MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL DE INFORMATICĂ DIN CHIŞINĂU

RAPORT

PRIVIND PRACTICA DE PRODUCŢIE

LA SPECIALITATEA INFORMATICA
A ELEVULUI gr. I943

Puzur Gheorghe

TEMA: Sistemul informatic de tip web „Daviam-Succes”

baza de practică : Daviam-Succes S.R.L.

Conducătorul practicii Conducătorul practicii

de la unitatea economică de la colegiu

Mititelu Aurelia Gabura Nadejda

Chişinău 2013
1
 CUPRINS
INTRODUCERE ............. ............. ............. ............. ............. ............. ............. ...................................3
1. STUDIUL BAZEI DE PRACTICĂ ŞI A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL(SIF) .......................................4
2. ASIGURAREA INFORMAŢIONALĂ. ANALIZA SIF EXISTENT
2.1 Descrierea SI existente............. ............. ............. ............. ............. .................................7
2.2 Componentele funcţionale ale SI existente ............. ............. ............. ..............................8
2.2.1 Aspect general............. ............. ............. ............. ............. ................................8
2.2.2 Aspect organizatoric ..............10
2.2.3 Aspect functional ..............10
2.3 Diagrama de context a SIF existent ............. ............. ............. ............. .........................14
3. ASIGURAREA TEHNICĂ. CARACTERISTICA EI ............. .................................................................15
4. ESENŢA ORGANIZAŢIONAL-ECONOMICĂ A PROBLEMEI ............. ............. ..................................16
5. REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC DE TIP WEB ÎN BAZA PROBLEMEI PROPUSE
5.1 Obiectivele şi cerinţele site-ului web ............. ............. ............. .....................................17
5.2 Soluţia software a aplicaţiei............. ............. ............. ............. ......................................17
5.2.1 Sistemul de operare ............. ............. ............. ............. ...................................17
5.2.2 Limbaje de marcare şi stilurile CSS utilizate.................................................... 18
5.2.3 Limbaje de programare .................................................................................... 18
5.2.4 Editorul de pagini folosit ................................................................................ 21
5.2.5 Server Web ............. ............. ......................................................................... 23
5.2.6 Server de Baze de Date ................................................................................... 23
5.3 Arhitectura aplicaţiei
5.3.1 Clasificarea în module şi interacţiunea dintre ele ............................................ 25
5.3.2 Structura logică (schema bloc) .............,,........................................................ 26
5.3.3 Structura fizică ............. ............. ..............................................................,..... 26
5.3.4 Pagina de start(schema bloc) ............. ............. ............. ................................. 28
5.3.5 Navigarea, modul de organizare a navigării ............. ............. ........................ 28
5.3.6 Şabloane pentru conţinutul textual ............. .................................................... 28
5.3.7 Forme de înregistrare sau colectare a datelor ............. .................................... 28
5.3.8 Structura Bazei de date ........................... ............. .......................................... 30
5.3.9 Scripturi proprii şi scripturi gata ............. ............. ............. ............................ 32
5.3.10 Conţinut textual, imagini, stiluri CSS ............................................................ 33
5.4 Administrarea aplicaţiei .................................................................................................. 36
5.5 Ghid de utilizare a site-ului .............. .............................................................................. 36
5.5.1 Ghid de utilizare al site-ului (FAQ) ....... ........ ........ ........ .............................. 36
5.5.2 Autentificare ........ ........ ........ ........ ........ ................. ..................................... 37
5.5.3 Modificare date personale........ ........ ........ ...................................................... 37
5.5.4 Căutare . ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ .............. .................... 37
5.5.5 Adaugare ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... .......................... 38
5.5.6 Modificare . ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ .............................. 39
5.5.7 Vizualizare . ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ............................. 39
5.5.8 Stergere ........ ........ ........ ........ ........ ........ ..................................................... 40
5.5.9 Trimitrrea de sugestii administratiei ................................................................ 41
CONCLUZIE ...................................................................................................................................... 42
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 43
ANEXE ............................................................................................................................................... 44

2
INTRODUCERE
Această lucrare de practică va fi îndeplinita pentru consolidarea cunostințelor,
tînarului specialist, absolvent al Colegiului de Informatică din Chișinău și are ca
scop de a aplica în practică cunoștințele teoretice acumulate în perioada studiilor.
La îndeplinirea sarcinii de practică se va folosi maiestria de manipulare a stilurilor
CSS, aplicarea tagurilor HTML, cît și utilizarea unui limbaj de scripting de uz
general PHP. La îndeplinirea sarcinii se mai poate folosi JavaScript, JQuery cu
SQL.
Ca obiectiv necesar , avem crearea unui site web de prezentare a serviciilor
firmei „DaviamSucces”, complect funcțional, publicarea lui în internet, și
administrarea sa pe parcurs. La crearea lui va fi pusă în față sarcina lucrului cu o
bază de date, unde se vor înregistra comenzile efectuate de firma, posibilitatea
logarii pe site, cu drepturi de acces la unele pagini doar dupa validarea logării.
Situl creat va fi agreabil cu design simplu, culori mai putzin obositoare
(aprinse) , cu informația utila despre produsele comercializate și prețurile lor în
magazinele specializate ale firmei.

