SUBSTANTIVUL

1Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt :

a) gen , număr , caz
b) gen , timp
c) mod , timp , persoană
d) gen , număr , caz , persoană

2 Se construiesc cu genitivul prepoziţiile din seria:

a) graţie , mulţumită , datorită
b) contrar conform ,asemenea
c) contra , împotriva , asupra
d) pentru , peste , pe

3 Au aceeaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria :

a) cicatrice , vulpoi , carte
b) hârtie , bebe , creion
c) secerătoare , tei , unghi
d) unchi , învăţătoare , matrice

4 Substantivele “ atletism “, “ aur “ , “ potasiu “ :

a) sunt defective de numărul singular
b) sunt defective de numărul plural
c) nu au gen
d) sunt colective

5 Identifică seria care cuprinde numai substantive colective:

a) haită, nobilime, tineret, grămadă, colaborator;
b) intelectualitate, cârd, grupă, coechipier, oaste;
c) stol, cireadă, tufiş, ţărănime, făget;
d) coleg, tovarăş, consătean, comesean.

6 Sunt de genul neutru toate substantivele din seria :

a) aprilie , aur , eroism , muşeţel
b) cătană , creştinism , soare , unt
c) moravuri , ochelari , represalii , vineri
d) atletism , curaj , nazuri , sânge

7 Substantivele subliniate din construcţiile: 1) Condiţii favorabile dezvoltării.; 2) Bravo

învingătorilor !; 3) Eram martor aventurilor sale, nepoată mamei mele., sunt în cazul:
a) genitiv;
b) dativ;
c) acuzativ;
d) dativ sau genitiv,topica menţinând ambiguitatea.

8 În versul “ ...Şi somnul , vameş vieţii , nu vrea să-mi ieie vamă “ ( M. Eminescu ) substantivul “ vieţii
“are funcţia sintactică de :
a) atribut substantival apoziţional
b) atribut substantival în dativ
c) atribut substantival în genitiv
d) complement indirect în dativ

9 În propoziţia „Tu, Radule, ai rezolvat corect problema ?”, cuvintele subliniate sunt:
a) „tu”-nominativ; „Radule”-vocativ;
b) ambele în vocativ;
1
c) ambele în nominativ.;
d) “tu”-vocativ;”Radule”-nominativ.

10 Identifică seria cu toate formele de plural corecte ale substantivelor:

a) accidente, abcese, bacşişe, izlaze
b) accidenţi, abcesuri, bacşişuri, izlazuri
c) labirinte, limane, pardesiuri, paradise
d) labirinturi, limanuri, pardesie, paradisuri

11 Identifică seria cu toate formele de plural corecte ale substantivelor:

a) asfinţite, batice, caldarâme, obcini
b) asfinţituri, baticuri, caldarâmuri, obcine
c) cratiţe, infarcte, nuclee, paradoxuri
d) crătiţi, infarcturi, nuclei, paradoxe

12 Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă:

a) copertă - coperţi; monedă - monede; coală - coli; tarif - tarife;
b) copertă - coperte; monedă - monezi; coală - coli; duzină - duzini;
c) copertă - coperte; monedă - monezi; duzină - duzini;
d) refugiu - refugii; luncă - lunci; coală - coale; duzină - duzine.

13 Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă:

a) curcubeu - curcubee; hidrant - hidranţi; leah - leşi; leş - leşuri;
b) curcubeu - curcubee; leah - lehi; leş - leşi; pai - paie;
c) curcubeu - curcubeie; hidrant - hidrante; leş - leşuri; misă – mise;
d) curcubeu - curcubeie; hidrant - hidranţi; leah - leşi; şotron – şotroane.

14 Indică seria care conţine numai prepoziţii / locuţiuni prepoziţionale corect grupate din punct de vedere
al regimului cazual:
a) asupra, în faţa, din cauza, împotriva, înapoia;
b) contra, datorită, mulţumită, potrivit, conform;
c) despre, după, de la, la marginea, pentru;
d) contrar, înaintea, îndărătul, în jurul, pe deasupra.

15 Identifică seria cu toate formele de plural corecte ale substantivelor:

a) ateneuri, albuşuri, baloţi, calculi
b) atenee, albuşe, baloturi, calcule
c) cravate, imnuri, hiaturi, nivele
d) cravăţi, imne, hiate, niveluri

16 Identifică seria cu toate formele de plural corecte ale substantivelor:

a) avize, ajutori, baremuri, parbrize
b) avizuri, ajutoare, baremuri, parbrizuri
c) coarde, ciocolate, jersee, hoteluri
d) corzi, ciocolăţi, jerseuri, hotele

17 Identifică seria cu toate formele de plural corecte ale substantivelor:

a) azile, alcooli, barde, canaluri
b) aziluri, alcooluri, bărzi, canale
c) chipie, cicatrice, monoloage, paloşe
d) chipiuri, cicatrici, monologuri, paloşuri

18 Identifică seria care cuprinde formele corecte de plural ale cuvintelor:

a) cicatrice, infarcte, simptome, parade, cătune;
2
b) cicatrice, infarcturi, simptome, parade, cătune;
c) cicatrici, infarcte, simptomuri, părăzi, cătunuri;
d) cicatrici, infarcturi, simptoane, parăzi, cătunuri.

19 Identifică seria care cuprinde numai substantive defective de plural:

a) lapte, untură, zeamă, mălai, jumară;
b) zahăr, orez, pâine, soare, mămăligă;
c) miere, linte, făină, grâu, mazăre;
d) moravuri, aplauze, coclauri, roi.

20 Identifică seria care cuprinde numai substantive defective de singular:

a) grăunte, cânepă, icre, pantaloni, dârlogi;
b) câlţi, lapţi, ochelari, iţari, moravuri;
c) ochelari, zmeură, cânepă, foarfece, brici.;
d) matrozi, represalii, colibri, pui.

21 Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria:

a) accesuri imne, ,grilajuri, paradoxe;
b) accese, localuri grilaje, calapoade;
c) chitări, cicatrici, clişee, plaje;
d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji.

22 Identifică seria cu toate formele de plural corecte ale substantivelor:

a) accese, anteturi, balete, centri
b) accesuri, antete, baleturi, centre
c) calculatori, madrigale, macaze, recensăminte
d) calculatoare, madrigaluri, macazuri, recensământuri

23 În propoziţia „I-am dat prietenei mele, Maria, o carte.”, cuvântul subliniat este în cazul:
a) nominativ;
b) acuzativ;
c) dativ;
d) genitiv.

24 În propoziţia „Am întâlnit-o pe colega mea, Maria.”, cuvântul subliniat este în cazul:
a) acuzativ;
b) nominativ;
c) dativ;
d) vocativ.

25 În enunţul: Dau copilului caietul. substantivul “copilului” este în cazul:

a) nominativ
b) dativ
c) genitiv
d) dativ sau genitiv,topica menţinând ambiguitatea

26 In enunţul:”Dau caietul copilului.” cuvântul “copilului” este în cazul:

a) nominativ
b) dativ
c) genitiv
d) dativ sau genitiv,topica menţinând ambiguitatea

27 În enunţul: “Contrar voinţei voastre, am venit aici.” ,prepoziţia “contrar” se construieşte cu:
a) acuzativul
b) dativul
3
c) genitivul
d) vocativul

28 În propoziţia “ Mă doare capul “ , substantivul “ capul “ are funcţia sintactică de :

a) atribut
b) complement direct
c) nume predicativ
d) subiect

29 Indică numărul formelor greşite de plural ale substantivelor din seria :baloţi ,bazaruri ,balete , bărăci ,
baremuri , barde , bări, baticuri , bricege
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase

30 Indică numărul formelor de plural greşite din seria: chipie ,chitări ,cicatrici , clişeuri , coperte ,
cratiţe , ciocani ,cravate
a)doua
b) trei
c)patru
d) cinci

31 În construcţia:„Onoare eroilor patriei !”, substantivul „eroilor” este în cazul:

a) dativ, cu funcţia sintactică de complement indirect;
b) genitiv, cu funcţia sintactica de complement indirect;
c) genitiv, cu funcţia sintactică de atribut;
d) dativ, cu funcţia sintactică de atribut.

32 Identifică seria care conţine locuţiuni substantivale:

a) dis-de-dimineaţă, astă-seară, cu noaptea-n cap, o dată cu găinile;
b) aducere-aminte, luare-aminte, ţinere de minte, părere de rău, facere de bine;
c) gură-cască, zgârie-brânză, nu-mă-uita, floarea-soarelui;
d) drum-de-fier, pasăre-liră, mâine-seară.

33.Stabileşte cazul cuvintelor subliniate din enunţul: „Măicuţă dragă, cartea mea/ Găseas-
că-mi-te-n pace!” ( G. Coşbuc).
a) V., N., D.;
b) N., N., G.;
c) V., D., G.;
d) N., Ac., D.

