MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE
STAŢIUNEA DE CERCETARE- DEZVOLTARE ŞI

ICAS EXPERIMENTARE - PRODUCŢIE PITEŞTI

Str. Trivale Nr. 82 bis 110058 Piteşti icas.pitesti@ adslexpress.ro
Tel./Fax: 0248-220397, 0248-223077
Cont: RO53RZBR0000060000075293 Raiffeisen bank sucursala Piteşti Cod fiscal: R2607964

MEMORIU

D E P R E Z E N TA R E A

AMENAJAMENTULUI

OCOLUL SILVIC BUCUREŞTI

DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV

2
 MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE
STAŢIUNEA DE CERCETARE- DEZVOLTARE ŞI

ICAS EXPERIMENTARE - PRODUCŢIE PITEŞTI

Str. Trivale Nr. 82 bis 110058 Piteşti icas.pitesti@ adslexpress.ro
Tel./Fax: 0248-220397, 0248-223077
Cont: RO53RZBR0000060000075293 Raiffeisen bank sucursala Piteşti Cod fiscal: R2607964

MEMORIU

D E P R E Z E N TA R E A

AMENAJAMENTULUI

OCOLUL SILVIC BUCUREŞTI

DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV

ŞEF STAŢIUNE Ing. Silviu Păunescu

ŞEF PROIECT Ing. Dragoş Simion

3
4
 CUPRINS

A. Descrierea succintă a amenajamentului şi amplasarea teritoriului

studiat în raport cu aria naturală protejată de interes comunitar 7

A.1. Descrierea amenajamentului Ocolului silvic Bucureşti 7

A.2. Amplasarea teritoriului studiat în raport cu aria naturală protejată 9

A.3. Arii naturale protejate care fac parte din suprafaţa fondului
forestier 10

B. Prezenţa şi efectivele / suprafeţele acoperite de specii şi habitate de

interes comunitar în zona studiată de amenajament 10

C. Legătura dintre amenajament şi managementul conservării

ariei naturale protejate de interes comunitar 10

D. Estimarea impactului potenţial al amenajamentului asupra speciilor

şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar 10

5
6
 MEMORIU DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI

OCOLULUI SILVIC BUCUREŞTI

DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV

A. Descrierea succintă a amenajamentului şi amplasarea teritoriului studiat în raport

cu aria naturală protejată de interes comunitar

A.1. Descrierea amenajamentului Ocolului silvic Bucureşti

Conform Legii nr.46/2008 (Codul Silvic al României), amenajamentul silvic reprezintă

documentul de bază în gestionarea şi gospodărirea pădurilor, cu conţinut tehnico-
organizatoric şi economic, fundamentat ecologic, iar amenajarea pădurilor este ansamblul
de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi păstrarea pădurilor în stare
corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care
acestea le îndeplinesc.
Sarcina fundamentală a Amenajamentului Ocolului silvic Bucureşti este aceea de a
organiza şi conduce pădurile din teritoriul studiat spre starea lor de maximă eficacitate
funcţională în condiţiile respectării următoarelor principii:
a) principiul continuităţii recoltelor de lemn;
b) principiul eficacităţii funcţionale;
c) principiul asigurării conservării şi ameliorării biodiversivităţii;
d) principiul economic.
Pentru îndeplinirea acestei sarcini, prin amenajament s-au stabilit obiectivele social-
economice şi ecologice care trebuie să fie îndeplinite de pădurile din cadrul Ocolului silvic
Bucureşti. Ele sunt următoarele:

Tabelul A.1.1
Nr. Natura produsului sau a Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciului de realizat
crt. serviciului
1. Protecţia apelor - protecţia malurilor râurilor neîndiguite
Protecţia terenurilor şi a - protecţia solului de pe terenurile degradate;
2. solurilor - protecţia solului pe terenuri cu înmlăştinare
- crearea şi menţinerea unui aspect peisagistic şi de recreere în
jurul Municipiului Bucureşti;
- crearea şi menţinerea unui aspect peisagistic deosebit de-a lungul
Recrearea prin intermediul
3. şoselelor turistice de importanţă deosebită, internaţională şi
pădurilor naţională;
- crearea şi menţinerea cadrului natural în vederea asigurării
protecţiei unor obiective speciale.
- conservarea genofondului şi ecofondului forestier din rezervaţia
naturală de „Crocus moesiacus”;
Ocrotirea genofondului şi
4. - producerea de seminţe forestiere pentru specia salcâm;
ecofondului forestier - protecţia printr-o zonă tampon a nucleelor constituite ca Resurse
Genetice Forestiere (RGF).
- lemn de foioase pentru cherestea;
5. Produse lemnoase - lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări;
- vânatul;
- ciuperci comestibile;
Alte produse şi servicii în
6. - fructe de pădure;
afara lemnului - plante medicinale şi aromate;
- alte produse nelemnoase