3
 1.Studiul obiectului agentului economic şi a sistemului informaţional

Daviam-Succes , instituție economică ce se ocupa cu cresterea puilor de carne

„ Broiler ” .
Puii broiler au fost selecționați pentru creşterea rapidă şi pentru conversia
eficientă a hranei. În anul 1976 era nevoie de 63 de zile pentru ca un pui broiler să
atingă o greutate de 2 kilograme. În anul 2001, acest interval de timp s-a scurtat la 35
de zile. Creşterea mai rapidă şi conversia mai eficientă a hranei au dus la următoarele:
- Păsările valorifică mai bine hrana, reducând cantitatea de deşeuri rezultate
- Prețul cărnii de pasăre a scăzut foarte mult
Broilerul provine din încrucișarea a două rase „Rock” , pe linie maternă și
„Cornish” pe linie paternă. Aspectul lor aproape nu au nimic in comun cu rasele lor
inițiale .Sunt păsari de talie mare și de culoare albă .El este o anomalie a lumii animale
, un organism care ajunge de la 40 de grame la 2,3-3 kg in timp de 40-42 de zile .
Activitatea firmei se axează pe politici de crestere automatizata moderne cu
oferirea unui mediu prielnic de viața . Activitatea se desfasoara intr-un cadru natural,
departe de zgomotul șoselelor și agitația așezărolor omenești , asigurînd piața cu
cantități de carne care vor satisface consumatorul .
Ca răspuns la necesitatea unor cantități mari de carne în oraș , familia Mititelu
a început activitatea drept ca o provocare într-un domeniu mai puțin cunoscut și
practicat în acele momente in Republica Moldova . Odată cu creșterea cererii pe piața,
s-a ajuns la concluzia ca acestei afaceri să i se depună imense eforturi pentru marirea
venitului . La finele primului an de functionare s-au produs unele schimbări în
activitatea întreprinerii , instituindu-se 2 domenii :
- De crestere a pasarilor
- Și de tranșare a cărnii
Au fost mobilizate din diferite direcții surse financiare cu privire la o nouă
reorganizare a procesului de repartizare a mărfii pe piața. Fiind un domeniu ce
necesita multă muncă și responsabilitate atît in perioada de producție cît și in aceea
de desfacere a mărfii pe piața.Carnea nu depașeste termenul de 72 de ore de

4
păstrare , aflindu-se în incăpere specială cu funcție de frigider . Acolo este
amplasata pe o peroadă de 5-6 ore pentru a se răci , dupa care este transportata la
unitatile de comencializare a ei .
În prezent se desfăsoară o largă acțiune de perfecționare a SI, economico-
sociale si de extindere a utilizarii calculatoarelor practice in toate domeniile de
activitate, inclusiv acel studiat . In această acțiune sunt implicate un număr din ce în
ce mai mare de specialiști. Realizarea SI constituie o activitate complexă care
imbină strins cunoștințele economice de specialitate cu cele privind arhitectura,
programarea, utilizarea propriuzisă a calculatoarelor.
Sistemul informational care urmează a fi proiectat se bazează pe monitorizarea
online a imparțirii marfii la magazine , dar și de a crea un site de prezentare a
activitații și produselor firmei. Necesitatea sa , este foarte mare în concoranță cu
procesul de computerizare a majoritații organizațiilor din toate domeniile de
activitate .Sistemul economic actual reprezintă o serie de caracteristici ce trebuie
luate in considerare doarece impun o anumită politică a intreprinderii. Fiecare
intreprindere pentru a reuși trebuie să-și mobilizeze toate resursele inclusiv cele
informaționale, ceea ce îi va permite să-și reducă costurile, să imbunătașească
performanțele, calitatea produselor sau serviciilor oferite, să creeze si să ocupe pieti
noi.
Din acest motiv este apsolut necesar ca gestiunea resurselor să fie facută in
cadrul unui „sistem” bine organizat in continuă perfectare subînțelegînd și
necesitatea utilizării calculatorului adică implementarea SI si a tehnologiilor
informaționale mederne.
Sistem este un ansamblu de elemente interdependente între care se stabileste o
interacțiune dinamică pe baza unor reguli prestabilite pentru atingerea unui scop
comun, fiind format din:
1) Intrări - Datele de intrare ce necesită o prelucrare;
2) Prelucrări – Primirea datelor și efectuarea anumitor operații , utilizînd datele
primate;
3) Ieșiri - Datele prelucrate in masura obținerii unui rezultat dorit .
5
 SIF reprezită ansamblul datelor, informațiilor, fluxurilor și circuitelor
informaționale, a procedurilor și mijloacelor de tratare a informației menite să
contribuie la stabilirea și realizarea obiectivelor unității.
În cadrul oricarui SIF mereue există un sistem de prelucrare a datelor dacă
acest sistem presupune utilizarea calculatorului el se numește SI.
SI este un ansamblu structural de elemente interconectate functional
pentruautomatizarea procesului de optimizare a informatiei si pentru fundamentarea
deciziilor.

6
 2. Asigurarea informaţională. Analiza SIF existent

2.1 Descrierea SI existente :

Sistemele informatice acopera cele mai diverse domenii.În functie de
specializare, avem :
• Siteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de
problema dintr-un anume domeniu;
• Sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de
probleme din mai multe domenii;
• Sisteme locale, programele necesare prelucrarilor de date si datele se afla pe un
singur sistem de calcul;
• Sisteme pe retea, sistemul functioneaza într-o retea de calculatoare, caz în care,
datele si programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea
retea.
Există urmatoarele criterii de clasificare a SI:
a)după structura economiei naționale:
a1.sisteme informatice macroeconomice:
a.1.1 SI pentru conducerea activtății unor ramuri ale economiei naționale;
a.1.2 SI pentru conducerea unor activități la nivelul economiei naționale;
a.1.3 SI funcționale;
a.1.4 SI teritoriale.
a.2. sisteme informatice microeconomice:
a.2.1 SI pentru conducerea proceselor tehnologice;
a.2.2 SI pentru conducerea activităților economice.
b)după modelul de organizare a datelor:
b.1 SI cu fișiere;
b.2 SI cu fișiere integrate, gestionate conform conceptului de BD fără utilizarea
SGBD;
b.3 SI cu BD gestionate prin utilizarea unui SGBD;
b.4 SI cu BD sau fișiere distribuite.