34.Indică numărul articolelor din enunţul: „–Asta-i fata moşneagului cea cuminte...îi răspunse moş
Costache, făcând aluzie la o veche cunoştinţă a Vioricăi, din cel dintâi basm al nopţilor copilăriei.” (M.
Sadoveanu).
a. cinci;
b. şapte;
c. opt;
d. mai mult de nouă

35.Indică seria în care toate substantivele sunt nearticulate:

a.basma, baclava, câmpia, trufanda;
b.consilii, familii, lalea, păsărele;
c.armonii, câmpii, fii, mecanicii;
d.caii, ideile, rândunele, scatii.
4
 ARTICOLUL

1 Precizează numărul formelor corecte ale substantivelor de genul feminin la dativ – genitiv, singular cu
articol hotărât din următoarea listă: amenzii, cingătoarei, emisiunii, jertfei, gardei, muntencii, putinţei.
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase

2 Precizează numărul formelor corecte ale substantivelor de genul feminin la dativ – genitiv, singular cu
articol hotărât din următoarea listă: ciocănitoarei, furiei, gâştei, încălţămintei, logodnicei, oastei, sârmii.
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase

3 Precizează numărul formelor corecte ale substantivelor de genul feminin la dativ – genitiv, singular cu
articol hotărât din următoarea listă: bării, copertei, favorii, jachetei, îmbrăcămintei, nădejdei, ruinii,
statuetei.
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase

4 Precizează numărul formelor corecte ale substantivelor de genul feminin la dativ – genitiv, singular cu
articol hotărât din următoarea listă: deznădejdii, greţei, injuriei, mierlei, omizii, remarcei, smântânei.
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase

5 Precizează numărul formelor corecte ale substantivelor de genul feminin la dativ – genitiv, singular cu
articol hotărât din următoarea listă: dimineţii, grinzii, igienii, mingei, păcălelii, retortei, stăruinţei.
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase

6 Precizează numărul formelor corecte ale substantivelor de genul feminin la dativ – genitiv, singular cu
articol hotărât din următoarea listă: dughenei, indisciplinii, mitralierei, pendulei, podgoriei, răchitei,
verzei
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase

7 Precizează numărul formelor corecte ale substantivelor de genul feminin la dativ – genitiv, singular cu
articol hotărât din următoarea listă: culpei, dulceţii, invaziei, îngăduinţii, mlaştinei, pupezii, viespei.
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase

5
8 Sunt corecte formele de G. – D. din seria:
a) casei, femeiei, vulpii, prietenei;
b) florăriei, bătălii, câmpiei, poezii;
c) hârtiei, paginei, lămâiei, vedetei;
d) istoriei, mamei, geografiei, cărţii.

9 Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv , singular , cu articol hotărât din seria :
a) cinstii , lenei , onoarei , gardei , bunichii
b) cinstii , lenii , onorii , gardei , bunichii
c) cinstei , lenei , onoarei , gărzii , bunicii
d) cinstei , lenii , onorii , gărzii , bunicăi

10 În propoziţia ,,Ioanei, fetei celei mai mari a vecinului meu, îi plac mult florile.”, există:
a) patru articole;
b) cinci articole;
c) şase articole;
d) şapte articole.

11 În propoziţia ,,Uşa de-acolo dă tot pe scara a mare de la parterul casei.”, există:

a) două articole;
b) trei articole;
c) patru articole;
d) cinci articole.

12 În textul “ În pacea iernii , codrul minunat dormita . După o tăcere lungă , ascultam duruitul scurt de
darabană , al ciocănitorii celei mari “ ( M. Sadoveanu ) , există :
a) cinci articole
b) şase articole
c) şapte articole
d) opt articole

13 Cum este corect ?

a) mamii soacre
b) mamei-soacră
c) mamei-soacre
d) mamii-soacre

14 Formele de G. – D. ale substantivelor ,,Ion” şi ,,Ioana” sunt:

a) lui Ion, Ioana;
b) lui Ion, lui Ioana;
c) lui Ion, Ioanei;
d) Ion, Ioana)

15 După „unei”, „acestei”, „altei”, „frumoasei”, „celei de-a doua”, „acestei frumoase” sunt corecte
formele nearticulate:
a) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile;
b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile;
c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii;
d) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi.

6
 ADJECTIVUL

1 Sunt corecte formele din seria:

a) sătul-sătuli, chel-cheli;
b) sătul-sătuli, chel-chei;
c) sătul-sătui, chel-chei;
d) sătul-sătui, chel-cheli.

2 În enunţul ,,Voia să uite cât mai repede clipele aşa de triste ale despărţirii.”, cuvintele ,,aşa de triste”
exprimă un:
a) pozitiv;
b) comparativ de superioritate;
c) superlativ relativ;
d) superlativ absolut.

3 Sunt folosite corect la dativ-genitiv adjectivele din seria :

a) marei (sărbători ) ; dragei ( surori ) ; veşnicei (amintiri )
b) marii (sărbători ) ; dragei ( surori ) ; veşnicii (amintiri )
c) marii (sărbători ) ; dragii ( surori ) ; veşnicii (amintiri )
d) marii (sărbători ) ; dragii ( surori ) ; veşnicei (amintiri )

4 Identifică seria în care toate adjectivele sunt la gradul superlativ absolut:

a) copil deştept foc; reuşită majoră; prieten unic;
b) răul, răilor; cât de frumoasă eşti!; o prea frumoasă fată;
c) rezultat maxim; grozav de deştept; concurent prea deştept;
d) problemă teribil de grea; timp optim; noroc uriaş.

5Identifică seria în care toate adjectivele sunt la gradul superlativ absolut:

a) autobuz supraîncărcat; sală arhiplină; etaj superior;
b) bomboane extrafine; maşină ultramodernă; dificultate ultimă;
c) o splendoare de fată; cât de darnic eşti!; frumos de mama focului;
d) timp splendid; bunătate de om; tare bun.

6 Sunt corecte toate formele din seria:

a) atare oameni,atari probleme,băieţi tenace,fete tenaci;
b) atari oameni,atare probleme,băieţi tenaci,fete tenace;
c) atari oameni,atari probleme,băieţi tenaci,fete tenaci;
d) atari oameni,atari probleme,băieţi tenaci,fete tenace..

7 În enunţul : “Era un vis misterios / Şi blând din cale-afară ...” (M. Eminescu) , “ blând din cale-afară “
este adjectiv la gradul de comparaţie :
a) superlativ relativ de superioritate
b) superlativ relativ de inferioritate
c) superlativ absolut
d) comparativ de superioritate

8 Adjectivele „folositor”, „nefolositor”, „necesar”, „util”, „inutil”, „păgubitor”, „similar”, „trebuincios”

sunt urmate de:
a) dativ;
b) genitiv;
c) acuzativ;
d) nominativ.

7
9 Adjectivele „din cale afară de frumos”, „sărac de tot”, „deşteaptă foc”, „putred de bogat”, „fript de
sărac” sunt:
a) la gradul pozitiv;
b) la gradul superlativ relativ:
c) la gradul superlativ absolut;
d) fără grad de comparaţie.

10 Conţine numai adjective invariabile seria:

a) gri, pepit, perspicace, ferice, cumsecade;
b) coşcogea, ecosez, continuu, bordo, limpede;
c) nou, tulbure, cuminte, precoce, bej;
d) dens, treaz, verde, roşu, feroce.

11 Identifică seria care conţine numai adjective invariabile:

a) asemenea, gri, propice, eficace, perspicace;
b) bej, asemenea, ferice, sagace, verde;
c) tenace, vernil, propice, locvace, asemenea;
d) aşa, asemenea, bleumarin, tenace, motrice
.
12 djectivele „limpede”, „dulce”, „dibaci”, „vechi”, „rotofei”, „gălbui”:
a) au patru forme flexionare;
b) au trei forme flexionare;
c) au două forme flexionare;
d) nu au forme flexionare/sunt invariabile.

13 dentifică seria care cuprinde numai locuţiuni adjectivale:

a) (om) cu şcoală, (om) de bine, (om) cu prejudecăţi, (om) cu situaţie;
b) (om) cu pretenţii, (om) cu stare, (om) cu ifose, (om) cu vederi largi, (om) cu bani;
c) (om) cu dare de mână, (om) cu judecată, (om) de geniu, (om) de treabă, (om) de nimic;
d) (om)de seamă,(om)din topor,(om)obişnuit,(om)de la ţară.

14 Identifică seria care cuprinde numai adjective ce nu pot avea grade de comparaţie:
a) lucid, irascibil, principal, perspicace, uriaş;
b) anterior, enorm, fantastic, ultim, superior;
c) inferior, posterior, fundamental, imprevizibil, docil;
d) pulmonar, viu, oral, mic, gigantic.

15 Identifică seria care cuprinde numai adjective invariabile:

a) limpede, bordo, lila, atroce, acerb;
b) eficace, mov, grena, suficient, dulce;
c) bej, cumsecade, gri, locvace, atroce;
d) feroce, precoce, rapace, sagace, tenace.

16 Identifică seria care conţine numai locuţiuni adjectivale:

a) de geniu, în toată firea, într-o ureche, iute de picior, de seamă;
b) de neuitat, de ajuns, pe faţă, în zadar, de formă;
c) dare de mână, băgător de seamă, făcător de bine, deschizător de drumuri;
d) de vânzare, de repetat, de plimbare, de reţinut, de frig.

17 Identifică seria care conţine numai locuţiuni adjectivale:

a) în floarea vârstei, în toată firea, într-o ureche, de bună credinţă, de toată frumuseţea;
b) băgător de seamă, dare de mână, învăţare de minte, bătaie de joc, verzi şi uscate;
c) de duzină, de frunte, iute de picior, cai verzi pe pereţi, tragere de inimă;
d) de toată mâna, cu capul în nori, aducere-aminte, atotştiutor.