Aceste obiective sunt în concordanţă cu legislaţia în vigoare. În vederea realizării

acestora, arboretelor studiate li s-au atribuit funcţiile ecologice, economice şi sociale
corespunzătoare. Pentru a putea îndeplini funcţiile multiple atribuite, arboretele trebuie să
aibă structuri optime (care reprezintă ţeluri în gospodărirea pădurilor), structuri pe care
amenajamentul caută să le realizeze prin adoptarea următoarelor baze de amenajare:

7
 regimul silvic:
Pentru realizarea procesului de regenerare, în arboretele din O. S. Bucureşti se aplică
regimul codru pentru arboretele cu regenerare din sămânţă şi regimul crâng pentru cele cu
regenerare pe cale vegetativă (arboretele de salcâm şi plopi indigeni).
compoziţie-ţel:
Compoziţia ţel îmbină în modul cel mai favorabil atât prin proporţie cât şi prin gruparea
speciilor, exigenţele biologice ale pădurii cu funcţiile social economice atribuite.
Compoziţia ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte şi este prezentată mai jos:
- compoziţia ţel la exploatabilitate, stabilită pentru arboretele neexploatabile şi
preexploatabile, care reprezintă compoziţia la care pot să ajungă arboretele, prin intervenţiile
care se fac până la exploatabilitate, în raport cu compoziţia actuală şi cu posibilitatea de
modificare a acesteia în direcţia compoziţiei optime;
- compoziţia ţel de regenerare, stabilită pentru arboretele exploatabile în prezent şi
pentru cele care devin exploatabile în cursul deceniului, ţinându-se seama de compoziţia
optimă şi de sistemul de cultură adoptat.
Compoziţia ţel finală (compoziţia optimă) s-a stabilit în raport de ţelurile de
gospodărire şi de condiţiile ecologice date (tipul de staţiune şi tipul de pădure).
tratament:
Prin tratamentele adoptate s-a urmărit, în principal, favorizarea regenerării naturale a
arboretelor şi asigurarea permanenţei pădurii, cu o structură corespunzătoare exercitării în
cele mai bune condiţii a funcţiilor atribuite.
Sub raportul repartiţiei pe clase de vârstă, actualele arborete din O.S. Bucureşti diferă
de structura normală.
În vederea realizării de arborete cu structura normală şi diversificată sub raportul
compoziţiei, se prevede aplicarea următoarelor tratamente:
- tăieri progresive în stejărete pure, cerete, şleauri de deal şi de câmpie de stejar, şleauri
de luncă, amestecuri de gârniţă şi cer cu stejari, cero-şleauri. Se va urmări corelarea tăierilor cu
anii de fructificaţie şi executarea lor în raport cu instalarea şi dezvoltarea seminţişurilor nobile
din speciile de valoare ce se promovează;
- tăieri în crâng în arborete de salcâm şi în plopişuri;
- tăieri rase în arboretele necorespunzătoare din punct de vedere staţional şi al
compoziţiei (cărpinete şi teişuri), în plopişuri şi aninişuri.
Tratamentele de aplicat şi intensitatea intervenţiilor s-au stabilit în raport cu condiţiile
de regenerare, temperamentul speciilor, precum şi de tipul de structură urmărit a se realiza.
În arboretele din S.U.P.”M”, arborete supuse regimului de conservare deosebită, cu
vârste peste 80 de ani, s-au prevăzut tăieri de conservare, urmate de tot complexul de lucrări
de refacere ecologică.
exploatabilitate:
Având în vedere că arboretele din Ocolul silvic Bucureşti au fost încadrate în grupa I
funcţională, s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie.
Vârsta exploatabilităţii s-a stabilit numai pentru arboretele pentru care se
reglementează procesul de producţie în raport cu specia preponderentă, corespunzătoare
compoziţiei ţel la exploatabilitate.
Aceasta s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, în raport cu caracteristicile sale
actuale (compoziţie, vârstă, structură, clasă de producţie, consistenţă, vitalitate, etc.) şi cu
ţelurile de producţie sau protecţie fixate.
Vârsta exploatabilităţii este de 100 ani la S.U.P. „A” pentru U.P. II, 92 ani la S.U.P. „A”
şi 25 ani la S.U.P. „Q” pentru U.P. III, 89 ani la S.U.P, „A” şi 25 ani la S.U.P. „Q” pentru U.P. IV,
96 ani la S.U.P.”A” şi 25 ani la S.U.P. „Q” pentru U.P. V şi 92 ani la SUP „A” şi 26 ani la SUP
„Q” pentru U.P. VI.