7
 c)dup gradul de interconectare:
c.1 SI cu aplicații independente care comunică indirect (offline) sau direct
(online);
c.2 SI cu aplicații comune care comunică indirect sau direct.
d)dupa gradul de distribuire:
d.1 SI centralizate fără teleprelucrare;
d.2 SI centralizate cu teleprelucrare;
d.3 SI cu distribuire partială;
d.4 SI cu distribuire totală.
e)dupa tehnologia de prelucrare:
e.1 Subst. informatic pentru culegerea si validarea datelor de intrare;
e.2 Subst. informatic pentru administrarea datelor;
e.3 Subst. informatic de exploatare si obținere a rezultatelor solicitate.

2.2 Componentele funcţionale ale SI existente :

Prin structura unui SI se subînțelege evidențierea elementelor complete
(sub diferite aspecte) legăturile dintre acestea precum si conexiunile exterioare ale
sistemului cu alte sisteme pe verticală si pe orizontală. Pentru a define structura
unui SI este necesar de a stabili criteriile de structurare după care se determină
elementele component ale acestuia.
Structura unui SI poate fi examinată sub 3 aspecte:
1. aspect general;
2. aspect organizatoric;
3. aspect funcțional.

2.2.1 Aspect general

INTRARI PRELUCRARI IESIRI

PRELUCRARI

8
 Intrările reprezintă ansamblul datelor întroduse, gestionate și prelucrate în
cadrul sistemului pentru obtinerea inforațiilor rezultative (ieșiri). Intrările pot fi
clasificate in urmatoarele catgorii:
a)opținute in urma tranzacțiilor externe. Sunt reprezentate de:
- date consemnate in documente la locul producerii operațiilor pe care le
evendețiază in cadrul USI. (ex: bonul de consum, factura unui client, altele);
- date ce provin din mediul economic, financiar bancar consemnate în documente
sau înscrise în norme și/sau prevederile legale (ex: facturi de la furnizor, ordin de
plată onorată de client, TVA s.a.);
- date parvenite de la alte SI in cadrul USE prin transfer indirect sau direct;
- date parvenite de la alte SI din exteriorul USE transferate la distanță prin internet
sau retele private.
b)opținute in urma tranzacțiilor internet. Sunt reprezentate de datele optinute in
rezultatul unor prelucrări automate desfășurate in cadrul SI care conduc la
modificările structurii in cadrul colecțiilor de date. (ex: valoarea totală a produselor
private, incasărilor).

Prelucrările sunt un ansamblu omogen de procedure automate realizînd:

- crearea initială si actualizarea BD;
- exploatarea BD;
- reorganizarea BD;
- salvarea/restaurarea BD.

Ieșirile reprezintă rezultatul prelucrarii datelor in urma realizării procedurilor

automate.
În functie de forma si conținut ieșirile se pot clasifica în:
a)Indicatori sintetici-redau starea fenomenelor si proceselor economice inclusiv
rezultatele activității economico-financiare (ex: capital propriu, profil brut) prin
intermediul videoformatelor.

9
 b)Liste , rapoarte - principale surse de informații financiar contabil, grupează
indicatori sintetici sau analitici sub formă de table. Listele pot fi afișate la
imprimantă , la monitor sau pe suport magnetic pentru a fi transmise beneficiarului
in regim offline sau online.
c)Grafice reprezintă dinamica indicatorilor sintetici si analitici necesare informării
operative și sugestive a conducerii. Graficele pot fi de mai multe tipuri: liniare,
bare, circulare, stive stc.
d)Iesiri destinate altor SI sunt fișiere furnizate offline si online altor SI in vederea
prelucrării in cadrul acestora.

2.2.2 Aspect organizatoric

1.Baza informațională - se subînțege atît datele de intrare supuse prelucrării cît și

fluxurile informaționale, sistemele si nomenclatoarele de coduri.
2.Baza tehnica (hard) este constituită din echipamente de culegere , transmitere,
stocare și prezentare a rezultatelor.
3.Sistemele de programare Soft totalitatea programelor care asigură bine
functionarea a SI si presupune atît soft-ul de baza cît si soft-ul aplicativ.
4.Baza științifico-metodologica formată din metodologii, metode, tehnici de
realizare a SI , a modelelor matematice , a proceselor și fenomenelor economice.
5.Resurse umane atît personalul de specialitate (analiști, programatori, operatori)
cît și beneficiarii sistemului.
6.Cadrul organizatoric este cel specificat în regulele de organizare si functionare
a unității in care functionează SI.

2.2.3 Aspect functional

Firma operează pentru aprovizionarea pieții interne cu carne proaspăta de pui ,

prin cresterea și livrarea produsului cît mai aproape de consumator.

10
 Un SI este structurat in mai multe subsisteme. Structura funcțională a unui SI
pentru conducerea activităților economice reprezintă activitatea de bază ale
activitătii social-economice.

Subsistem Subsistem
conducere- financiar-
dezvoltare contabil

SI

Subsistem Subsistem
producere personal

Subsistem
activitate
comercială

La rîndul său fiecare subsistem funcțional poate fi divizat in module sau

aplicații conform atributelor conducerii, precum si orizontului de conducere (nivel
strategic, tactic, operativ).
Obiectivele
SI sunt incluse în sist. informaţionale, iar acestea sunt destinate deservirii
conducerii unităţii economice, deci se poate aprecia că obiectivul principal al SI
coincide cu obiectivul general al activităţilor economice de bază.

11
Obiectivele documentarii asupra sistemului existent este concretizat in felul urmator:

1.Obiective manageriale(de conducere)- care se determina in functie de aspectele

globale de conducere si afecteaza activitatile de baza din cadrul activitatilor
economice.pentru subsistemul proiectat privind evidenta personalului obiectivele
manageriale ar putea fi urmatoarele:
 fundamentarea deciziilor de conducere;
 perfectionarea activitatii de conducere;
 asigurarea unei coordonari a intregului sistem informational-
decizional existent in ramura data;

2.Obiectivele functionale –se determina in conformitate cu anumite functii privind

problema evidentei comenzilor firmei. Ca obiective functionale am putea mentiona:
 inregistrarea comezilor;
 garantarea simplitatii informatiei de iesire;
 garantarea simplitatii manevrarii datelor;
 garantarea rapiditatii obtinerii informatiei necesare in urma unor motoare de
cautare multiple și posibilitatea de a edita informația introdusă .