8
 VERBUL

1. Pot fi la diateza reflexivă cu sens pasiv toate verbele din seria:

a) a se părea, a se duce, a se spune, a se stabili, a se destăinui;

b) a se adopta, a se hotărî, a se stabili, a se înnopta, a se susţine;

c) a se adopta, a se crede, a se corecta, a se vota, a se hotărî;
d) a se conveni, a se amâna, a se stabili, a se crede, a se ajunge.

2. În fraza ,,Se încinse cu el, se dete de trei ori peste cap, gândind să se facă o pasăre şi îndată se făcu.”
(Petre Ispirescu), există verbe de conjugările:
a) I, a II-a şi a III-a;
b) I, a III-a şi a IV-a;
c) a II-a, a III-a şi a IV-a);
d) I, a II-a, a III-a şi a IV-a).

3. Pot avea valoare impersonală verbele din seria:

a) a ajunge, a voi, a rămâne, a însemna, a ieşi;

b) a se spune, a se părea, a veni, a rezulta, a se întâmpla;
c) a se întâmpla, a ajunge, a avea, a însemna, a ieşi;
d) a se supune, a rezulta, a ajunge, a se vedea, a-şi aminti.

4. Identifică varianta care conţine forme inverse corecte de condiţional-optativ prezent, persoana a III-a singular:

a) vedea-l-ar, scrie-lar, veni-ar, închinas-ar, luaşi-ar;

b) vedea-l-ar, scrie-l-ar, veni-i-ar, închina-s-ar, lua-şi-ar;
c) vede-al-ar, scrie-lar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar;
d) vede-l-ar, scriel-ar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar.

5 .Indică seria în care conjugarea verbului ,,a dormi” la perfect simplu este corectă:
a) eu dormi, tu dormişi, el dormi, noi dormim, voi dormiţi, ei dormiră;
b) eu dormii, tu dormişi, el dormi, noi dormim, voi dormiţi, ei dormiră;
c) eu dormii, tu dormişi, el dormii, noi dormirăm, voi dormirăţi, ei dormiră;
d) eu dormii, tu dormişi, el dormi, noi dormirăm, voi dormirăţi, ei dormiră.

6 Identifică seria în care toate formele de imperativ negativ sunt corecte:

a) nu merge!; nu veni!; nu pârăşti!;
b) nu zice!; nu face!; nu duce!;
c) nu fuma!; nu creez!; nu uita!;
d) nu te duce!; nu cobori!; nu dormi!

7 Sunt corecte toate formele de persoana a III-a singular ale verbelor din seria:
a) destăinuie, dezlănţuie, încercuieşte, înlănţuie
b) destăinuieşte, dezlănţuieşte, încercuie, înlănţuieşte
c) destăinuieşte, dezlănţuie, încercuie, înlănţuie
d) destăinuieşte, dezlănţuieşte, încercuieşte, înlănţuieşte

8 Sunt corecte toate formele de persoana a III-a singular ale verbelor din seria:
a) dezvăluieşte, îngăduieşte, înşiruieşte, stăruieşte
b) dezvăluieşte, îngăduieşte, înşiruie, stăruie
c) dezvăluie, îngăduie, înşiruie, stăruie
d) dezvăluie, îngăduie, înşiruieşte, stăruieşte

9 Sunt corecte toate formele de persoana a III-a singular ale verbelor din seria:
a) chiuie, constituie, dăruieşte, tropăie
9
b) chiuieşte, constituie, dăruie, tropăieşte
c) chiuie, constituie, dăruieşte, tropăieşte
d) chiuie, constitue, dăruie, tropăie

10 Sunt corecte toate formele de indicativ , prezent , persoana a III-a ,singular ale verbelor din seria:
a) atribuie , extirpă , convoacă, decimează , proclamă
b) atribuieşte ,extirpă, convocă , decimează , proclamă
c) atribuie , extirpează , convoacă , decimă , proclamează
d) atribuieşte, extirpează , convocă , decimă , proclamează

11 Sunt corecte formele din seria:

a) Nu fii nepoliticos! Aş dori să fii întotdeauna aproape de mine! Fi bun, ajută-mă!
b) Nu fi nepoliticos! Aş dori să fi întotdeauna aproape de mine! Fii bun, ajută-mă!
c) Nu fi nepoliticos! Aş dori să fii întotdeauna aproape de mine! Fii bun, ajută-mă!
d) Nu fii nepoliticos! Aş dorii să fii întotdeauna aproape de mine! Fii bun, ajută-mă!

12 Sunt corecte toate formele de persoana a III-a singular ale verbelor din seria:
a) biruie, încercuie, plănuie, scârţâie
b) biruie, încercuieşte, plănuieşte, scârţâie
c) biruieşte, încercuieşte, plănuieşte, scârţâieşte
d) biruie, încercuieşte, plănuie, scârţâie

13 În fraza ,,Îmi închipuiam că e singur, că trebuie să se fi plictisit, dar nu credeam în nici un caz că nu-l
voi găsi acasă.”, există:
a) verbe auxiliare, copulative şi predicative;
b) numai verbe auxiliare şi predicative;
c) numai verbe copulative şi predicative;
d) numai verbe predicative.

14 Identifică seria care conţine numai locuţiuni verbale:

a) a-i părea rău, a-şi da silinţa, nebăgat în seamă, a-şi face de lucru, a ţine minte;
b) a-i părea bine, a-şi da seama, prins cu mâţa-n sac, a se face de râs, Doamne păzeşte;
c) a prinde cu mâţa-n sac, a-i veni mintea la cap, cine ştie cine, a-i părea bine, a-şi aduce aminte;
d) a băga de seamă, a se face de râs, a-şi da seama, a bate la cap, a-şi aduce aminte.

15 În fraza ,,Când îl văzu, omul se făcu alb la faţă şi îi întoarse spatele.” (Radu Petrescu), verbele sunt, în
ordine:
a) copulativ, auxiliar, predicativ;
b) predicativ, predicativ, predicativ;
c) predicativ, copulativ, predicativ;
d) predicativ, copulativ, copulativ.

16Indică, din lista următoare, numărul verbelor care nu admit toate timpurile trecute: a conveni, a
converge, a desfide, a divide, a deveni, a trebui.
a) trei;
b) patru;
c) cinci;
d) şase.

17 Sunt corecte toate formele de persoana a III-a singular ale verbelor din seria:
a) ignoră, bâiguie, ordonă, îngenunchează
b) ignorează, bâiguieşte, ordonează, îngenunchează
c) ignoră, bâiguie, ordonează, îngenunche
d) ignorează, bâiguie, ordonă, îngenunche

10
18Sunt corecte toate formele de persoana a III-a singular ale verbelor din seria:
a) asemuieşte, bănuie, cheltuieşte, chibzuieşte
b) asemuie, bănuie, cheltuieşte, chibzuieşte
c) asemuieşte, bănuieşte, cheltuieşte, chibzuieşte
d) asemuie, bănuie, cheltuie, chibzuie

19 Sunt corecte formele de gerunziu din varianta:

a) agreând, creând, scriind, studiind;
b) agreind, creind, scrind, studiând;
c) agreiând, creiând, scriând, studiind;
d) agreend, creend, scriind, studiind.

20 Sunt corecte formele de imperfect din varianta:

a) cream, agream, înfăţişam, încurajam, scriam, ştiam;
b) creeam, agreeam, înfăţişeam, încurajeam, scriam, ştiam;
c) cream, agream, înfăţişam, încurajam, scrieam, ştieam;
d) creiam, agreiam, înfăţişiam, încurajiam, scriiam, ştiiam.

21 Sunt corecte toate formele din seria:

a) atribue, constitue, bruiez, deraiez, proiectez;
b) atribuie, constituie, bruez, deraez, proiectez;
c) atribue, constitue, bruez, deraez, proectez;
d) atribuie, constituie, bruiez, deraiez, proiectez.
22 Verbul „a continua” are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria:
a) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue;
b) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue;
c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuie;
d) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continuie.
23 Identifică seria care conţine numai verbe intranzitive:
a) a vedea, a întreba, a ţine, a cădea, a bănui, a locui;
b) a hotărî, a pleca, a plăcea, a simţi, a părea, a respecta;
c) a sta, a merge, a deveni, a trăi, a ieşi, a rămâne;
d) a fugi, a cerceta, a lucra, a ajunge, a considera, a însemna.

24 Sunt corecte formele de viitor din seria:

a) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii;
b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi;
c) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii;
d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi

26 Sunt corecte formele de imperativ din seria:

a) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieşte-te, nu te sfii (tu)scrieţi, nu scrieţi, fiţi, nu fiţi, sfiiţi-vă, nu vă sfiiţi (voi);
b) scrie, nu scri, fii, nu fi, sfieşte-te, nu te sfi (tu) scrieţi, nu scriţi, fiţi, nu fiţi, sfiiţi-vă, nu vă sfiiţi (voi);
c) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfieştete, nu te sfii (tu)scrieţi, nu scrieţi, fiţi, nu fiţi, sfiiţi-vă, nu vă sfiiţi (voi);
d) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfieşte-te, nu te sfii (tu)scrie-ţi, nu scrie-ţi, fi-ţi, nu fi-ţi, sfii-ţi-vă, nu vă sfii-ţi
(voi).

