Numere celebre

Numere ajunse celebre sunt acele numere care au intrat în istorie. Prin folosirea diferitelor
cifre, evreii au căutat să descifreze voinţa zeilor. Sunt cunoscute ca semne cabalistice,
considerând că numerele posedă atribuţii mistice (teorie pseudoştiinţifică).
Exemple de numere celebre:
cifra unu:
1 constituie numărul Divinităţii: există un
singur Dumnezeu
cifra doi:
2 reprezintă cuplul, perechea, feminitatea
inocentă, fragilul, nevoia de protecţie
cifra trei:
Sfânta Treime
Cei trei crai de la răsărit din creştinism
Cei trei sfinţi friguroşi
Cele trei ursitoare din mitologia greacă
Cele trei graţii
Cele trei încercări ale voinicului
din basmele populare
cifra patru:
Cei patru evanghelişti
Anul are patru anotimpuri
Cărţile de joc au patru culori
Clasele elementare sunt patru la număr
În prezent, fizicienii consideră că există
patru stări de agregare ale materiei: starea
solidă, starea lichidă, starea
gazoasă, plasma.
cifra cinci:
Trupul uman are cinci extremităţi: un cap,
două mâini, două picioare.
Fiecare mână şi picior are câte cinci
degete.
Cele cinci cărţi ale lui Moise
Cele cinci elemente asociate
din calendarul chinezesc (apa, focul,
lemnul, metalul, pământul)
Pentatlonul este compus din 5
discipline sportive
Cinci colţuri au steaua comunistă
şi pentagrama
cifra şapte:
Cele 7 păcate de moarte (Avariţia, Invidia,
Mânia, Aroganţa, Desfrâul, Beţia, Lenea)
Cele 7 virtuţi (Dragostea, Credinţa, Tăria
sufletească, Speranţa, Inteligenţa,
Cumpătarea, Dreptatea)
Cele şapte coline ale Romei (Aventin,
Caelius, Capitoliu, Palatin,
Viminal, Quirinal, Esquilin)
Cei şapte regi legendari romani (Romulus,
Abcus Martius, Numa Pompilius, Servius
Tulius, Tullus Hostilius, Tarquinius
Prisens, Tarquinius Superbus)
Cele şapte minuni ale lumii antice
(Piramidele, Colosul din Rodos, Templul
din Ephesos, Grădinile Semiramidei,
Statuia lui Zeus din Olimpia, Farul din
Pharos, Mormântul din Halikarnas)
Cei şapte înţelepţi din vechime (Bias,
Solon, Chilon, Thales, Pittakos, Kleobulos,
Periander)
Cele şapte fiice ale lui Atlas (numite
Pleiade)
O săptămână este compusă din şapte zile
Cele şapte note muzicale: do, re, mi, fa,
sol, la, si
Cele şapte culori ale curcubeului: roşu,
portocaliu, galben, verde, albastru, indigo,
violet
Buburuza (gărgăriţa, lat. Coccinella
septempunctata) are şapte puncte pe elitre
Constelaţiile Carul Mare şi Carul Mic sunt
formate din câte şapte stele
cifra nouă:
Fătul stă 9 luni în pântecele matern
Cele
nouă muze (Urania, Calliope, Clio, Thalia,
Erato, Euterpe, Polyhymnia, Melpomene,
Terpsichore)
În sistemul solar sunt 9 planete (Mercur,
Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn,
Uranus, Neptun, Pluto)
Cele nouă porunci bisericeşti
numărul zece:
Cele zece porunci
10 reprezintă numărul degetelor de la
două mâini
Baza sistemului zecimal şi a sistemului
internaţional de măsuri
Numărul purtat
de fotbalişti ca Pelé, Maradona sau Hagi
10 a fost numărul meşterilor care au
ridicat Mănăstirea Argeşului (nouă meşteri
mari / cu Manoli zece, care-i şi întrece)
numărul unsprezece:
primul dintre numerele magice din
numerologie
numărul doisprezece:
Cei 12 apostoli ai lui Isus
Cele 12 triburi ale evreilor care au ieşit din
Egipt
În Olimp locuiau 12 zei greceşti de prim
rang
Anul are 12 luni calendaristice.
Zodiacul european are 12 zodii
La chemarea lui Buddha s-au prezentat 12
animale şi au fost trecute în ordinea sosirii
în zodiacul chinezesc
numărul treisprezece:
sfoara egipteană, folosită pentru
construcţia unui triunghi dreptunghic cu
laturile 3-4-5, avea 13 noduri
13 state au semnat Declaraţia de
independenţă a S.U.A.
numărul douăzeci şi doi:
al doilea dintre numerele magice din
numerologie
alfabetul ebraic are 22 de litere
tarotul are 22 de arcane majore
alte numere cu o valoare constantă:
π=3,1415926... raportul dintre lumgimea
circumferinţei unui cerc şi diametrul său
e=2,71828... baza logaritmului natural
φ=1,618... numărul de aur
Numărul lui Avogadro