3. Obiective tehnologice-asigura functionarea eficienta a SI. Pentru un sistem

realizat cu privire la activitatea unității economice, care pot fi :
 abordarea unor solutii performante de realizare a colectiilor de date in vederea
obtinerii tuturor iesirilor noului sistem ;
 asigurarea securitatii si confidentialitatii colectiilor de date cu privire la
activitatea firmei;
 sporirea vitezei de raspuns la solicitarile beneficiarului ;
 rationalizarea fluxurilor si circuitelor informationale ;

12
Functiile SIF existent
Functiile de baza a unui sistem informational rezulta din activitatile incluse in aria de
cuprinderere a acestuia.
In cadrul organizației sistemul informational indeplineste urmatoarele trei
functii:
1.Functia decizionala-asigura elementele informatoare necesare fundamentarii
si adoptarii deciziilor.
2.Functia operationala –realizeaza obiectivele cuprinse in strategia de
conducere prin asigurare si operationalizare.
3.Functia de documentare - prin care se asigura imbogatirea si improspatarea
fondului de informare.

13
 2.3 Diagrama de context a SIF existent

Daviam-Succes

Director
Mititelu Aurelia

Contabilitatea Director adjunct Sectia Tranșare Sectia creștere

Popescu Viorica Mititelu Andrei Cupcea Aliona Lazăr Vlad

Angajati Angajati
Lupu Veronica Mocanu Ruslan
Sculea Maria Porcescu Ion
Burlacu Valeria Mereuța Vasile

Sectia Vinzări Sectia Transport Sectia Relații cu

Dumbrava Ion Dumbrava Ion clienții
Capbatut Alina

Șofer
Mititelu Dumitru
Dumbrava Ion

Toamna de Aur Sarnizegetusa Calea Basarabiei

Mironov Aurelia Perențel Diana Chișleac Tatiana

Fig 2.3.1 Organigrama tip “ Daviam-Succes”, reprezintă esenţa organizatorică a unității economice
14
 3. Asigurarea tehnică. Caracteristica ei

Din punct de vedere tehnic, la momentul actual, oficiul dispune de o reţea de

calculatoareLAN (Local Area Network). Care este constituită din 3 calculatoare.
Reţeaua locală a întreprinderii are tipoligia stea . Această reţea are la bază un router
care face conexiunea dintre reţeaua LAN a întreprinderii şi reţeaua WAN (Internet).
Din punct de vedere tehnologic reţeaua este formată din:
 3 calculatoare de birou, care au următoarele caracteristici:
Intel® Core 2 Duo® E7200 2.53 GHz (3Mb, 1066 MHz)
CPU Cooler for Intel 775 stock
MB GA-EP45-DS4 (Intel P45, mATX)
HDD 500 GB, 7200rpm, 16384k, SATA II Samsung
SATA-II 7200.10, NCQ
DVD-RW Drive SAMSUNG (PATA) "SH-S222A/BEBE",
Black, Bulk DVD-RW Drive SAMSUNG (PATA) "SH-S222A/BEBE", Black, Bulk
(R+22x/-22x, DL 12x, RW+8x/-6x, RAM 12x)
Case ATX MIDI TOWER Dominator N-600B Black, PSU Real 350W
NEC MultiSync LCD2090UXI 20" Monitor, 1600x1200, 800:1, 8ms, DVI,Black
Mouse Sven ,model OP-17, USB
Keyboard Easy touch, ET-372, USB

 1 OfficeJet 7310 All-in-One (imprimantă/scanner/coper)

 1 Router TPLINK TL-R402M : 4-Port LAN și 1-WLAN
 Cablul UTP: CAT 5E ,UPC-5004E-SOL (300m )
 Prize UTP: PRIZA UTP TA-468

15
4. Esenţa organizaţional-economică a problemei
Avem în fața problema de elaborare a unui SI de prelucrare a datelor de
intrare, dar și de monitorizare a informațiilor referitor la comenzile efectuate. Astfel
fiecare comanda va putea fi vazută online , atît din oficiu, cît si din orice alt punct ce
are acces la internet. Astfel poate fi monitorizata activitatea fiecărui compartiment
aparte și depistarea oricăror intirzieri a comenzii .
Prin proiectarea acestui sistemului informational se va realizarea un concept
logice , cu definirea stuctirii functionale reprezentate in fig 2.3.1 .
Proiectarea unui sistem informatic este o activitate ce impune folosirea unor
resurse financiare, umane si materiale, într-o perioada mare de timp.

16
 5. Realizarea sistemului informatic de tip Web în baza problemei

5.1 Obiectivele şi cerinţele site-ului web

5.1.1. Executarea acestui site urmăreşte următoarele obiective:
 Sa promoveze produsele cunoscute sub numele firmei;
 De a tine consumatorul la curent cu noile prețuri;
 De a oferi posibilitatea trimiterii unor sfaturi/reclamații online referitor la
activitatea magazinelorȘ
 De a monitoriza activitatea firmei zi de zi.
5.1.2.Cerințele față de acest site:
 Să fie format calitativ si intuitive;
 Sa fie uşor de înţeles pentru vizitatori;
 Sa aibă un design simplu si cu gust;
 Sa prezinte consumatorului produsele pe care le livrează.