27 Este corectă forma de infinitiv a verbului:

a) a ţinea;
b) a tăcea;
c) a pare;
d) a place.
28 Sunt intranzitive toate verbele din seria :
a) a avea , a citi , a fi
11
b) a se bucura , a mânca , a pleca
c) a se mândri , a se mira , a se teme
d) a scrie , a gândi , a face

29 Verbul “ a avea “ are valoare predicativă în enunţul :

a) Are să treacă pe la noi .
b) Germanii au jucat contra brazilienilor .
c) În anul următor , poetul avea să vină la Bucureşti .
d) Vor fi avut şi ei un rezultat mai bun vreodată .

30 La modul indicativ , timpul perfect simplu ,persoana I , numărul singular , verbul “ a pustii “ are forma
:
a) pustiam
b) pustii
c) pustiii
d) pustiisem

31 Alege varianta în care „a fi” este verb auxiliar în toate situaţiile:

a) El este acasă. El a fost certat de părinţi. El este trist. Era să cad. Este bine să te grăbeşti.
b) Era să plec fără umbrelă. E uşor să critici. Am fi mers şi noi la spectacol. Profesorul de fizică este
exigent. Nu este nimeni acasă.
c) Copilul este în camera lui. Problema este dificilă. Era să piardă trenul. Este greu de abordat această
problemă. Aş fi mers şi eu în excursie.
d) Elevul este lăudat de profesor. Aş fi mâncat nişte fructe. Să fi venit mai devreme, nu acum. Poate voi fi
făcut bine. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat.

32 În enunţul „A fost să ispăşesc eu pentru toţi.”, „a fi” are valoare de:

a) verb copulativ;
b) verb auxiliar;
c) verb predicativ şi personal;
d) verb predicativ şi impersonal.

33 Identifică enunţul care conţine un verb impersonal:

a) Îl ajunge, dacă merge repede. .
b) Nu se mai ajunge cu banii.
c) Ajunge cât ai alergat !
d) A ajuns devreme acasă.

34 Identifică seria care conţine numai locuţiuni verbale:

a) a aduce la îndeplinire, a-şi face apariţia, a pune la cale, a trece cu vederea, a da fuga;
b) a cădea de acord, luare în râs, ucigă-l crucea, deschizător de drumuri, ţinere de minte;
c) ca scos din cutie, bătător la ochi, trasă de păr, de neuitat, a învăţa minte;
d) a da foc, a avea dorinţa, a strica orzul pe gâşte, a cere bani.

35 Propoziţia ,,Într-o zi Nastratin Hogea,/ Ceartă cu-n vecin având,/ Fuse tras în judecată,/ Pentru dânsul
jalbă dând.” (Anton Pann), verbul aflat la un mod predicativ este la diateza:
a) activă;
b) activă pronominală;
c) pasivă;
d) reflexivă.

36 Verbul ” privii” este la modul indicativ, timpul :

a) imperfect, persoana I
b) mai mult ca perfectul , persoana a III-a
c) perfectul simplu , persoana I
12
d) perfect simplu , persoana a III-a

37 Verbul “ziserăm” este la modul indicativ , timpul :

a) imperfect
b) mai mult ca perfectul
c) perfectul simplu
d) prezent

38 Verbul “ziseserăm”este la modul indicativ,timpul:

a) imperfect
b) mai- mult- ca- perfect
c) perfectul simplu
d) prezent

39 Verbul “ a ajunge “ este predicativ , personal , tranzitiv în enunţul :

a) Ajunge cât aţi lucrat astăzi !
b) S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun.
c) Te ajung eu mai târziu.
d) Ajunge acasă pe la cinci .

40 În enunţul “: Pe vremuri , îţi va fi făcut şi el un bine .” verbul “va fi făcut “ este la diateza
a) activă
b) reflexivă
c) pasivă
d) activă sau pasivă, contextul menţinând ambiguitatea

41 Imperativul verbului “ a zice “ este:

a) zi ! nu zi ! ziceţi! nu zice-ţi
b) zi! nu zice! ziceţi! nu ziceţi!
c) zii! nu zi! ziceţi! nu ziceţi!
d) zi! nu zii! ziceţi! nu zice-ţi!

42 În enunţul “ De-a veni aici, spune-i să rămână .”,verbul “ a veni “ este la modul :
a) indicativ , timpul viitor
b) indicativ , timpul perfect compus
c) condiţional–optativ ,timpul prezent
d) infinitiv , timpul prezent

43 În enunţul :” Traiul lumii alţii lese-l” verbul este la modul :

a) conjunctiv
b) imperativ
c) indicativ
d) infinitiv

44 În versul “ Trecut-ai când ceru-i câmpie senină...” (M. Eminescu ) , cuvântul “ –i “ este:
a) pronume personal
b) pronume posesiv
c) verb copulativ
d) verb predicativ

45 Există un verb la diateza pasivă în enunţul :

a) Era bine să fi certat copilul la timp.
b) Benzina va fi scumpită de luni.
c) Hainele copilului erau ude.
d) Colegii noştri sunt plecaţi în concediu.
13
46 Verbul “ a fi “ este predicativ în enunţul:
a) Ar fi fost lăudat , dacă ar fi meritat.
b) Să fi învăţat ,ar fi ştiut.
c) Tinerii au fost într-o excursie la munte.
d) Toţi poliţiştii au fost atenţi la mişcările infractorului.

47 Verbul la infinitiv are funcţia sintactică de atribut verbal în enunţul :

a) Cetăţenii au obligaţia de a respecta legile ţării.
b) Fără a te antrena zilnic , nu te poţi menţine în formă .
c) Înainte de a răspunde întrebărilor , gândeşte-te !
d) Pentru a avea succes , trebuie să fii tenace .

14
 NUMERALUL

1 Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc :

a) adverbiale
b) colective
c) multiplicative
d) ordinale

2 În enunţul “ Câteşitrei fraţii erau gospodari .“, cuvântul “câteşitrei “ este numeral
a) adverbial
b) colectiv
c) distributiv
d) fracţionar

3 Identifică seria care conţine numai numerale colective:

a) înzecit, înmiit, câte doi, întâiul, de trei ori;
b) amândoi, tustrei, câteşipatru, ambii, tuscinci;
c) câte zece, de cinci ori, cel dintâi, primul, întreit;
d) înmiit, de zece ori, câte patru, două zecimi.

4 Cuvintele subliniate din textul ,,Un om avea un măgar şi un cal, şi-i încărcă pe amândoi cu unele şi cu
altele.” (Esop) sunt, în ordine:
a) articol nehotărât, numeral cardinal, numeral cardinal;
b) articol nehotărât, articol nehotărât, articol nehotărât;
c) numeral cardinal, numeral cardinal, numeral cardinal;
d) numeral cardinal, articol nehotărât, articol nehotărât.

5 În textele: 1) “Suntem elevi în clasa a VIII-a”; 2) „Al treilea din faţă este fratele meu”, numeralele
subliniate au:
a) 1-valoare adjectivală; 2-valoarea substantivală;
b) valoarea substantivală în ambele exemple;
c) valoarea adjectivală în ambele exemple;
d) 1-valoarea substantivală; 2-valoare adjectivală.

6 În structura „Sfârşitul părţii …” este corect integrată forma:

a) întâi;
b) a întâia;
c) întâia;
d) a-ntâia.

7 Sunt corecte formele din seria:

a) cel dintâi, cea dintâi;
b) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi ;
c) cel de întâi, cea de întâi;
d) cel dintâi, cea dintâia.

8 În enunţul : “ Fetele veneau câte două .” , cuvântul “ câte “ este :

a) pronume nehotărât
b) adjectiv pronominal nehotărât
c) adjectiv relativ
d) adverb

9 Numeralele din enunţurile ,,Amândoi au fost premiaţi.”; ,,El a primit o sumă îndoită.”; ,,Merg în rînd
cîte doi.”; ,,Te-a chemat de două ori.” sunt, în ordine:
a) colectiv, multiplicativ, distributiv, adverbial;
15
b) adverbial, multiplicativ, distributiv, colectiv;
c) colectiv, multiplicativ, adverbial, distributiv;
d) colectiv, adverbial, multiplicativ, distributiv.

10 Sunt corecte toate formele din seria:

a) al cincilea-a cincea, al cincisprezecelea-a cincisprezecea;
b) al cincilea-a cincea, al cincisprezecilea-a cincisprezecea;
c) al cincilea-a cincia, al cincisprezecilea-a cincisprezecia;
d) al cincilea-a cincea, al cinsprezecelea-a cinsprezecea.

11 Formele corecte sunt cele din seria:

a) cel de-al doilea-cea de-a doua;
b) ce-l de-al doilea-ce-a de-a doua;c) cel deal doilea-cea dea doua;
d) cel de al doilea- ce-a de a doua.

12 Sunt corecte formele din seria:

a) anul II, clasa II, anul I, clasa I;
b) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I-lea, clasa I-a;
c) anul al II lea, clasa a II a, anul al I-lea, clasa a I-a;
d) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I.

