5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

FUNCTIILE
STRUCTURASI
FUNCTIONALA A
ASEZARILOR OMENESTI
--PROIECT LA GEOGRAFIE--

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 1/19

 

5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 Funcţiile urbane sunt date de activităţile

care justifică existenţa şi dezvoltarea 
oraşului, care aduc resursele necesare
vieţii sale. Multe
din regiunea caredin aceste resurse
înconjoară oraşul provin

Functiile urbane
http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 2/19
 

5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 Oraşele nu pot fi concepute fără a exercita şi o activitate

comercială pentru locuitorii situaţi în afara lor.
 Târgul local apare din nevoia şi dorinţa oamenilor de
a face schimburi de mărfuri ca urmare a diviziunii
sociale a muncii, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de
viaţă. Această formă de habitat apare în evul mediu, când
anumite prestaţii se plăteau în bani, iar o parte din produse
trebuiau comercializate. Astfel au luat naştere oraşele -
târguri (burgurile) care, adeseori, cunoşteau animaţia vieţii 
urbane doar periodic, în zilele afectate târgului.
 Agenţia comercială (factoria), comparativ cu târgul
local care a stat la originea schimburilor interioare,
constituie forma rudimentară pentru efectuarea
schimburilor la distanţe mari.

Functia comerciala

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 3/19

 

5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 Confecţionarea obiectelor necesare vieţii 

cotidiene răspunde, fără îndoială, unei
necesităţi mai imediate decât comerţul; 
această activitate nu constituie însă, cel
la început, un factor urbigen. Pentru a facepuţin
comerţ este necesar un loc de contact cu alţi 
oameni, în timp ce confecţionarea obiectelor
se poate face acasă sau, pe o treaptă mai
avansată, chiar într-un sat.
  Evoluţia industriei este aceea care duce la
formarea oraşelor, deoarece, industria tinde
spre concentrare.

Functia industriala
http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 4/19
 

5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 
Oraşele miniere sunt prezente peste

tot,nevoile
de condiţiile de materii
impuse primegeografic.
de cadrul neţinândMina,
cont de
cele mai multe ori, stă la originea oraşului,chiar
dacă acesta a reuşit, ulterior, să-şi diversifice
funcţiile. 
Oraşele industriei prelucrătoare sunt
mult mai greu de definit comparativ cu
oraşele miniere. Activitate industrială există în
toate oraşele în scopul satisfacerii necesităţilor
populaţiei,
un fierar şi aşa cum, odinioară,
un rotar; în fiecare
singura diferenţă satcăera
este
nevoile sunt mai numeroase, răspund unui nivel
de viaţă mai ridicat şi că există tendinţa de a le
satisface la un loc pe toate. O funcţie industrială
există, însă, doar din momentul în care oraşul
http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 5/19
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 6/19

5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 7/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 În această categorie se înscriu oraşele cu predominanţa

activităţilor culturale, religioase şi de importanţă turistică.
În cadrul oraşelor cu funcţii culturale distingem:


Oraşele universitare
asociată  a căror funcţie,
cu funcţia religioasă,  în trecut, era
 deoarece, învăţământul se desfăşura în cadrul unor
instituţii cu caracter religios saupredarea teologiei deţinea
un loc important în universităţi. Chiar şi astăzi anumite
universităţi sau anumite grupări de facultăţi depind, în
unele ţări, de autorităţile ecleziastice.

Funcţia universitară
 învăţământul se atrăgând numeroşi
superior, exercită, mai ales, prin
studenţi în oraş,
deseori veniţi de departe. Învăţământul preuniversitar îşi 
recrutează elevii mai ales din regiune.

FUNCTIA CULTURALA
http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 8/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 Oraşele literare şi artistice îşi exercită funcţia

culturală
artă oferiteprin intermediul
publicului. Oraşul cărţilor, ziarelor,
trebuie să operelor
fie pentru toţi unde
focar de cultură şi este în realitate prin valorile intelectuale
sau artistice pe care le pune la
  îndemâna tuturor şi care ţin fie de viaţa interioară a
oraşului, fie de atracţiile sale turistice.
 Oraşele festivalurilor şi ale congreselor sunt oraşe
care dispun de dotări adecvate, atrag temporar mase
mari de oameni la manifestări de acest gen. Aşa cum
comerţul îşi are târgurile sale temporare, viaţa culturală îşi
are reuniunile sale periodice.
 Unele orăşele, în anumite momente, produc impresia de
mari oraşe cu funcţii culturale. În această categorie se
cuprind oraşele festivalurilor teatrale şi muzicale. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 9/19

5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 10/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 Oraşele spital sunt cele a căror funcţie derivă

din concentrarea şi specializarea unor servicii de
spitalizare. Este citat, în acest sens, orăşelul Clermont
care adăposteşte cel mai mare spital de psihiatrie din
Franţa.
 Oraşele staţiuni balneare au la bază calităţile
curative ale unor izvoare încărcate cu particule
radioactive, cu sulf, cu substanţe minerale diverse.
 Oraşele staţiuni de odihnă au luat naştere ca
urmare a dezvoltării şi generalizării  fenomenului
urban în regiunile dezvoltate ale lumii, din nevoia de
evadare a omului într-un cadru natural mai puţin
afectat de civilizaţia urbană. 