5.2 Soluţia software a aplicaţiei

5.2.1 Sistemul de operare

Microsoft Windows 7
Windows 7 este penultima versiune a Microsoft Windows, un sistem de
operare produs de compania americană Microsoft pentru utilizarea pe calculatoarele
personale de tip PC, inclusiv cele utilizate în domeniul afacerilor, pe desktop-
uri, laptop-uri,Tablet PC-uri, netbook-uri și PC-uri de tip Media Center
Edition (MCE). Windows 7 a intrat in faza „liber pentru producție” (Release To
Manufacturing, RTM) la 22 iulie 2009. Data pe punere pe piață a fost 22 octombrie
2009, la mai puțin de trei ani de la lansarea sistemului anterior Windows Vista. La
aceași dată a fost lansat și Windows Server 2008 R2 (pentru servere).
Toate edițiile în afară de Starter dispun de cîte 2 subvariante: "32 bit" și "64 bit".
Pentru subvariantele "64 bit" e nevoie de procesoare speciale capabile de a executa
comenzi pe 64 bit, precum și de driver-e speciale pe 64 bit pentru toate perifericele

17
 atașate. Subvariantele Windows 7 pe 64 bit sunt capabile să ruleze aproape toate
aplicațiile scrise pentru 32 bit, dar dacă se dorește o productivitate (viteză de lucru)
maximă atunci sunt necesare și aplicații speciale pe 64 bit.

Fig 5.2.1.1 Cerințele minime pentru sistemul de operare Windows 7

5.2.2 Limbaje de marcare şi stilurile CSS utilizate

5.2.2.1. CSS (Cascading Style Sheets) sau foi de stil în cascadă, reprezintă un
mecanism simplu de a adăuga elemente de stil (tipuri de caractere, culori, aliniere,
spaţiere etc.) unui document web.
Pentru a rezolva problema formatării paginii web, consorţiul W3C, responsabil
de standardizarea specificaţiilor HTML, a creat stilurile şi le-a adăugat
specificaţiilor HTML 4.0.În prezent, toate browserele suportă CSS.
5.2.2.2. Sintaxa construcţiei CSS
O construcţie CSS are două părţi: un selector, şi una sau mai multe declaraţii:

• selector - această componentă, identifică elementul HTML, căreia i se aplică

stilul dat;
• acoladele - delimitează, care proprietăţi şi cu ce valori se aplică elementului
HTML;
• proprietăţi - sunt elementele de aspect care vrem să le modificăm;
• valori ale proprietaților - sunt noile valori pe care vrem să le atribuim
proprietăţii respective.

18
Stilurile CSS utilizate sunt :

Fig 5.2.2.1 Stilurile CSS folosite (1)

19
 Fig 5.2.2.2 Stilurile CSS folosite (2)

5.2.3 Limbaje de programare

La crearea sitului web am utilizat limbajul de creare a scripturilor PHP.
PHP, înseamnă "PHP: Hypertext Preprocessor" este un limbaj de scripting de
uz general, cu cod-sursă deschis (Open Source), utilizat pe scară largă, şi care este
potrivit în special pentru dezvoltarea aplicaţiilor Web şi poate fi integrat în HTML.
Sintaxa sa provine din C, Java şi Perl şi este uşor de învăţat. Scopul principal al
limbajului este acela de a permite programatorilor web să creeze rapid pagini web
20
 generate dinamic, însă cu PHP puteţi realiza mult mai multe. Este un limbaj ce
rulează pe server proiectat special pe web avînd următoarele caracteristici:
• Familiaritatea: sintaxa limbajului este foarte uşoară combinînd sintaxele
unora din cele mai populare limbaje Perl sau C
• Simplitatea: sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de
includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-
un document executîndu-se între marcajele speciale;
• Eficienţa: PHP-ul se foloseşte de mecanisme de alocare a resurselor, foarte
necesare unui mediu multiutilizator, aşa cum este web-ul;
• Securitate: PHP-ul pune la dispoziţia programatorului un set flexibil şi
eficient de măsuri de siguranţă;
• Flexibilitate: fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost
modularizat pentru a bine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind
legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele
servere web existente: Apache,IIS,Zeus,server, etc.
• Gratuitate : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului.
Dezvoltarea PHP-ului sub licenţa open-source a determinat adaptarea rapidă
a PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea şi securizarea codului.
PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX ,Windows,
sau Mac OS X și poate interacţiona cu majoritatea serverelor web. Codul
dumneavoastră PHP este interpretat de serverul WEB şi generează un cod HTML
care va fi văzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod
HTML).
Versiuni : PHP/FI , PHP 3, PHP 4, PHP 5, PHP 6.

5.2.4 Editorul de pagini folosit

Întrucît sintaxa limbajului PHP este relativ simplă, iar structura codului sursă
nu este una impusă, codul PHP poate fi scris cu orice editor text, cum ar fi Notepad.
În realitate, acest lucru este posibil doar pentru scripturile de cîteva linii de cod,

21
insă pentru fișiere mari si complexe, un editor PHP specializat este aproape
indispensabil.
Exista mai multe editoare de cod-sursă ce pot fi folosite pentru PHP, de la IDE-
uri complexe pînă la editoare simple. Toate oferă highlight pentru cuvintele cheie,
completare automată a instrucțiunilor, facilități avansate de căutare și altele :
1. Dreamweaver - Potenţialul său este mai larg decît celelalte editoare de
pagini web. Dreamweaver vă permite să creaţi obiecte şi pagini web folosind
DHTML, sprijină Cascading Style Sheets, straturi , precum şi JavaScript.
2. PHP Designer - un mediu de dezvoltare pentru limbaje ca PHP, HTML,
XHTML, CSS și SQL (suporta Ingres, Interbase, MSSQL, MySQL, Oracle si
Sybase). Pachetul mai include un browser, un client FTP, un file manager,
biblioteci de coduri (pentru PHP, SQL si HTML) și un modul pentru conversia
documentelor în formate ca LaTex, HTML si RTF.
3. Notepad ++ - un editor de coduri sursă, care indeplinește foarte bine și
funcțiile "Notepad" din windows. Limbajele de programare suportate sunt foarte
variate ( ASP, Ada, ASCII art, Assembly, AutoIt, CSS, doxygen, FORTRAN,
HTML, Haskell, Java, JavaScript, BAT, C, C#, C++, Caml, KiXtart, Lisp, Lua,
makefile, Matlab, Objective-C, Pascal, Perl, PHP, Smalltalk, SQL, Tcl, TeX,
Verilog, VHDL, VB/VBScript, XML, PostScript, Python, Ruby, Scheme, Unix
Shell Script), suportă "drag and drop" și poate fi folosit în locul clasicului
"Notepad" pentru editarea de texte fără nici un fel de problemă. Programul nu
necesita resurse hardware mai mari decat "Notepad-ul" din Windows.
Un plus în ceea ce privește editarea codurilor sursă este faptul că programul poate
modifica (edita) același fișier în mai multe formate de vizualizare avînd loc
sincronizarea fișierului în ambele formate și de asemenea se pot tipări codurile
sursă pe hartie.
Notepad++ - un notepad mult mai complex. Proiectul include foarte multe
plug-in-uri ajutatoare pentru anumite editari complexe. Softul este gratuit (licenta
GPL).