13 Precizează care e varianta corectă de completare a spaţiului liber din enunţul: „Vom sta la bunici
a) trei – patru zile
b) cam în jur de trei – patru zile
c) aproximativ vreo trei zile
d) trei zile, patru

14 În fraza ,, El se îndreptă încît părea îndoit aşa de înalt ca mai nainte, privi împregiurul său, îşi ţinti
ochii la un stejar uscat ce stetea la depărtare de vreo cincizeci de paşi, scrîşni din dinţi, apoi îşi încordă
toate puterile şi se repezi înainte.” (Ioan Slavici), există:
a) un numeral;
b) două numerale;
c) trei numerale;
d) patru numerale.

16
 PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE PRONOMINALE
1 În fraza ,,Priveşte ce frumos este norul acela luminat de razele soarelui care apune.”, există:
a) un pronume;
b) două pronume;
c) trei pronume;
d) patru pronume.

2 În fraza ,,Ei! lasă, oi vedea eu ce-oi face.”, există:

a) un pronume;
b) două două;
c) trei pronume;
d) patru pronume.

3 Pronumele „vă” este la acuzativ în construcţia:

a)Vă las sănătoşi.
b) Vă trimit salutări.
c) Vă restitui cartea.
d) Vă doresc numai bine.

4 În propoziţiile ..A băut al câtelea pahar?”; „A ajuns la al nu ştiu câtelea pahar.”, cuvintelesubliniate
sunt:
a) numerale ordinale;
b) adjectiv pronominal interogativ-în primul exemplu; locuţiune adjectivală pronominală nehotărâtă-în al
doilea exemplu;
c) adjectiv pronominal nehotărât;
d) pronume nehotărâte.

5 În enunţul „Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs.”, cuvântul „ce” este:
a) pronume relativ;
b) adjectiv pronominal interogativ;
c) adjectiv pronominal relativ;
d) pronume interogativ.

6 Cuvântul ,,lui” din propoziţia ,,Cartea lui se află pe masă.” este:

a) adjectiv pronominal;
b) articol hotărât;
c) pronume personal;
d) pronume posesiv.
Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia:

7 a) Le vede bine la matematică !

b) A luat-o la dreapta.
c) Zi-i înainte, lăutare !
d) Cheam-o la tine !

8 Cuvintele „cineva”, „careva”, „altcineva”, „altceva”, „oricine” apar în texte:

a) numai cu valoare de pronume;
b) primele trei cu valoare de pronume, iar următoarele cu valoare de adjective pronominale;
c) numai cu valoare de adjective pronominale;
d) cu valoare de adjective pronominale cu excepţia primului din serie.

9 În propoziţiile „Caietul este al meu.”; „Caietul meu e pe masă.”; „Al meu frate e studios.” „Prietenii
fratelui meu pleacă azi.” „Fratelui meu îi place muzica.”, „meu” este:
a) pronume posesiv în nominativ-în primul exemplu; adjective pronominale posesive în celelalte;
b) adjective pronominale posesive-în toate exemplele;
17
c) pronume posesiv în genitiv-în primul exemplu; adjective posesive în celelalte;
d) pronume posesiv-în primul exemplu; pronume personal în genitiv-în celelalte.

10 Pronumele relativ din enunţul ,,Vreau să ştiu cui i-ai împrumutat cartea.” este în cazul:
a) nominativ;
b) genitiv;
c) dativ;
d) acuzativ.

11 Cuvântul “unui “ din enunţul :“ Pe frunza unui nufăr , o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii “ ( E.
Gârleanu ) este :
a) adjectiv pronominal nehotărât
b) articol nehotărât
c) numeral cardinal
d) pronume nehotărât

12 În propoziţia „Am ascultat cu atenţie explicaţiile lui.”, cuvântul subliniat este:

a) pronume posesiv;
b) pronume personal;
c) adjectiv pronominal posesiv;
d) articol hotărât proclitic.

13 Pronumele relativ din enunţul ,,Ţi-am spus mereu ce trebuie să faci.” este în cazul:
a) nominativ;
b) genitiv;
c) dativ;
d) acuzativ.

14 În fraza ,,Şi care venea spre şcoală, care pleca spre casa lui, care se îmbrâncea prin curte, care îşi
chema colegii, încât era o dezordine de nedescris.”, există:
a) un pronume personal, două pronume reflexive, patru pronume nehotărâte;
b) un pronume posesiv, două pronume reflexive, patru pronume nehotărâte;
c) două pronume personale, un pronume reflexiv, patru pronume relative;
d) două pronume reflexive, patru pronume relative.

15 În fraza ,,Omul, privind la dânsa, o suci, o-nvârti, apoi plecă spunându-şi în gând: <O să văd eu ce voi
face cu ea.>”, există între alte feluri de pronume şi:
a) trei pronume personale şi unul de politeţe;
b) cinci pronume personale;
c) şase pronume personale;
d) şase pronume personale şi unul de politeţe.

16 Cuvintele „alde”, „fiece”, „niscai”, „niscaiva” apar în texte:

a) numai cu valoare de adjective pronominale;
b) numai cu valoare de pronume;
c) cu valoare de pronume sau de adjective pronominale.
d) cu valoare de pronume cu excepţia ultimului din serie.

17 Adjectivul pronominal de întărire este corect acordat în enunţul:

a) Ele înşişi v-au atras atenţia asupra erorii comise.
b) Eu însumi mi-am depus dosarul de înscriere, pentru că vreau să devin infirmieră.
c) Însăşi autorul cărţii mi-a dat un autograf.
d) Voi însevă i-aţi cerut cerut informaţii despre magazinul de unde îşi cumpără haine aşa elegante.

18
18 Sunt numai adjective pronominale formele din seria:
a) alde, care;
b) alde, niscai;
c) fiecine, oricine;
d) niscai, oricât.

19 Pronumele reflexiv poate fi declinat la cazurile:

a) N., G., D., Ac.;
b) N., D., Ac.;
c) N., Ac.;
d) D., Ac.

20 Pot deveni adjective pronominale pronumele: 1. personal; 2. de politeţe; 3. de întărire; 4. reflexiv; 5.

posesiv; 6. demonstrativ; 7. relativ; 8. interogativ; 9. nehotărât; 10. negativ.
a) 1, 2, 3, 5, 6, 9, 10;
b) 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10;
c) 5, 6, 7, 8, 9, 10;
d) 3, 5, 6, 8, 9, 10

21 În versurile “Din casa voastră ,unde-n umbră /Plâng doinele şi râde hora/Va străluci odată
vremii/Norocul nostru-,al tuturora.”(O.Goga)există:
a) trei adjective pronominale
b) trei pronume
c) două pronume şi un adjectiv pronominal
d) un pronume şi două adjective pronominale
Răspuns corect:d

22 În enunţul “Nu era decât un băiat în cameră “ , cuvântul “un “ este :

a) articol nehotărât
b) adjectiv pronominal nehotărât
c) numeral cardinal cu valoare adjectivală
d) pronume nehotărât

23 În propoziţia:
„Fratele lui este student.”, cuvântul „lui” este:
a) adjectiv posesiv;
b) pronume posesiv;
c) pronume personal.;
d) articol hotărât proclitic.

24 În propoziţiile:
1. Îşi iubeşte părinţii.
1. Îi cunoaşte părinţii.
2. Copiii ei sunt buni.
3. Prietenii lui pleacă la mare.
4. Ai săi sunt ingineri., pronumele sunt:
a) posesiv;
b) personal;
c) reflexiv în propoziţia 1; posesiv în celelalte;
d) reflexiv în propoziţia 1; personal în propoziţiile 2, 3, 4; posesiv în propoziţia 5.

25 În propoziţia „Dorinţa tuturor oamenilor este de a trăi prosper.”, cuvântul subliniat este:
a) pronume nehotărât;
19
b) numeral colectiv;
c) adjectiv pronominal nehotărât;
d) numeral distributiv.

26 În propoziţiile:
1. Fiecare are dreptul la cuvânt.
1. Fiecare dintre noi a citit câte ceva.
2. Fiecare absolvent a primit o diplomă de studii., cuvintele subliniate sunt:
a) pronume nehotărâte;
b) adjective pronominale nehotărâte;
c) pronume nehotărâte în propoziţiile 1 şi 2; adjectiv pronominal nehotărât în propoziţia 3;
d) adjective pronominale nehotărâte în propoziţiile 1 şi 2;pronume nehotărât în propoziţia 3.

27 În propoziţia „În clasa noastră sunt numai şapte băieţi.” , cuvântul subliniat este în cazul:
a) acuzativ;
b) dativ;
c) genitiv;
d) nominativ.

28 Cuvântul „cel” din fraza:

„Mă gândesc la cel pe care tocmai l-am cunoscut.”, este:
a) articol demonstrativ(adjectival);
b) pronume demonstrativ;
c) adjectiv pronominal demonstrativ;
d) pronume nehotărât.

