Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Inginerie Economica si Business

Lucrare de verificare

La disciplina: Teoria Economica

Tema: Banii şi piaţa monetară

A efectuat: St. Gr. BA-191 Ustian Valentin

A evaluat: Tatiana Munteanu

Chișinău
 Cuprins

Introducere
Capitolul I - Evoluţia şi formele banilor
Capitolul II - Masa monetară.Valoarea şi puterea de cumpărare a
banului
Capitolul III - Politica monetară în Republica Moldova.
 Capitolul I

Evolutia şi Formele Banilor

Au aparut cu peste doua mii de ani in urma si au suferit ample schimbari, astazi
prezentandu-se sub mai multe forme. In acceptiunea zilelor noastre, banii desemneaza moneda
metalica, bancnotele, moneda scripturala (banii aflati in conturile de la institutiile financiar-
bancare) si alte instrumente sau bunuri (metale pretioase in special) avand denumiri si forme
specificie diferite de la o tara la alta tara, care sunt general acceptate ca mijlaoace pentru
schimburi si plati.

1. Bunurile etalon – diferite obiecte folosite ca intermediar (piei de animale, cereale, bucăţi de
metal, chiar scoici). Dintre acestea s-au detaşat metalele preţioase, aurul şi argintul (care au
valoare mare într-un volum mic şi rezistenţă la trecerea timpului, omogenitate)

2. Moneda (în Antichitate şi În Evul Mediu) - bucăţi standardizate de aur sau de argint (cu
aceeaşi greutate, mărime, formă şi valoare), marcate cu însemne speciale pentru a fi recunoscute
ca bani. Emisiunea monetară era un atribut al statului.

3. Bancnotele sau biletele de bancă (apar în sec. XVI-lea), reprezentând hârtii de valoare la
purtător emise de bănci. Băncile primeau în păstrare bani-aur şi, în schimb, emiteau un înscris,
bancnota, prin care confirmau depozitul. La cerere, înscrisurile puteau fi preschimbate în
monedă-aur (convertibilitate în aur sau argint). Treptat, dreptul de a emite bancnotă, cu statut de
monedă naţională, a revenit unei singure bănci, numită bancă centrală sau bancă de emisiune.
Banca centrală emite şi moneda divizionară, adică piese de metal (din aliaje speciale)
reprezentând subdiviziuni ale bancnotelor.

4. Moneda de cont sau banii scripturali - bani aflaţi în conturile bancare şi care pot fi
transferaţi, la ordin, dintr-un cont în altul.
 Capitolul II

Masa Monetară.Valoarea şi Puterea de Cumpărare a Banului

Masa Monetară :Suma de bani aflata in circulatie intr-o economie, adica suma
diferitelor forme sub care se prezinta banii detinuti de agentii economici la un moment dat
reprezinta masa baneasca sau masa monetara care permite derularea tranzacţiilor.(si se noteaza
cu M).

Aceasta se prezinta sub urmatoarele forme:

M1 - bani in numerar (monede si bancnote);

M2 – bani scripturali (aflati in conturi si posibili de utilizat fara restrictii);

Banii scripturali sunt utilizaţi pe scară largă în tranzacţiile dintre agenţii

economici, plăţile făcânduse cu cecuri sau cu cărţi de credit.
Folosirea banilor de cont s-a extins foarte mult datorită avantajelor pe care le
prezintă: plăţile se efectuează rapid, în condiţii de siguranţă şi cu costuri reduse,
şi se transformă în numerar.

M3 – bani in conturi, de genul economiile populatiei la termen si altfel conditionate,

depozite in valuta ale rezidentilor;

M4 – alte instrumente – actiuni, obligatiuni, bonuri de trezorerie etc.

Suma componentelor M constituie lichiditatea (totala) – totalitatea mijloacelor

mobilizabile pentru a asigura derularea activitatilor economice si mersul normal al
afacerilor intr-o tara.
Una din modalitatile de calcul a marimii M foarte raspandita este:
M = P . y/V
unde: M - masa monetara;
y - cantitatea bunurilor care fac obiectul tranzactiilor
V - viteza de rotatie a monedei (numarul de operatii de vanzare – cumparare si plati
realizate cu o unitate monetara intr-o perioada data).
 Puterea de cumpărare a banilor

-reprezintă cantitatea de bunuri care poate fi cumpărată cu o unitatemonetară sau cu o anumită

sumă de bani.
Dacă ne referim la puterea de cumpărare pe plan intern,ea poate fi interpretă sub trei forme.