22
 La elaborarea sitelui cel mai mult am folosit editorul Notepad ++ deoarece este
simplu și comod. În plus are încorporat un client FTP destul de comod care
permite editarea fisierelor online.

5.2.5 Server Web

Web Serverul este serverul care stochează (găzduiește) pagini web și le pune la
dispoziția solicitanților prin intermediul rețelei. Relația server-client se bazează pe
o aplicație care este instalată pe server și care este programată să transfere paginile
web găzduite. Putem observa aici că ideea de web server presupune și noțiunea de
hosting (găzduire), asta deoarece serverul trebuie să dețină datele pe care urmează
să le returneze la cerere.
Apache este un server HTTP de tip open-source. Apache a jucat un rol
important în dezvoltarea Web-ului, fiind folosit în prezent în 50% din paginile web.
Este extrem de rapid, alte avantaje fiind stabilitatea si modularitatea. Principalul
scop al aplicaţiei este acela de a asigura un server eficient, sigur si extensibil care sa
furnizeze servicii HTTP in concordanta cu actualele standarde HTTP.

5.2.6 Server de Baze de Date

Astăzi cele mai căutate aplicaţii sunt cele dinamice. Conţinutul dinamic al
paginilor web poate fi realizat datorita utilizării bazelor de date . Bazele de date
web sunt create şi gestionate prin intermediul sistemelor de gestiune a bazelor de
date MySQL, acest limbaj este integrat în majoritatea SGBD-urilor moderne , unde
crearea bazelor de date se poate face aît prin comenzi, cît și vizual.
MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaţional, produs de
compania suedeză MySQL AB şi distribuit sub Licenţa Publică Generală GNU.
Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală, fiind o componentă cheie a
stivei LA MP (Linux, Apache, MySQL, PHP).
Deşi este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se
pot construi aplicaţii în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile
pentru MySQL ce permit scrierea aplicaţiilor în numeroase limbaje de programare

23
pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Borland Delphi,
Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc, fiecare dintre acestea folosind un tip spefic
API. O interfaţă de tip ODBC denumită MyODBC permite altor limbaje de
programare ce folosesc această interfaţă, să interacţioneze cu bazele de date
MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic. în sprijinul acestor limbaje de programare,
unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru
Windows) prin intermediul cărora respectivele limbaje să poată folosi acest SGBD
mult mai uşor decât prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi
gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale.
Licenţa GNU GPL nu permite încorporarea MySQL în soft-uri comerciale; cei care
doresc să facă acest lucru pot achiziţiona, contra cost, o licenţă comercială de la
compania producătoare, MySQL AB.

24
5.3 Arhitectura aplicaţiei

5.3.1 Clasificarea în module şi interacţiunea dintre ele

Modulele sunt clasificate în felul urmator:

1.Headerul - reprezinta numele firmei
2.SideBar - unde dinamic se afiseaza ora , ofera posibilitatea de logare și unele
referințe la site utile din domeniul alimentar.
3.SiteContent - conținutul paginii , care se schimba de la o pagina la alta.
4.Footerul - Unde este scris Copyright-ul

25
 5.3.2 Structura logică (schema bloc)

Index.php

Acasa.php Produse.php Prețuri.php Contacte.php

logare.php

administrare.php delogare.php

5.3.3 Structura fizică

26
5.3.4 Pagina de start(schema bloc)

Prima pagină conţine, în partea de sus, un meniu de navigare cu ajutorul căruia

putem accesa alte pagini ca:
 Acasa Vă întoarceți din orice punct al site-ului, la pagina principală;
 Produse Permite accesarea paginii ce conţine informatiile despre firmă;
 Prețuri Permite accesarea paginii ce conţine informații despre prețuri;
 Contacte accesarea paginii ce conţine datele de contact
Pagina de start se accesează atunci cînd e deschis index.php sau în cazul în care
utilizatorul părăseşte pagin sa de profil. Schema Bloc
În partea dreaptă , subt formă de sidebar se află un ceas dynamic, realizat în
JavaSript, forma de logare, care ofera acces al mai multe pagini de administrare cu
baza de date și citeva referințe la site utile din domeniul normelor sanitare si a
calitații produselor alimentare .

27
5.3.5 Navigarea, modul de organizare a navigării
Navigarea se face prin intermediul lincurilor și cu ajutorul meniului :

Fig 5.3.5.1 Linkuri de navigare (1) Interne si (2) Externe

Fig 5.3.5.2 Navigarea cu ajutorul meniului

5.3.6 Şabloane pentru conţinutul textual

Continutul contextual se afla in tagul <div> , stilizate cu CSS , la stînga, dreapta și
în centru. Deasemenea fiecare element important al paginii aparține unei clase sau
are un id , prin care primește proprietăți specifice in pagina. Exemple de astfel de
divuri sunt : #main , #header, #logo, #menubar, #site_content, #footer, #menu,
#menu_bar . Deasemenea si tabelelor li s-a atribuit un stil special.