29 În enunţul : “ Şi-aş pune soarta lumii pe buza-ţi purpurie ...” , cuvântul “-ţi ” este :
a) pronume posesiv în cazul genitiv
b) pronume reflexiv în cazul dativ
c) pronume personal în cazul genitiv
d) pronume personal în cazul dativ

30 În enunţul: “Dintr-însa se desprindeau mai multe cărări.” ,cuvântul “însa” este :

a) pronume de politeţe , formă veche
b) pronume personal, formă veche
c) pronume de întărire
d) pronume reflexiv

31 Forma de dativ – genitiv a pronumelui “ dumneata” este:

a) dumitale
b) dumneatale
c) dumneavoastră
d) dumnealui

32 Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele :

a) negativ
b) nehotărât
c) posesiv
d) relativ

33 Nu are categoria gramaticală a persoanei pronumele :

a) reflexiv
b) de întărire
c) posesiv
d) demonstrativ
20
34 Nu au aceeaşi formă , la toate cazurile , adjectivele pronominale de întărire :
a) genul masculin , numărul singular
b) genul masculin , numărul plural
c) genul feminin , numărul singular
d) genul feminin , numărul plural

35 Identifică varianta corectă:

a) O colegă al cărei frate; o colegă ai cărei fraţi, nişte colege al căror frate, nişte colege ai căror fraţi;
b) O colegă a cărei frate; o colegă a cărei fraţi; nişte colege a căror frate, nişte colege a căror fraţi;
c) O colegă a cărui frate; o colegă a cărei fraţi, nişte colege al cărui frate, nişte colege ai căror fraţi.
d) O colegă al cărui frate; o colegă a cărui fraţi; nişte colege a căror frate; nişte colege ale căror fraţi.
36 Identifică seria care conţine numai pronume relative:
a) care, cine, oricine, când;
b) cine, ce, căci, cât;
c) ce, care, ci, cine;
d) cât, ce, care, cine.

37 Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

a) fratele fetei aceştia, fratele aceştii fete;
b) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete;
c) fratele fetei acestea, fratele acestei fete;
d) fratele fetei aceasta, fratele aceştei fete.

36 Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

a) aceiaşi studentă, aceeaşi studenţi;
b) aceeaşi studentă, aceiaşi studenţi;
c) aceeaşi studentă, aceeaşi studenţi;
d) aceeaş studentă, aceiaş studenţi.

39 În propoziţia : “ De ce vă miraţi atâta ? “ , pronumele “ vă “ este :

a) de întărire
b) personal
c) posesiv
d) reflexiv

40 În enunţul : “Văd sufletu-ţi , candid prin spaţiu cum trece . “ , cuvântul “-ţi “ este în cazul :
a) nominativ
b) acuzativ
c) dativ
d) genitiv

41 Conţine numai pronume care-şi pot schimba valoarea gramaticală devenind adjective pronominale
seria :
a) fiecare , altul , nici unul
b) ce , ai mei , eu
c) sie , însuşi , tot
d) cineva,ceva, niscaiva

42 În enunţul”Zi-i lăutarului să cânte!”pronumele personal în dativ

a) este atribut pronominal
b) este complement direct
c) este complement indirect
d) nu are funcţie sintactică

43 În enunţul : “ Zi-i înainte , lăutare ! “ , pronumele personal în dativ “-i” :

21
a) este atribut pronominal
b) este complement direct
c) este complement indirect
d) nu are funcţie sintactică

44 În enunţul : “ Cel de dincolo este mai bun .“ , cuvântul cel este :

a) articol demonstrativ (adjectival )
b) pronume demonstrativ de depărtare
c) adjectiv pronominal de depărtare
d) pronume demonstrativ de identitate

45 Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propoziţia :

a) I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori .
b) Intervenţia tânărului acesta a fost binevenită .
c) Reuşita acestui elev depinde de pregătirea lui .
d) Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia .

46 În enunţul “ Alpiniştii urcă greu pe munţii ale căror creste sunt veşnic înzăpezite.” sintagma “ ale
căror “ este :
a) pronume interogativ
b) pronume relativ
c) adjectiv pronominal interogativ
d) adjectiv pronominal relativ

47 În enunţul : “ S-au oprit lângă tufele de liliac / al cărui parfum umple aerul.“sintagma “al
cărui”determină .
a) substantivul “parfum“
b) substantivul “ liliac “
c) prima propoziţie din frază
d) verbul “ umple “

48 Cuvântul “ o “ din enunţul : “ O decizie e mai bună,alta e mai rea.”este:

a) articol nehotărât
b) numeral cardinal
c) pronume nehotărât
d) adjectiv pronominal nehotărât

49 În enunţul “ Cartea mea-i , fiule , o treaptă ...” ( T. Arghezi ) , cuvântul “ mea” este :
a) pronume posesiv în cazul nominativ
b) adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ
c) pronume posesiv în cazul acuzativ
d) pronume posesiv în cazul genitiv

50 În propoziţia “Dorinţa tuturora este de a rezolva perfect subiectele . , cuvântul “ tuturora “ este :
a) adjectiv pronominal nehotărât
b) adjectiv propriu-zis
c) numeral colectiv
d) pronume nehotărât

51 În propoziţia “ În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna .” , cuvântul “ noastră “ este în cazul :
a) nominativ
b) acuzativ
c) dativ
d) genitiv
52 În enunţul „“Ce ispravă ai făcut ?”, „ce” are valoare de:
22
a) pronume interogativ;
b)adjectiv pronominal interogativ;
c) pronume relativ;
d) adjectiv pronominal relativ.

53 Identifică varianta în care „o” este adjectiv pronominal nehotărât:

a) O zi e mai rea, altă zi poate fi mai bună.
b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari.
c) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă.
d) Copilul a luat-o la fugă.

54 Sunt corecte toate formele din seria:

a) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei;
b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei;
c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei;
d) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei.

55 Forma corectă este:

a) Ceea ce spui e corect;
b) Ceace spui e corect;
c) Ceeace spui e corect;
d) Cea ce spui e corect.

56 Este corect scrisă fraza:

a) Cel ce-l vede să-l anunţe;
b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe;
c) Cel cel vede săl anunţe;
d) Ce-l cel vede să-l anunţe

57 În propoziţia:„Mă iscodea cu privirea-i ageră.”., cuvântul „i” este:

a) pronume posesiv în acuzativ;
b) adjectiv posesiv în acuzativ;
c) pronume personal în dativ;
d) pronume personal în genitiv.

23
 PĂRŢI DE VORBIRE NEFLEXIBILE
ADVERBUL,PREPOZIŢIA,CONJUNCŢIA ŞI INTERJECŢIA
1 În enunţul: ”Oriunde priveşti, rămâi uimit de atâta frumuseţe.” cuvântul “oriunde” este”
a) conjuncţie coordonatoare
b) adverb relativ
c) conjuncţie subordonatoare
d) pronume relativ

2 Cuvântul “însă” este conjuncţie coordonatoare:

a) copulativă
b) adversativă
c) disjunctivă
d) concluzivă

3 În enunţul: “ Am fugit ,dar nu l-am ajuns din urmă.” , cuvântul “dar” este:
a) adverb
b) prepoziţie
c) conjuncţie
d) substantiv

4 Cuvântul “ia” este interjecţie în enunţul:

a) Ia , te rog ,o bomboană!
b) Ia vino la mine!
c) Ia cartea de aici!
d) Nu ia notă bună.

5 În enunţul: “Candidatul şi-a verificat şi ultimul răspuns şi a predat lucrarea.”, cuvântul “şi” are , în
ordinea apariţiei , următoarele valori morfologice:
a) adverb ,conjuncţie , pronume reflexiv
b) conjuncţie , adverb ,adverb
c) pronume reflexiv ,adverb ,conjuncţie
d) pronume reflexiv, conjuncţie, conjuncţie

6 În fraza “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român, acela va ajunge la o
concluzie cu totul deosebită: va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o
mare cumpătare în judecată şi o foarte mare rezervă faţă de alţii.” (Simion Mehedinţi), se pot identifica ,în
ordine ,următoarele tipuri de locuţiuni
a) verbală ,adjectivală ,adverbială ,prepoziţională
b) adjectivală ,adjectivală ,pronominală ,conjuncţională
c) verbală ,adjectivală ,adverbială ,pronominală ,conjuncţională
d) verbală ,adverbială ,adverbială ,pronominală

7 În enunţul: ”Vecinul meu este un om de treabă “ există:

a) o locuţiune adjectivală
b) o locuţiune adverbială
c) o locuţiune substantivală
d) părţi de vorbire care nu se constituie în locuţiuni

8 Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte:

a)în caz că; chit că; înainte să;
b) în jurul; în faţa; în susul
c) cu condiţia să; în momentul când; în locul unde
d) la un loc cu; în loc de; în afară de

24
9 În enunţul : “De ! Ce să-i faci ? Mai greşeşte omul...” , cuvântul “ de “ este :
a) prepoziţie
b) pronume relativ
c) interjecţie
d) conjuncţie

10 În enunţul : “Nu ştiu din ce cauză n-a venit .” , construcţia “ din ce cauză “ este :
a) locuţiune prepoziţională
b) locuţiune conjuncţională
c) prepoziţie+adjectiv relativ+substantiv
d) locuţiune adverbială

11 Expresia “ din cauză că “ este :

a) substantiv cu prepoziţie+conjuncţie subordonatoare
b) locuţiune prepoziţională
c) locuţiune adverbială
d) locuţiune conjuncţională

12 Sunt corecte toate formele din seria:

a) ceeace, nemaivăzut, neştiând, niciunul;
b) ceea ce, nemaivăzut, neştiind, niciunul;
c) ceea ce, ne mai văzut, neştiind, nici unul;
d) ceia ce,nemaivăzut,neştiind,niciunul.

13 Identifică seria care conţine numai locuţiuni adverbiale:

a) an de an, de voie de nevoie, ici şi colo, pe neaşteptate;
b) în vederea, aşa că, de-a binelea, talmeş-balmeş;
c) de jur împrejur, în caz că, chiar dacă, în scopul;
d) zi de zi, de-a dura, în afară de, în afara.