8
 ciclu:
Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în
ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente.
Ciclul s-a stabilit în funcţie de vârsta medie a exploatabilităţii cu luarea în considerare
a următoarelor elemente:
- formaţiile şi speciile forestiere care compun pădurea;
- funcţiile social economice atribuite arboretelor;
- structura şi provenienţa arboretelor;
- media vârstei exploatabilităţii;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în
ansamblul său.
Pe baza considerentelor arătate, ciclul s-a stabilit prin rotunjirea în plus a mediei
vârstei exploatabilităţii. Pentru S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite ciclul este de
100 ani pentru U.P. III Afumaţi, U.P. IV Valea Mocanului, U.P. V Jilava şi U.P. VI Râioasa şi de
110 ani pentru U.P. II Băneasa. Pentru S.U.P. „Q” – crâng simplu salcâm, ciclul de producţie
este de 25 ani pentru U.P. III Afumaţi, U.P. IV Valea Mocanului şi U.P. V Jilava şi de 30 ani
pentru U.P. VI Râioasa.
Se recomandă menţinerea mărimii ciclului de la o amenajare la alta, în scopul
realizării şi menţinerii unei structuri normale a claselor de vârstă.
Având în vedere cele expuse pe scurt, amenajamentul Ocolului silvic Bucureşti a
reglementat procesele de producţie lemnoasă şi de bioprotecţie, astfel încât structura
arboretelor şi a pădurii să fie pusă de acord cu obiectivele ecoprotective atribuite.
Reglementarea proceselor de bioproducţie forestieră constă în:
a) stabilirea cuantumului normal al recoltelor;
b) elaborarea planurilor de amenajament.
Ea se realizează prin aplicarea principiilor de amenajare a pădurilor, expuse anterior şi
urmăreşte în permanenţă ameliorarea structurii fiecărui arboret şi a pădurii în ansamblul ei, în
vederea creşterii eficacităţii funcţionale a acestora.
Sintetic, conţinutul Amenajamentului Ocolului silvic Bucureşti este următorul:
1) Situaţia teritorial - administrativă
2) Organizarea teritoriului
3) Gospodărirea din trecut a pădurilor
4) Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere
5) Stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii şi a bazelor de
amenajare
6) Reglementarea procesului de producţie lemnoasă şi măsuri de gospodărire a
arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
7) Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului
8) Protecţia fondului forestier
9) Instalaţii de transport, tehnologii de exploatare şi construcţii forestiere
10) Analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor
11) Diverse
12) Planuri de recoltare şi cultură
13) Planuri privind instalaţiile de transport şi construcţiile forestiere
14) Prognoza dezvoltării fondului forestier
15) Evidenţe de caracterizare a fondului forestier
16) Evidenţe privind aplicarea amenajamentului

A.2. Amplasarea teritoriului studiat în raport cu aria naturală protejată

Studiul a fost realizat pentru fondul forestier proprietate publică a statului administrat
de Ocolul silvic Bucureşti, Direcţia silvică Ilfov.

9
 Localizarea geografică şi administrativă este următoarea:
a) Din punct de vedere geografic pădurile Ocolului silvic Bucureşti sunt situate în
partea sudică a ţării, în Câmpia Română, subţinutul câmpiei forestiere, districtul Vlăsiei.
b) Din punct de vedere administrativ, pădurile ocolului se află pe teritoriul municipiului
Bucureşti şi al judeţelor Ilfov şi Ialomiţa.
Coordonatele STEREO 1970 pentru poligonul care include suprafaţa studiată sunt
următoarele:

Coordonate Coordonate
Nr. crt. Nr. crt.
X Y X Y
1 302292,94 593395,92 17 343831,69 602631,02
2 314803,88 589630,21 18 347026,83 599195,16
3 316649,11 593971,28 19 346195,22 596590,91
4 311613,81 600507,79 20 352060,26 592170,24
5 319879,14 605855,84 21 350544,15 585203,68
6 322269,95 597348,99 22 344902,82 582363,57
7 330276,38 590065,37 23 347704,03 577967,22
8 337102,90 599606,86 24 340078,51 568746,56
9 335711,87 604420,08 25 333464,53 577111,29
10 338604,72 608051,53 26 329651,77 575127,09
11 339786,49 607066,73 27 332102,83 571236,53
12 341202,14 608543,93 28 321442,66 567151,42
13 342396,21 607300,62 29 315956,95 572209,17
14 341805,33 606032,69 30 313583,70 576294,27
15 342256,01 604688,16 31 310821,39 581079,68
16 344663,31 605125,82

A.3. Arii naturale protejate care fac parte din suprafaţa fondului forestier

În suprafaţa fondului forestier al Ocolului silvic Bucureşti nu sunt arii protejate/situri

Natura 2000.
In fondul forestier aparţinând O.S.Bucureşti se regăseşte Rezervaţia Naturală de
Crocus moesiacus (brânduşa galbenă de câmpie), în U.P.VI Râioasa (u.a. 26A, 26B, 26C,
46A, 46B, 46C, 46D, 47A, 47B, 48A şi 48B).

B. Prezenţa şi efectivele / suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes

comunitar în zona studiată de amenajament

Nu este cazul.

C. Legătura dintre amenajament şi managementul conservării ariei naturale

protejate de interes comunitar

Nu este cazul.

D. Estimarea impactului potenţial al amenajamentului asupra speciilor şi

habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

Nu este cazul.

10