ANIMALE PROTEJATE DE LEGE

CAPRA NEAGRĂ

Podoaba Munţilor Carpaţi, întânită pe

vârfurile cele mai inalte şi prăpăstioase.
Traieşte în turme care cuprinde
de la 6 la 30 de capre.

RÂSUL
Trăieşte în pădurile de deal, ziua stă ascuns în
desişuri, în scorburile mari, din apropierea
drumurilor umblate; noaptea parcurge zeci de
km în căutarea hranei.

URSUL CARPATIN
Trăieşte pe stânci, în grote sau prin
desişurile de molizi din locuri izolate, cum
sunt fundurile de văi.

VULTURUL PLEŞUV

Işi construieşte cuibul în adâncul stâncilor sau

în copacii înalţi. Se hrăneşte cu cadavre.
 COCOŞUL DE MUNTE

Este considerat podoaba munţilor Carpaţi,

işi construieşte cuibul lângă trunchiul
arborilor şi-şi hrăneşte puii cu seminţe de
fructe de pădure sau muguri de brad.

PELICANUL
Pasăre migratoare, care cuibăreşte în Delta
Dunării, la marginea stufărişurilor. Dacă este
tulburat în perioada de clocire şi impiedicat să
vina la cuib mai mult de o orî, el părăseşte
pentru totdeauna cuibul. La noi în ţară se află
cea mai mare colonie de pelicani din toată
Europa.

DROPIA
Zboară foarte rar, nu se aşează niciodată n
copaci. Se hrăneşte cu lăstari, seminţe,
insecte.O mai putem întâlni numai in
Câmpia Dunării.

ZIMBRUL
Zimbrul este cel mai greu animal european de
pe uscat. Un individ tipic are o lungime de 2,9
- 3 metri şi o înălţime de 1,9 metri, cântărind
de la 300 la 920 kg. Zimbrii trăiesc în păduri,
având foarte puţini duşmani naturali;
 PLANTE OCROTITE DE LEGE

FLOAREA DE COLŢ
Planta este o adevarată minune a naturii.. La
suprafaţa pământului formează o rozetă de frunze,
din mijlocul cărora se ridică o tulpină ce poartă o
inflorescenţă numita Calatidiu. Inflorescenţa este
îmbracată la vârf cu frunze păroase, unele mai mari,
altele mai mici, luând forma de stea. Întreaga plantă
este acoperită cu peri catifelati, argintii, conferindu-
i o notă aparte de gingaşie şi frumuseţe. Înfloreşte
în iulie - august. Creşte în zona alpină.

GAROFIŢA PIETREI CRAIULUI

Are tulpini subŢiri până la 30 cm înălţime,
adeseori formând tufe, poartă la vârf câte una-
patru flori . Corola de un roşu - purpuriu are cinci
petale întinse în stea, la vârf lăţite şi dinţate, pe
faţă are perişori.. Frunzele sunt înguste, aşezate în
perechi; cele de la baza tulpinii sunt numeroase şi
subţiri ca firul de iarbă. Înfloreşte în iunie-iulie.
Creşte prin locuri ierboase si stâncoase, uneori
chiar pe stânci.

BUJORUL ROMÂNESC
Bujorul de stepă este o plantă rară şi ocrotită,
specifică zonelor înierbate, calde, însorite din sud-
vestul şi sud-estul României. Prin frunzele sale se
asemănă cu cele ale mărarului şi prin talia modestă
(10-30 cm, rar 50 cm), bujorul de stepă se
deosebeşte cu uşurinţă de ceilalţi bujori
 NARCISA SALBATICĂ
Planta delicată, creşte pe suprafeţe întinse în
‘’Poiana Narciselor’’ pajiştile, fâneţele şi
poieniţele umede din Muntenia, Transilvania şi
Maramureş;atragând numerosi iubitori ai naturii
Poartă în vârful tulpinii o singură floare în formă
de stea.

SÂNGELE VOINICULUI

Populează pajiştile alpine şi subalpine din Munţii

Bucegi, Buzăului şi Ciucaş

LALEAUA PESTRIŢĂ

Populeaza fâneţele umede şi pădurile de foioase;

GHINŢURA GALBENĂ Este o planta perenă care vegetează pe versanţii

abrubţi şi suficient de umezi din Bucegi şi
Ciucaş;

PAPUCUL DOAMNEI
Este o orhidee cu flori galbene – rubinii ;
Creşte la umbra pădurilor de fag, în locuri
calcaroase şi însorite din Muntii Bucegi;