14 Identifică seria care conţine numai locuţiuni adverbiale:

a) într-adevăr, în toate chipurile, cuvânt cu cuvânt, în două cuvinte;
b) până una alta, la voia întâmplării, de mare anvergură, de senzaţie;
c) de neînlocuit, ca scos din cutie, de-a dreptul, fără discuţie, mai cu seamă;
d) mâine-seară, ieri-dimineaţă, de acolo, foarte bine.

15 Identifică seria care conţine numai locuţiuni conjuncţionale:

a) fără să, chiar dacă, în caz că, cu toate că, măcar că;
b) în loc să, în afară că, cât pe ce, cu toate acestea, în jur;
c) în faţa, în urma, în jurul, în dreptul, în spatele;
d) ca să, ci şi, cum că, pentru că.

16 Identifică seria care conţine numai locuţiuni adverbiale:

a) încetul cu încetul, de ispravă, de suprafaţă, cu două feţe, cu dare de mână;
b mai ales, fără discuţie, până una alta, în două vorbe, la voia întâmplării;
c) iute de picior, în toate chipurile, de ajuns, de formă, greu de cap;
d) calea-valea, harcea-parcea, talmeş-balmeş, hodoronc-tronc.

17 Identifică seria care conţine numai locuţiuni prepoziţionale:

a) cât de cât, din ce în ce, aşa şi aşa, din cauza;
b) în urma, pe dinăuntrul, cu toptanul, în faţă;
c) pe dinaintea, în jurul, de dincoace de, în preajma;
d) dimpreună cu, alături de, în loc, cu privire la.

25
18 În propoziţiile “Aştept un răspuns mai lămurit.”; “Vorbeşte-i copilului mai lămurit”, cuvintele
subliniate sunt:
a) ambele adverbe;
b) ambele adjective;
c) primul-adverb; al doilea-adjectiv;
d) primul-adjectiv; al doilea-adverb.

19 Cuvintele”împotriva(ă)”, „înainte(a)”, deasupra, din exemplele: 1) S-a declarat împotriva înţelegerii

noastre. 2) Luaţi-o înaintea coloanei ! 3) Iese deasupra apei ca untdelemnul. 4) S-a declarat împotrivă. 5)
Luaţi-o înainte ! 6) Iese deasupra ca untdelemnul. sunt:
a) prepoziţii în toate exemplele;
b) adverbe în toate exemplele;
c) adverbe-1, 2, 3; prepoziţii-4, 5, 6.
d) prepoziţii-1, 2, 3; adverbe-4, 5 si 6;

20 Cuvântul „rău” din structurile:

E rău (1), cu rău (2), dar mai rău (3), fără rău (4) este:
a) substantiv în toate situaţiile;
b) adverb în toate situaţiile;
c) adverb-1 si 3; substantiv-2 si 4;
d) substantiv-1 si 3; adverb-2 si 4.

21 În propoziţiile:
„A vândut totul pe nimic.”
„Nu mă interesează nimic.”
„Pentru mine e un nimic.”, cuvintele subliniate sunt:
a) substantive;
b) 1-locuţiune adverbială; 2, 3-pronume;
c) pronume;
d) 1-locuţiune adverbială; 2-pronume; 3-substantiv.

22 „Calea-valea” este:
a) substantiv compus;
b) locuţiune adverbială;
c) locuţiune substantivală;
d) locuţiune prepoziţională.

23 În enunţul : “ 1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră “ , sintagma “o dată“ este:
a) substantiv precedat de articol nehotărât
b) numeral adverbial
c) numeral multiplicativ
d) locuţiune adverbială

24 În enunţul „Drumul era tot mai greu.”, cuvântul subliniat este:

a) substantiv;
b) adjectiv;
c) pronume nehotărât;
d) adverb.

25 Enunţul care conţine o interjecţie predicativă este:

a) Poftim de intră !
b) Bineînţeles că poftim la acestea !
c) Să-i poftim să intre.
d) Poftim şi noi la această prăjitură.
26
26 Identifică adverbul fără grad de comparaţie:
a) repede;
b) departe;
c) bine;
d) astfel.

27 Expresiile „în veci”, „rând pe rând”, „pe de rost”:

a) sunt locuţiuni verbale;
b) sunt locuţiuni substantivale;
c) sunt locuţiuni adverbiale;
d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor.

28 În enunţul „- Uite ce ai făcut !”, cuvântul „uite” are valoare de:

a) interjecţie;
b) verb la indicativ;
c) verb la imperativ;
d) adverb.

29 În expresia „Calcă a popă”, termenul subliniat este:

a) prepoziţie;
b) verb auxiliar;
c) articol posesiv;
d) interjecţie.

30 În propoziţia „De jur–împrejur erau flori.”, complementul circumstanţial de loc este exprimat prin:
a) locuţiune adverbială;
b) locuţiune substantivală;
c) substantiv compus;
d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională.

31 În propoziţia „Vara trecută am fost la mare.” , cuvântul subliniat este:

a) adverb;
b) substantiv;
c) adjectiv;
d) element al unei locuţiuni adverbiale..

32 În propoziţia „S-a săturat de prea mult bine.”, cuvântul subliniat este:

a) adverb;
b) adjectiv;
c) substantiv.;
d) element al unei locuţiuni adverbiale.

33 În enunţurile:
1. “Ce plăcut e aici !
1. Ce frumoasă s-a făcut !
2. Ce sens au toate acestea ?
3. Nu ştiu ce mă aşteaptă !
4. Merge ce merge !
5. De bolnavă ce era, nu putea sta în picioare., „ce” este:
a) pronume relativ în enunţurile 1, 2, 4, 5, 6; adjectiv pronominal interogativ în enunţul 3;

b) adverb în enunţurile 1, 2, 5, 6; adjectiv pronominal interogativ în enunţul 3; pronume relativ în enunţul

4;
c) adjectiv pronominal relativ în enunţurile 1, 2, 6; adjectiv pronominal interogativ în enunţul 3; adverb în
enunţurile 4 şi 5;
d) adverb în toate enunţurile.
27
34 În propoziţia „Pe faţa ei curg şiroaie de lacrimi.”, sintagma „pe faţa” este:
a) locuţiune prepoziţională;
b) locuţiune adverbială;
c) substantiv cu prepoziţie;
d) locuţiune substantivală.

35 În versurile : “ Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare ...” (M. Eminescu ) , cuvântul “ ieri “
este :
a) adjectiv
b) adverb
c) substantiv
d) nu se poate preciza valoarea gramaticală

36 Identifică seria care conţine numai locuţiuni adverbiale:

a) pe faţă, , de-a valma, pe negândite, târâş-grăpiş;
b) în faţa, din pricina, în urma, de-a lungul, de-a latul;
c) în afara, în spatele, la marginea, în mijloc, în sus;
d) în susul, în mijlocul, de jur împrejurul, de faţă cu.

37 Identifică seria care conţine numai locuţiuni conjuncţionale:

a) pentru că, de câte ori, prin urmare, ca să, cum că;
b) cu toate că, măcar că, până să, chiar dacă, din cauză că;
c) măcar să, în concluzie, ci şi, măcar de, măcar că;
d) pentru aceea, prin urmare, ca şi cum, la un loc cu.

38 Identifică seria care cuprinde numai interjecţii predicative:

a) Hai !, Uite !, Iată ! Poftim !
b) A !, Ei !, Uf !, Ah !, Of !
c) Măi !, Ia !, Hăi, hăi !, Aho !, Oh !
d) Hodoronc-tronc! Huştiuluc! Au !

39 Identifică grupa în care toate cele trei părţi de vorbire pot îndeplini rol de termen regent:
a) pronume, interjecţie, conjuncţie;
b) adverb, adjectiv, pronume;
c) substantiv, articol, adverb;
d) verb, prepoziţie, numeral.

40 Identifică seria care conţine numai locuţiuni adverbiale:

a) de jur împrejur, în caz că, chiar dacă, în scopul;
b) în vederea, aşa că, de-a binelea, talmeş-balmeş;
c) zi de zi, de-a dura, în afară de, în afara;
d) an de an, de voie de nevoie, ici şi colo, pe neaşteptate.

41 În enunţul : “ Pe faţa ta sunt urme de lacrimi “ sintagma “pe faţa “ este :

a) adverb precedat de o prepoziţie
b) locuţiune adverbială
c) locuţiune prepoziţională
d) substantiv cu prepoziţie

42 Enunţul ,,Şi această smeoaică era aşa de rea, încât nimeni din vecinii ei n-avea pace de dânsa”,
conţine:
a) o conjuncţie / locuţiune conjuncţională;
b) două conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale;
c) trei conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale;
d) patru conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale.
28
43 Enunţul ,,În ciuda faptului că eram obosit şi însetat, hotărâi a-mi continua drumul, mai ales că şi
întunericul era departe.”, conţine:
a) o conjuncţie / locuţiune conjuncţională;
b) două conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale;
c) trei conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale;
d) patru conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale.

44 În propoziţia ,,A venit la mine spre a-mi bârfi pe fata a mică a vecinei noastre.”, cuvintele subliniate
sunt, în ordine:
a) verb auxiliar, prepoziţie, articol posesiv-genitival, articol posesiv-genitival;
b) verb copulativ, prepoziţie, articol posesiv-genitival, pronume posesiv;
c) verb auxiliar, pronume personal, articol demonstrativ-adjectival, pronume posesiv;
d) verb auxiliar, prepoziţie, articol demonstrativ(adjectival), articol posesiv(genitiva).