5.3.7 Forme de înregistrare sau colectare a datelor

Forma de inregistrare si colectare a datelor au fost realizate pentru a oferi drepturi
de accea utilizatorilor , dar și de a oferi oportunitatea de a contacta sectia ” Relații
cu clienții ” referitor la undle propuneri sau nemulțumiri depistate in timpul
procurării produselor .

28
5.3.7.1 Logarea:

Fig 5.3.7.1.1 Foma de logare

Logarea decurge cu success doar în cazurile cînd in baza de date a fost

depistată înregistrarea cu utilizatorul dat.În caz contrar logarea nu se va efectua .

5.3.7.2 Forma de colectare a datelor :

Fig 5.3.7.1.1 Foma de colectare a datelor de la vizitatorii saitului

În momentul cind cîmpul ”Nume” va avea o lungime mai mica de 4 și mai mare ca

32 caractere , atunci în loc de poza „ ” va fi afisata poza „ ” .La fel se va

verifica si lungimea cîmpului „ emai ” , să nu fie mai mic de 4 caractere și sa
conțina semnele „ @ ” și „ . ” - ceea ce inseamnă o adresă de email validă .
Lungimea sirului de caractere scris în cîmpul „ Mesaj ” pentru a fi valid trebuie să
aibă o lungime mai mare de 10 caractere .

29
5.3.8 Structura Bazei de date
Baza de Date se numește „ daviamsucces ” unde se află 4 tabele :

Fig 5.3.8.1 Tabelele BD „ daviamsucces ”

Tabelul „ bloks ” se afla datele de pe pagina „ Acasă ” , avînd urmatoarea

structură :

Fig 5.3.8.2 Structura tabelului „ bloks ”

Fig 5.3.8.3 Informatia din tabelul „ bloks ”

Tabelul „ Categories ” conține datele afișate pe paginile „ Produse ” și

„Prețuri ” , datele fiind marcate cu ajutorul unui indicator al paginii ce reprezintă un
numar intreg (1-pagina Preturi și 2-pagina Produse).El are structura :

Fig 5.3.8.4 Structura tabelului „ categories ”

30
 Fig 5.3.8.5 Date din tabelul „ categories ”

Tabelul „ Comenzi ” conține datele despre comenzile effectuate, denumirea

produsului, cantitatea , prețul si data efectuării comenzii.

Fig 5.3.8.6 Structura tabelului „ comenzi ”

Fig 5.3.8.7 Date din tabelul „ comenzi ”

Tabelul „ Users” conține datele despre utilizatorii înregistrați în BD cu

drept de a adăuga, șterge, modifica inregistrarile .

Fig 5.3.8.8 Structura tabelului „ users ”

31
 Fig 5.3.8.9 Date din tabelul „ users ”

5.3.9 Scripturi proprii şi scripturi gata

În proiectul dat am utilizat atît scripturi proprii cît și scripturi gata (jQuery
Grid Plugin – jqGrid ) pentru a afișa informația din BD și pentru a oferi
posibilitatea de modificare, ștergere, vizualizare, adaugare a înregistrarilor .
Script propriu ( javascript) , am folosit la validarea casetelor text la forma de
colectare a datelor . La fel am folosit script propriu la afișarea ceasului dinamic :

Fig 5.3.9.1 Ceasul dinamic ( vizibil pe orice pagina)

32
5.3.10 Conţinut textual, imagini, stiluri CSS
Conținutul de pe paginile web , este extras din BD , în masură de 95% .
Paginile arată în felul următor :
Pagina Acasa :

Fig 5.3.10.1 Pagina Acasa

Pagina Produse :

Fig 5.3.10.2 Pagina Produse

33
Pagina Prețuri :

Fig 5.3.10.3 Pagina Prețuri

Pagina Contacte :

Fig 5.3.10.4 Pagina Contacte

34
 Pagina Administrare unde pot avea acces doar utilizatorii logați . Ea este
alcatuita dintr-un tabel cu paginare (cîte 10 inregistrari ) și JqGrid plugin.

Fig 5.3.10.5 Tabelul de vizualizare a comenzilor, ordonat descrescator dupa dată

Fig 5.3.10.4 JqGrid plugin

35
5.4 Administrarea aplicaţiei
Munca la un site web nu se oprește niciodată, nu are nici un rost existența sa,
oferind produse ori servicii a căror valabilitate a expirat demult. Pentru a atrage noi
vizitatori și a putea ademeni utilizatorii care deja au accesat saitul, este necesar
actualizarea informatiei, postarea unor noutați din domeniu și oferirea informației
necesare pentru a fie util vizitatorilor.
Un site web incorect administrat, sau chiar abandonat, nu prezintă interes
pentru vizitatori sau pentru eventualii clienți, proiectează în rândul publicului o
imagine negativă a firmei (lipsa de încredere în parteneri care nu depune un minim
de efort pentru o imagine favorabila a firmei pe care o reprezinta ).

5.5 Ghid de utilizare a site-ului

5.5.1 Ghid de utilizare al site-ului (FAQ)

Acesta este un site informativ de aceea nu ar trebui sa apara probleme cu
consultarea informatiilor de pe site, cu exceptia unor motive la calculator sau
browserul care accesează pagina web. În situația cînd informația nu este
disponibilă apare necesitatea de a indeplini citeva simple acțiuni :
• Refresh la pagina (F5 sau Ctrl + F5);
• Restartați browserul;
• Încercati alt browser să vedeti daca functionează (există Firefox, Chrome,
Safari, Opera, Internet Explorer, etc.);
• Url-ul din browser sa poate avea cuvinte precum /500.shtml, /503.shtml - în
acest caz trebuie sa reveniți pe prima pagină;
• Ștergeti memoria cache a browserului dvs;
• Contactaține pe emailul: salutik411@gmail.com

36
5.5.2 Autentificare
Autentificarea se poate face de pe orice pagina a sitului , complectînd
formularul de logare in felul urmator :

Fig 5.5.2.1 Autentificare

5.5.3 Modificare date personale

Modificarea datelor personale este posibila doar din Baza de Date din motiv
ca nu apare necesitatea . În BD vor fi înregistrați un nr mic de utilizatori și dreptul
la logare nu poate avea oricare vizitator , pentru ca utilizatorii privilegiați pot
modifica inregistrarile din BD ceea ce poate aduce la scurgere sau pierdere de
informație.

