA TANGENTEI

Fie f :  a, b   R , de clasa C 2 ( a, b ) . Presupunem ca ecuatia f ( x)  0 are solutie

unica    a, b  .

Din interpretarea geometrica a metodei ( xn este intersectia tangentei la graficul

functiei f in punctul A( xn 1 , f ( xn 1 )) cu axa ox ) se deduce formula de recurenta
f (x )
xn  xn 1  ' n 1 ,    n  N * .
f ( xn 1 )

Teorema. Metoda lui Newton:

i) In conditiile anterioare, daca in plus f ' ( )  0 , atunci     0 astfel incat pentru

f ( xn 1 )
   x0     ,     , sirul  xn nN * dat de xn  xn 1  , converge la  .
f ' ( xn 1 )
ii) Daca m1 , M 2 sunt date de m1  inf f ' ( x)  0 , M 2  sup f '' ( x) , atunci avem
x a ,b  x a ,b 

M2
evaluarile:   xn   ( xn  xn 1 ) 2 ,    n  N * ,
2  m1
M2
  xn   (  xn 1 ) 2 ,    n  N * .
2  m1
Observatie: Un dezavantaj al acestei metode este alegerea aproximatiei initiale x0 care trebuie
sa satisfaca conditia x0     ,     , valorile  ,  nefiind cunoscute a priori. Acest neajuns
este eliminat de rezultatul:

Teorema. Metoda tangentei:

Fie f :  a, b   R , de doua ori derivabila astfel incat f (a )  f (b)  0 , f ' ( x)  0 si

f ( xn 1 )
f '' ( x)  0 ,    x   a, b  . Atunci sirul dat de x0   a, b  , xn  xn 1  ,  n  N * ,
f ' ( xn 1 )
astfel incat f ( x0 )  f '' ( x0 )  0 , converge strict monoton la  , unica solutie a ecuatiei
f ( x)  0 .