45 În versul ,,Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de mă-ntoarnă?” (Ion Pillat), cuvintele subliniate sunt, în
ordine:
a) pronume, substantiv, prepoziţie;
b) conjuncţie, adverb, prepoziţie;
c) pronume, substantiv, conjuncţie;
d) pronume, adverb, conjuncţie.

46 Cuvântul subliniat din propoziţia ,,Dorinţa lui cea mai mare era de a trece cu bine examenul.” este:
a) articol genitival;
b) conjuncţie simplă;
c) prepoziţie simplă;
d) verb auxiliar.

47 Cuvântul subliniat din fraza ,,Are atâta treabă, şi stă degeaba toată ziua.” este:
a) adverb simplu;
b) conjuncţie coordonatoare adversativă;
c) conjuncţie coordonatoare copulativă;
d) pronume reflexiv.

48 În fraza ,,Motanul clipeşte-ncet din ochi şi-adoarme-apoi şi el.”, există:

a) un adverb;
b) două adverbe;
c) trei adverbe;
d) patru adverbe.

49 În versurile ,,De-ar trece anii cum trecură / Ea tot mai mult îmi va plăcé, / Pentru că-n toat-a ei
făptură / E-un nu ştiu cum ş-un nu ştiu ce.” (Mihai Eminescu), structurile subliniate formează:
a) locuţiuni adjectivale;
b) locuţiuni adverbiale;
c) locuţiuni conjuncţionale;
d) locuţiuni substantivale.

50 În enunţul ,,A plecat fără să anunţe pe nimeni, prin urmare trebuia să se descurce singur, mai ales că se
întuneca rapid.”, există:
a) o locuţiune;
b) două locuţiuni;
c) trei locuţiuni;
d) patru locuţiuni.

51 În fraza ,,El a hotărât ca, dacă va fi absolut necesar să parcurgă pe jos distanţa de la gară până la casa
prietenilor săi, să-şi ia cât mai puţin bagaj, pentru că altfel drumul va fi dificil.”, există:
29
a) o locuţiune conjuncţională;
b) două locuţiuni conjuncţionale;
c) trei locuţiuni conjuncţionale;
d) patru locuţiuni conjuncţionale.

52 Indică numărul de conjuncţii coordonatoare aflate în următoarea frază: ,,Şi să-mi fi dat mai multe
amănunte, tot n-aş fi reuşit să găsesc imediat locul căutat, dar poate că aş fi bâjbâit mai puţin, fiindcă iar a
trebuit să întreb trecătorii şi să mă necăjesc de imprecizia indiciilor căpătate.”
a) două;
b) trei;
c) patru;
d) cinci.
53 Cuvintele subliniate din enunţul ,,...s-aşează-n lung troian/ Ca nisipurile dese din pustiul african.”
(Vasile Alecsandri) sunt, în ordine:
a) conjuncţie, prepoziţie, adverb, prepoziţie;
b) conjuncţie, prepoziţie, conjuncţie, prepoziţie;
c) pronume, conjuncţie, adverb, conjuncţie;
d) pronume, prepoziţie, adverb, prepoziţie.

54 fraza ,,Căci după cum şi la carte scrie, vinul îndulceşte inima omului şi foloseşte mădularelor lui.”
(Mihail Sadoveanu), cuvintele subliniate sunt, în ordine:
a) locuţiune adverbială, adverb, conjuncţie, pronume posesiv;
b) locuţiune conjuncţională, adverb, conjuncţie, pronume personal;
c) locuţiune conjuncţională, adverb, conjuncţie, pronume posesiv;
d) locuţiune conjuncţională, conjuncţie, conjuncţie, pronume personal.

55 Cuvintele subliniate din fraza ,,Către uliţă de o parte şi de alta a ogrăzii, erau două grădiniţe
împrejmuite cu stâlpi de zid şi de gard — una de flori, cealaltă, mai mică şi chiar în faţa casei.”(Lucian
Blaga) sunt, în ordine:
a) adverb, verb predicativ, numeral, adverb, locuţiune prepoziţională;
b) adverb, verb predicativ, numeral, prepoziţie, locuţiune prepoziţională;
c) prepoziţie, verb predicativ, pronume nehotărât, adverb, locuţiune prepoziţională;
d) prepoziţie, verb copulativ, pronume nehotărât, adverb, substantiv cu prepoziţie.

56 ,,Aşa mănâncă şi se răcoreşte, şi pe el îl dau banii afară din casă.”(B. Delavrancea) este:
a) adverb simplu;
b) conjuncţie coordonatoare adversativă;
c) conjuncţie coordonatoare copulativă;
d) conjuncţie subordonatoare.

57 În enunţul .” Înţeleptul judecă lucrurile de-a fir a păr.” există :

a) o locuţiune substantivală
b) o locuţiune adjectivală
c) o locuţiune prepoziţională
d) o locuţiune adverbială

58 Cuvântul “ tot” este adverb în enunţul :

a) A căzut în apă cu tot cu bagaje .
b) Cutreierasem tot ţinutul .
c) Drumul era tot mai greu .
d) Un tot se compune din mai multe părţi .

59 ”Cât” este adverb în enunţul:

a) Cât de frumos este!
b) Cât ulei consumă acest motor?
30
c) Câtul a două numere este egal cu doi.
d) Am calculat cât timp a trecut de atunci.

60 În enunţurile următoare, cuvântul subliniat este, în ordine: ,,Tot mai citesc măiastra-ţi carte,/ Deşi ţi-o
ştiu pe dinafară.” ,,A fost un gemet întreit,/ Din totul inimii pornit.” ,,Am primit în timp util tot ce mi-ai
trimis.”
a) adverb, substantiv, pronume nehotărât;
b) adverb, substantiv, substantiv;
c) pronume nehotărât, pronume nehotărât, adverb;
d) pronume nehotărât, substantiv, adverb.

61 În propoziţia ,,Din rândul colegilor, el s-a dovedit a fi cel mai norocos.”, structura ,,din rândul” este:
a) locuţiune adverbială;
b) locuţiune prepoziţională;
c) prepoziţie compusă;
d) substantiv cu prepoziţie.

62 În enunţul: “Poţi veni oricând pe la mine.” , cuvântul “oricând” este:

a) adverb nehotărât
b) adverb relativ
c) conjuncţie subordonatoare
d) pronume relativ

63 În fraza ,,Am ţâşnit odată cu ţărâna-n cap, şi tiva la mama acasă.” (Ion Creangă), există, între alte părţi
de vorbire, şi:
a) două adverbe, o interjecţie, o conjuncţie;
b) patru substantive, un verb, trei prepoziţii;
c) două verbe, trei prepoziţii, trei substantive;
d) un verb, o interjecţie, patru prepoziţii.

64 Identifică seria care conţine numai forme corecte:

a) a apărea, doi decembrie, înşală, patrusprezece, voluptos;
b) a apărea, două decembrie, înşală, paisprezece, voluptuos;
c) a apare, două decembrie, înşală, paisprezece, voluptuos;
d) a apărea, doi decembrie, înşeală, paisprezece, voluptuos.

65 Identifică enunţul corect:

a) În ceea ce privesc soluţiile alese, nu am nimic de comentat.
b) Ciocolata sau frişca sunt la fel de gustoase.
c) Colega al cărei frate este premiant se laudă mereu cu performanţele lui.
d) Copiii noi născuţi sunt plăpânzi.

66 Cuvintele subliniate din enunţul ,,Colegul şi amicul meu mă încurajează şi de data aceasta.” sunt, în
ordine:
a) adverb şi adverb;
b) adverb şi conjuncţie;
c) conjuncţie şi adverb;
d) conjuncţie şi conjuncţie.

67 Cuvântul “ude “ din propoziţia “ Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet “(M. Eminescu) este :
a) adjectiv
b) adverb de mod
c) substantiv
d) verb la participiu

31
68 În propoziţia ,,Pe coridor era un du-te-vino care te ameţea.”, cuvântul ,,un” este:
a) adjectiv pronominal;
b) articol;
c) numeral;
d) prepoziţie.

69 În enunţurile următoare, cuvântul ,,verde” este, în ordine: ,,Tot câmpul a devenit verde odată cu topirea
zăpezii.” ,,Pixul cumpărat ieri scrie verde.” ,,Frunzele copacului sunt de un verde crud.”
a) adverb, adverb, adverb;
b) adjectiv, adjectiv, adjectiv;
c) adjectiv, adverb, substantiv;
d) adjectiv, adverb, adverb.

70 În propoziţia ,,Ei ajunseseră de râsul tuturor oamenilor din sat.”, există:

a) trei părţi de propoziţie;
b) patru părţi de propoziţie;
c) cinci părţi de propoziţie;
d) şase părţi de propoziţie.

71 În enunţul ,,Ia mai termină cu văicăreala, ia un creion şi scrie ce-ţi dictez.”, cuvintele subliniate sunt,
în ordine:
a) interjecţie, verb, numeral, pronume;
b) interjecţie, verb, articol, pronume;
c) verb, verb, numeral, conjuncţie;
d) interjecţie, interjecţie, articol, conjuncţie.

32