5.5.4 Căutare
Cautare informatiei este posibila cu utilizarea JqGrid , aceasta oferăposibilitatea
unor multiple cautări căutari multimple :

Fig 5.5.4.1 Cautare

37
 Fig 5.5.4.2 Informația ( afisarea dupa criteriile din Fig 5.5.4.1 )

5.5.5 Adaugare

Fig 5.5.5.1 Adaugarea inregistrarilor in BD

Pentru a selecta cîmpuri pe care dorim să le modificăm , selectam CheckBoxul

din dreptul înregistrarii .

38
5.5.6 Modificare

Fig 5.5.6.1 Modificarea inregistrarilor din BD

5.5.7 Vizualizare

Fig 5.5.7.1 Vizualizarea inregistrarilor din BD

39
5.5.8 Ștergere

Fig 5.5.8.1 Ștergerea inregistrarilor din BD

5.5.9 Trimiterea de sugestii administraţiei

Fig 5.5.9.1 Trimitere sugestii administrației

40
CONCLUZIE
În perioada practicii de producție , m-am implicat în lucrări de specialitate
unde am avut ocazia să-mi folosesc creativitatea şi modul de gîndire tehnologic,
aplicînd deseori soluţii inovatoare pentru rezolvarea diverselor probleme,
dezvoltate în periada de învățare în colegiu pe parcursul acestor 4 ani.
Experienţa acumulată va servi un pas important în dezvoltarea mea
profesională.Odata cu imboldul de a mă angaja în cămpul muncii, primit în
perioada stagiului de practică, am conștientizat noile oportunități primite odata cu
absolvirea colegiului cu specialitatea respectivă. Am căpatat o neprețuită
experiență de muncă în echipă, administrare a BD, rețele de calculatoare, dar și de
programare web prin totalitatea acțiunilor desfăsurate .
La realizarea acestui proiect, am consolidat cunoștințele în domeniul
programării web.Am studiat experimental posibilităţile programării în
PHP,CSS,JavaScript si HTML , si tot odată si a bazelor de date MYSQL, prin
gestionarea bazelor de date pe Web.Am dobîndit cunoştinţe şi competenţe în
domeniul informational, avînd posibilitatea aplicării în practică a cunoştinţele
teoretice dobândite pe parcursul studiilor. Am observat cresterea gradului de
responsabilitate în ceea ce privește îndeplinirea unor sarcini profesionale, la un
inalt nivel calitativ, cu respectarea termenelor limită. Am înțeles aproximativ care
sunt cerinţele potenţialilor angajatori și consider că datorită acestei experiențe am
deja avantaje pentru încadrarea în cîmpul muncii.

41
Bibliografie
• Ciobanu Andrei http://ciobanu.cich.md/ Limbajul HTML , Stiluri CSS,
Limbajul PHP, Transferul fisierelor pe server prin FTP.
• WikiMedia - http://ro.wikipedia.org/wiki/Apache_(server)
• http://www.trirand.com/jqgridwiki/doku.php?id=wiki:first_grid
• W3Schols - http://www.w3schools.com/

42
43
Anexe

1.Forma de logare
<!-- Forma de logare -->
<?php
if(isset($_POST['logat'])){
$bool = true;
if($_POST['login']==''){
$bool =false;
}
if($_POST['password']==''){
$bool =false;
}

if($bool ==true){
$login = $_POST['login'];
$password = $_POST['password'];
$rez = mysql_query("SELECT * FROM users WHERE login = '".$login."'AND
password = '".$password."'LIMIT 0 , 30");
if($rez){
$r =mysql_fetch_array($rez);
$data = array();
if(mysql_num_rows($rez)>0){

session_start();
$_SESSION['password'] = $r[2];
$_SESSION['login'] = $r[1];
$_SESSION['nume'] = $r[3];
$_SESSION['logat'] = 'Da';
}
}
}

44
 } ?>

2. Index.php
<?php
include 'connect.php';
?>
<!DOCTYPE HTML>
<html>
<head>
<title>DaviamSucces.md</title>
<meta name="description" content="DaviamSucces.md" />
<meta name="keywords" content="DaviamSucces.md" />
<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8" />
<link rel="stylesheet" type="text/css"
href="http://fonts.googleapis.com/css?family=Tangerine&amp;v1" />
<link rel="stylesheet" type="text/css"
href="http://fonts.googleapis.com/css?family=Yanone+Kaffeesatz" />
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="style/style.css" />
</head>

<body onload="startTime();">
<div id="main">
<!--- start header --->
<div id="header">
<div id="logo">
<h1><a href="index.php">DaviamSucces.md</a></h1>
<div class="slogan">DaviamSucces</div>
</div>
<div id="menubar">
<ul id="menu">
<li class="current"><a href="index.php">Acasa</a></li>
<li><a href="produse.php">Produse</a></li>

45
 <li><a href="preturi.php">Preturi</a></li>
<li><a href="contacte.php">Contacte</a></li>
</ul>
</div>
</div>
<!--- end header --->
<div id="site_content">
<!--- start sidebar --->
<?php
include 'sidebar.php';
?>
<!--- end sidebar --->
<div id="content">
<?php
$sql = mysql_query("SELECT * FROM blocks", $link);
while ($row = mysql_fetch_array($sql)) {
echo $row['title'];
echo $row['description'];
}
?>
</div>
</div>
<!--- start footer --->
<?php
include 'footer.php';
?>
<!--- end footer --->
</div>
</body>
</html>

46