Sunteți pe pagina 1din 5

Eseu la tema: Diplomația economică –

verigă încă slabă a politicii externe moldovenești.

Profesor:Osmochescu Nicolae
Student:Zarija Viorel
Grupa:1806

1
Diplomația economică – verigă încă slabă a
politicii externe moldovenești

Republica Moldova a deschis, la începutul lunii mai, o nouă misiune diplomatică, într-
un stat cu care o leagă foarte puține lucruri, din punct de vedere politic sau cultural, dar
care - crede Guvernul de la Chișinău – prezintă un interes comercial major pentru
exportatorii moldoveni și deschide perspective pentru colaborare în sectorul energetic.

Inaugurarea unei misiuni diplomatice cu statut de ambasadă în Emiratele Arabe Unite


(EAU) era în agenda Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) din
Chișinău o vreme îndelungată, procesul însă fiind tergiversat dintr-o serie de motive, inclusiv
lipsa cronică de bani și luptele din culise în mediul businessului mare. MAEIE a precizat într-
un comunicat de presă că evenimentul se înscrie în obiectivul general de consolidare și
eficientizare a diplomației economice a statului.

Misiuni diplomatice fără secții economice

Analizînd cele 41 de misiuni diplomatice (31 de ambasade, 4 reprezentanțe internaționale,


și 6 consulate regionale) ale Republicii Moldova își îndeplinesc unul dintre rolurile fundamentale
pentru care există și despre care menționează MAEIE - promovarea economică a statului pe care
îl reprezintă, implicit prin atragerea investițiilor și susținerea exporturilor.

Unitățile din cadrul ambasadelor preocupate de promovarea economică a statului


sunt secțiile comercial-economice.

Din cele 41 de ambasade moldovenești și reprezentanțe permanente existente, doar în 9


activează astfel de secții sau atașați comercial (Rusia, Ucraina, România, Polonia, Belarus, China,
Germania, Franța, Italia), adică în mai puțin de o treime din numărul total. În comparație cu alte
state din regiune, unde cota secțiilor economice este aproape sau depășește pragul de 50%, în cazul
Republicii Moldova cota respectivă constituie doar 28% .

2
Sursa: Ministerele de externe ale statelor vizat.;

Potrivit Centrului Internațional de Diplomație ”Lowy Institute”, indicatorul minim care


permite misiunilor diplomatice ale unui stat să asigure promovarea eficientă a intereselor
economice este de 60%. Polonia, cu certitudine, are un potențial financiar mai mare decât
Republica Moldova, dar și experiență lungă în relații internaționale, astfel încât cota de cca 68%
reflectă o cifră ce nu necesită explicații.

În același timp, țări precum Albania, Macedonia sau Estonia au populații comparabile cu
cea a Republicii Moldova și în multe privințe se confruntă cu probleme economice similare. De
asemenea, au un număr comparabil de misiuni diplomatice. Totuși, numărul secțiilor comercial-
economice în cadrul ambasadelor Moldovei este de cel puțin două ori mai mic decât în cazul
statelor sus-numite. Această situație are la bază două neajunsuri fundamentale – finanțarea
neadecvată și lipsa de cadre calificate.

3
Deficitul de cadre

De fapt, carența de personal instruit și bine pregătit ar trebui să fie tratată în primul rând. O
bună parte a personalului diplomatic al Republicii Moldova nu prea are și pregătire economică, cu
excepția celor din cadrul ambasadelor detașate în unele țări CSI, în România, Polonia, China și
Germania.

Totodată, politica de cadre pentru diplomația economică este asigurată, în linii mari, prin
intermediul împrumuturilor de specialiști de la Ministerul Economiei și Infrastructurii,
Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovarea Exporturilor (MIEPO) sau alte instituții,
pentru necesitățile MAEIE - de exemplu, ambasadorul Moldovei în China Denis Jelimalai, fost
director la MIEPO, sau ambasadoarea în Estonia Inga Ionesii, fostă șefă de direcție la Ministerul
Economiei.
Concepute ca structuri pentru promovarea intereselor politice și economice ale statului,
misiunile diplomatice ale Republicii Moldova – sub aspect economic – există mai mult pentru a
cerși bani de la donatorii internaționali, decât să ofere un suport real pentru businessul autohton.
De asemenea, modalitatea autorităților moldovene de a gestiona relațiile diplomatice este de o
calitate îndoielnică.

Un exemplu elocvent a lipsei de viziune în domeniul relațiilor internaționale este


scandalul legat de recepția organizată de către delegația Republicii Moldova la Adunarea
Generală a Interpol-ului la. Presa internațională a scris că evenimentul din septembrie 2017 a fost
”udat” cu peste două tone de alcool livrat din Chișinău, care au ajuns în China fiind declarat
”încărcătură diplomatică”.

Deși evenimentul nu are conotație economică, el reprezintă un monument al modului


cum înțeleg autoritățile moldovene managementul relațiilor internaționale și cum sunt
promovate interesele țării, inclusiv în domeniul economic.

Finanțarea precară a diplomației economice

Actualmente, bugetul MAEIE, inclusiv cel direcționat misiunilor și reprezentanțelor


diplomatice peste hotare, este deocamdată auster comparativ cu cel oferit structurilor de
promovare a politicii externe în unele state din regiune. Astfel, bugetul MAEIE
(http://mf.gov.md/ro/content/proiectul-legii-bugetului-de-stat-pe-anul-2018) pentru 2018
constituie cca 0,9% din cheltuielile totale ale bugetului de stat, ceea ce constituie în jur de 0,2%
din PIB sau 375 milioane lei.

4
Chiar dacă în ultima perioadă de timp diplomației economice autohtone i se acordă o
atenție sporită,la nivel practic se face prea puțin sau cu mari întârzieri. De exemplu, deși
Regulamentul privind activitatea Direcției Relații Economice Internaționale în cadrul MAEIE
datează cu începutul anului 2010, iar structura organizatorică a Ministerului a fost aprobată în
2017, Direcția sus-numită de facto nu există.

Or, în prezent diplomația economică clasică la nivel strategic, adică în centrala MAEIE, ar fi
promovată de Serviciul Diplomație Economică o unitate care presupune un staff de doar 2-3
persoane, care teoretic ar putea fi asistată de Secția pentru Cooperare Economică și Sectorială din
Cadrul Direcției Integrare Europeană. Este prea puțin pentru a ne convinge că deschiderea unor noi
ambasade și întreținerea misiunilor existente ajută cumva la prosperarea economică a țării.

Susținerea exporturilor, atragerea investițiilor și în general promovarea țării sub aspect


economic pare să fie mai mult un domeniu de care se ocupă MIEPO, Camera de Comerț și
Industrie a Moldovei, sau proiectele internaționale și agențiile de dezvoltare străine (USAID,
GIZ, camerele de comerț moldo-italiană, moldo-americană, moldo-franceză), decât o preocupare
a diplomaților.