Oraşele cu funcţie de rezidenţă

temporară 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 11/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

  
Funcţia  specifică  satului este cea  agricolă, care se
diferenţiază, de regulă,
de câmp - cereale, printehnice
plante   ponderea
  ş.a. valorică   a culturilor
- a ponderii pomi-
viticole sau zootehniei. Situaţia este însă  diferită, în timp  şi 
spaţiu, datorită unei multitudinide factori.
Intr-o serie de ţări, în special în cele în curs de
dezvoltare, multe sate pur agricole până nu demult, devin
fie furnizoare de forţă de muncă, fie centre de producţie 
neagricolă de importanţă
constată, astfel, că satele regională sau naţională.
mai depărtate de centrele Seurbane
ori de marile artere de circulaţie manifestă tendinţe de 
scădere treptată a populaţiei şi a activităţilor economice.
Atunci, însă, când satul se află în apropierea locului de
muncă, în zone periurbane, permiţând pendulări zilnice,
satul capătă funcţii
modernizare complexe
al satelor şi stabilitate.
se reflectă Gradul  de
în mod direct în
complexitatea şi amplificarea funcţiilor , în diversitatea dimensiunilor acestora.

FUNCTIILE ASEZARILOR RURALE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 12/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 S-a stabilit în funcţie de structura socio-profesională a populaţiei active

corelată cu valoarea producţiei, poziţia geografică şi volumul fluxurilor
de navetişti, patru tipuri funcţionale de aşezări rurale: 
 a) Aşezări rurale cu funcţii predominant agricole (peste 65% din
 populaţia activă 
 ocupată în agricultură şi o valoare a producţiei agricole mai mare de 70% din totalul producţiei
globale a aşezării respective), cu subtipuri distincte: 
 - aşezări agricole, cuprinzând profilele: cerealier, cerealier şi de creştere a animalelor,
legumicol, viticol (peste 15% din suprafaţa agricolă este ocupată cu
viţă de vie; exemple reprezentative: Jidvei, Jariştea, Ostrov, Niculiţel, Cotnari etc.); de
creştere a animalelor (sate montane);
 -aşezări rurale cu activităţi meşteşugăreşti sau industrie mică şi 
artizanală ce valorifică unele resurse locale de materii prime pentru aprovizionarea populaţiei
cu articole de uz casnic şi gospodăresc, ţesături, confecţii, produse
lactate, semipreparate etc.:Tismana, Şieu, Vereşti, Corund etc.); 
 - aşezări rurale agricole cu rol de cazare a forţei de muncă, aflate în
apropierea unor centre polarizatoare, pe marile artere de circulaţie, cu
pendularea forţei de muncă şi în care agricultura participă cu peste
70% la realizarea producţie globale, dar în jur de 50% din populaţia
activă este integrată în fluxul activităţii industriale sau terţiare din
sate sau oraşe. 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 13/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 
 b) Aşezări rurale cu funcţii predominant 
de peste 65%
industriale, lucrează
a căror activă în
în industrie,
populaţie iarproporţie
valoarea
producţiei industriale depăşeşte 70% din
producţia agricolă. Reprezentative pentru această
categorie sunt următoarele subtipuri:
- aşezări rurale cu industrie extractivă
(cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri, roci 
de construcţie), cum ar fi: Greci, Turcoaia,
Lespezi, Ghelari, Ruşchiţa, Finta, Măneşti etc.;
- aşezări rurale cu industrie prelucrătoare a
materiilor prime agricole sau minerale,cum ar fi:
Bucecea, Băiculeşti,
Mâneciu etc.; Valea Roşie,
- aşezări Topleţ, extractivă
cu industrie Vama,
şi prelucrătoare, cum ar fi: Suplacu de Barcău, 
Chistag, Hoghiz, Pădurea Neagră, Doaga etc. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 14/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 
 c) Aşezări rurale cu funcţii mixte, în care activităţile agricole
şi neagricole deţin ponderi aproximativ egale (între 35 şi 
65%), având ca subtipuri:
 - aşezări rurale agroindustriale cum ar fi: Floreşti, Baloteşti,
Fântânele, Leşu Ursului,Margina, Brăneşti etc.; 
 - aşezări rurale agroforestiere asociate frecvent cu
 prelucrarea lemnului ( Gălăuţaş,Molid);

- aşezări rurale agropiscicole (prezente în Delta Dunării,
Câmpia Transilvaniei,Câmpia Moldovei, Câmpia Crişurilor.);
 - aşezări rurale agricole şi de transport: Apahida, Ciceu,
Războieni, Vinţu de Jos,Dragalina etc.;
 - aşezări rurale agroindustriale şi de servicii, având sub
15% din populaţia activă ocupată în sectorul terţiar:
Pătârlagele, Băneasa,
(Suceava),Turceni etc.Vidra, Cacica, Marginea

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 15/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

 d) Aşezări rurale cu funcţii speciale: 

 - aşezări rurale turistice (peste 25% din
 populaţia activă este ocupată în
servicii,alături de funcţiile agricolă,
forestieră, industrială: Bodoc, Bilbor,
Homorod, Sărata Monteoru, Moneasa,
Bazna, Agapia, Săpânţa, Amara etc.); 
 - aşezări rurale piscicole şi turistice,
frecvente în Delta Dunării. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 16/19

5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 17/19

5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 18/19

 
5/12/2018 func tiile a se z a r ilor uma ne - slide pdf.c om

Sat din Mongolia

http://slide pdf.c om/re a de r/full/func tiile -a se z a r ilor-uma ne 19/19