Matematica şi poezia
Matematica şi poezia, două domenii aparent paralele, au de fapt o infinitate de puncte
comune.
În primul rând, ambele sunt rezultate ale gândirii, amândouă sunt abordări ale lumii
înconjuratoare în care ideea de structurare este fundamentală. Ambele presupun un anumit
stil, în care corectitudinea exprimării este caracteristica principală. Atât în matematică, cât şi
în poezie, întâlnim posibilitatea de a exprima „ceva mult” în „ceva puţin”.
Înţelegerea unei poezii este asemănătoare cu rezolvarea unei probleme din matematică, în
reuşita înţelegerii mesajului unei poezii fiind nevoie de o structurare matematică a ideilor.
Aceasta legătură între matematică şi poezie, a fost şi este în continuare un subiect dificil de
dezbătut. De-a lungul timpului, au existat dovezi evidente în favoarea acestei legături.
Poetul român Ion Barbu, adică matematicianul Dan Barbilian, afirma că există un punct
luminos unde poezia se întalneşte cu geometria: "Oricât ar părea de contradictorii aceşti doi
termeni la prima vedere, există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde
se întâlneşte cu poezia".

Exista şi alte legături prezente în poezia românească. O demonstraţie în acest sens poate fi şi
poezia lui George Coşbuc:

Câte ouă vechi şi câte nouă?

Câte nouă, câte vouă?
Vechi sunt nouă, nouă două;
Două nouă, vouă nouă;
Nouă două ouă nouă
Vouă nouă ouă vechi!

Iar influenţa matematicii în gândirea eminesciană este ilustrată în următoarele versuri:

„Iar colo batrînul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate,

Într-un calcul fără capăt tot socoate şi socoate
------------------------------------
Universul fără margini e în degetul cel mic,
Căci sub frunte-i viitorul şi trecutul se încheagă
Noaptea-adînc-a veciniciei el în şiruri o dezleagă;
------------------------------------
Şi din roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit,
------------------------------------
Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsoară cu cotul,
În aceea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul.
------------------------------------
Unul e în toţi; tot astfel precum una e în toate;
Deasupra tuturora se ridică cine poate.”(„Scrisoarea I”)

Poezia „Glossă” seamănă cu o demonstraţie matematică, în care trecutul exprimă ipoteza,

viitorul este concluzia, iar zădărnicia este demonstraţia.

„Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.”

Iată şi câteva afirmaţii ale diferitelor personalităţi:

„Matematicile pun în joc puteri sufleteşti care nu sunt cu mult diferite de cele solicitate de
poezie şi de arte.”(Ion Barbu)

„Poezia este o prelungire a geometriei, aşa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată
domeniul divin al geometriei.” (Ion Barbu)

"Un matematician care nu este şi puţin poet, nu poate fi un matematician strălucit" (Karl
Weierstrass, ilustru matematician german)

„Matematica este o formă de poezie care transcende poezia prin aceea că proclamă adevărul;
o formă de raţionament care transcende raţionamentul prin aceea că vrea să înfăptuiască
adevărul pe care îl proclamă; o formă de acţiune, un comportament ritual, care nu găseşte
împlinire în faptă, ci trebuie să proclame şi să elaboreze o formă poetică a adevărului.”
(Salomon Bochner)

"Convingerea mea, încă din tinereţe, a fost că, în faza cea mai vie a cautării intelectuale, nu
există nicio diferenţa, decât nominala, între mişcările interioare ale unui artist sau poet, şi
acelea ale unui savant..."( Paul Valery)

Pentru a putea cunoaşte primele 11 zecimale ale lui π e suficient să reţii versurile:
”Aşa e uşor a scrie orişicare / Un simbol creat din multe zecimale”
Numărul literelor fiecărui cuvânt dă valoarea lui π=3,14159265358