• Puterea de cumpărare a unei unităţi monetare (leu, euro, dolar…) reprezintă cantitatea
dintr-un buncare poate fi cumpărată cu o unitate monetară (leu, euro, dolar…), adică
inversul preţurilor: Pcum=1/P sau Pcum= Q/VM , ştiind că MV = PQ;

• Puterea de cumpărare a veniturilor menajelor, a salariilor în special,care nu

este altceva decâtsalariul real, aşa cum s-a văzut într-un capitol precedent:SR = SN/P;

• Puterea de cumpărare a masei monetare exprimă cantitatea totală de bunuri şi servicii (Q)
care poatefi procurată cu întreaga masă monetară existentă în circulaţie (M) la
dispoziţia tuturor agenţilor nonfinanciari; în fapt este masa monetară reală, adică
este masa monetară nominală corectată cu
evoluţia preţurilor (P): PcM = M/P.
În acest capitol, ca şi în cel despre inflaţie, prezintă un mai mare interes această formă, masa
monetară fiind o mărime macroeconomică.
Puterea de cumpărare externă este utilizată pentru determinarea
cursului valutar, care poate fi definit ca fiind preţul unei monede naţionale exprimat într-o altă
monedă (valută), cu care se compară valoric
 Capitolul III

Politica Monetara in Republica Moldova

Evoluţia indicatorilor monetari în luna februarie 2018

În luna februarie 2018, baza monetară s-a micșorat cu 917.0 mil. lei (2.4 la sută) față de luna
precedentă și a constituit 37185.7 mil. lei. Scăderea bazei monetare a fost determinată de
micșorarea uneia dintre contrapartidele acesteia, și anume a activelelor externe nete cu 947.3
mil. lei (2.2 la sută), în timp ce activele interne nete au crescut cu 30.3 mil. lei (0.6 la sută).
Masa monetară M2 a crescut cu 405.0 mil. lei sau cu 0.8 la sută față de luna ianuarie 2018 și a
constituit 53224.5 mil. lei, cu 14.5 la sută mai mult față de perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M3 s-a majorat cu 513.1 mil. lei (0.7 la sută), fiind cu 9.8 la sută superioară celei
din luna februarie 2017.
Analiza componentelor masei monetare (M3) arată că majorarea acesteia pe parcursul lunii
februarie 2018 a fost generată de creșterea soldului total al depozitelor cu 523.5 mil. lei, în timp
ce agregatul monetar Bani în circulaţie (M0) a scăzut cu 10.4 mil. lei (diagrama 1).
Diagrama 1. Agregatul monetar M3

De menționat că, agregatele monetare Bani în circulație (M0) și Masa monetară (M1) au crescut
față de luna februarie 2017 cu 12.2 și cu 20.5 la sută, respectiv.
Soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 415.4 mil. lei și a constituit 34823.8 mil.
lei, reprezentând o pondere de 58.7 la sută din soldul total al depozitelor, iar cel al depozitelor în
valută (recalculat în lei) a crescut cu 108.1 mil. lei, până la nivelul de 24468.1 mil. lei, având o
pondere de 41.3 la sută (diagrama 2).
Diagrama 2. Dinamica depozitelor
Majorarea masei monetare M3, pe parcursul perioadei de referință, din perspectiva
contrapartidelor sale, a fost determinată de creșterea activelor externe nete ale sistemului bancar
cu 656.8 mil. lei (1.0 la sută), în timp ce activele interne nete au scăzut cu 143.7 mil. lei (1.6 la
sută).
Soldul cererilor față de economie în luna februarie 2018 a scăzut cu 1135.8 mil. lei (3.0 la sută)
din contul micșorării cererilor față de economie în moneda națională cu 371.2 mil. lei (1.8 la
sută), precum și a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 764.6 mil. lei (4.5 la sută)
(diagrama 3).
Diagrama 3. Dinamica cererilor față de economie

De menționat că, cererile fată de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut pe parcursul
perioadei de referință cu 44.3 mil. USD (4.3 la sută).
Evoluția soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost influențată de scăderea
soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar
public, a soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital
majoritar privat și a soldului cererilor față de mediul financiar nebancar cu 8.2 mil. lei (1.0 la
sută), cu 421.1 mil. lei (4.0 la sută) și cu 17.3 mil. lei (2.3 la sută), respectiv. În același timp,
soldul cererilor față de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) a crescut cu 75.4 mil. lei
(0.9 la sută).
Totodată, micșorarea soldului cererilor față de economie în valută (exprimate în MDL) a fost
determinată de scăderea tuturor componentelor, și anume: a soldului cererilor față de sectorul
societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 20.4 mil. lei (4.3 la sută), a
soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat
cu 592.1 mil. lei (3.8 la sută), a soldului cererilor față de mediul financiar nebancar și a soldului
cererilor față de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 28.0 mil. lei (3.5 la sută) și
cu 124.1 mil. lei (27.6 la sută), respectiv.
 Bibliografie:

Acte normative naţionale

1. Legislaţia Băncii Naţionale a Moldovei// www.bnm.md.

Lucrări Ştiinţifice
2. Kiriţescu,C. Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui.- Bucureşti: Editura
Enciclopedică,1997.- p.406

Surse statistice şi de date

3. Despre Banca Naţională a Moldovei// www.bnm.md.
4. Biroul Naţional de statistică// Comunicate de presă// www.statistica.md.