1. Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 2,5 ani.

+
2. Examenul de model in ortodontie: importanta in evaluarea pacientului purtator de anomalie dento-
maxilara +
3. Dezvoltarea ocluziei dentare in dentitia mixta, pana la canin-premolar 1.+
4. Formula dentara la rozatoare, la carnivore, la primate si la om +
5. Indicii lui Pont: definitie, semnificatie.+
6. Diastema: semen clinice, diagnostic pozitiv si diferential.+
7. Anodontia: definitie, diagnostic pozitiv si diferential +
8. Incluzia dentara: definite, diagnostic pozitiv si diferential+
9. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala Americana: criterii, clase de anomalii.+
10. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala germana: criteria, clase de anomalii.+
11. Relatii anormale si patologice de ocluzie in plan sagital.+
12. Gutiera frontala cu plan inclinat: alcatuire, indicatii+
13. Crosetul ortodontic de sarma, descriere, actiuni, indicatii +
14. Crosete de sarma: reguli de clasificare +
15. Arcul vestibular in variant clasica;forma si mod de actiune. +
16. Arcul in forma de ciuperca. Indicatii.+
17. Inelul in plan inclinat: alcatuire, indicatii.+
18. Surubul ortodontic: descriere, indicatii.+
19. Crosetul in delta : alcatuire, indicatii.+
20. Crosetul Schwarz: alcatuire, indicatii.+
21. Arcul caninului :alcatuire, indicatii.+
22. Arcul in “S” : alcatuire , indicatii.+
23. Arcul in diapazon: alcatuire, indicatii.+
24. Partile componete ale aparatelor functionale de tip monobloc.+
25. Arcurile vestibulare active pe canin: forma, mod de actiune.+
26. Aspecte radiologice in reincluzia dentara.+
27. Aspecte radio in incluzia dentara
28. Baza placii aparatelor artodontice mobilizabile maxilare: descriere.+
29. Baza placii aparatelor ordodontice orthodontic mobilizabile mandibulare: descriere+
30. Crosetul Adams: alcatuire, indicatii.+
31. Semne radiologice in rotatia mandibulara de tip anterior.+
32. Semne radiologice in rotatia mandibulara de tip posterior.+
1. Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 2,5 ani.
- Are loc euptia DT si constituirea ocluzie dintilor temporari.
- Declansata la 6 luni postnatala
- Are un interval ciclic de 6 luni , terminanadu-se dupa 30 de luni
- mai intai erup cei inferiori apoi cei maxilari , cu exceptia IL
- ordinea/secventa de eruptie este cea care se topografiaza, cu exceptia C care se interpune secvential
intre MI si MII: IC,IL,M,C,M2
- eruptia incisivului inferior si superior care realizeaza primele relatii ocluzale ofera stabilitate
mandibulei si se caracterizeaza printr-un grad de supraacoperire datorita absentei dintilor laterari.
- M1 deciduali produc prima inaltare de ocluzie
- C si M2 perfecteaza inaltarea ocluziei
- dezvoltarea ocluziei temporare se incheie la 2,5 -3 ani.

2. Examenul de model in ortodontie: importanta in evaluarea pacientului purtator de anomalie

dento-maxilara
- necesar in stabilirea diagnosticului si a planului de tratament
- posibilitati de prognostic in evolutia arcadelor dento-alveolare = trecerea de la dentitia mixta la cea
definitiva
- permite vizualizarea fiecarei arcade in parte cat si o viziune tridimensionala a relatiei statice: in plan
sagital, transversal si vertical.
- se apreciaza pe model: nr, felul, forma si pozitia dintilor, gradul de aliniere sau malpozitie si
necesarul de spatiu pentru alinerea fiecarui dinte
- se precizeaza pozitia V/P a fiecarui dinte, marcandu-se lipsa/ excesul de spatiu de pe arcada
- rotatiile sunt descrise in functie de fata dintelui deplasata de pe linia arcadei(meziala, distala sau
ambele), se specifica valoarea rotatiei (in grade) si se determina necesarul de spatiu pentru aliniere
- se aproximeaza gradul de adancime a boltei, prezenta/absenta torusului palatin

3. Dezvoltarea ocluziei dentare in dentitia mixta, pana la canin-premolar 1.

 reprezentata de eruptia grupului incisiv-molar, care debuteaza in jurul varstei de 6 ani.
 Secventa de eruptie marcheaza 3 tipare:
o Tipul M care este cel conservator mai frecvent la baieti si in mediu rural
o Tipul IM sau tiparul de trecere
o Tipul I mai frecvent la fete si in mediu urban
 IC inf erup in pozitie L fata de cei temp, sunt mai voluminosi, necesita mai mult spatiu, iar in
eruptie acestia executa o miscare catre V sub actiunea limbii = marirea perimetrului arcadei
 IC sup erup cu axul de inclinare > decat cei temporari + inclinatie usor D = diastema, acest spatiu
rezerva necesar alinierii C si M2
 IL inf erup dupa sau in acelasi timp cu IC sup, in pozitie L fata de predecesori.
 IL superiori, erup usor P, cu o usoara disto-rotatie peste IC.
 Pe masura ce C migreaza in maxilar, IL isi regleaza pozitia = reducerea diastemei si corectarea
mezio-pozitiei
 Eruptia M1= modifica lungimea arcadei si se produce a2a inaltare a ocluziei
 A2a perioada a dentitiei mixte = eruptia C sau P si se incheie cu M2.
 A 2a etapa, C-Pm, are secventa diferita si variaza de la fete la baieti, de la maxilar la mandibula.
o Fete maxilar P1-C-P2 o Baieti maxilar P1-P2-C
o Fete mandibula C-P1-P2 o Baieti mandibula C-P1-P2
 La 12-13 ani urmeaza eruptia M2 definitiv = dupa. A3a inaltare de ocluzie
 In incongruienta zonei laterale, cele mai mari consecinte le suporta P2 si C care erup ultimii
4. Formula dentara la rozatoare, la carnivore, la primate si la om
 Primele vertebrate: pestii dintii se aduna in jurul orificiului bucal, rezulta dinti specilizati:
o Sunt placoizi
o Sunt asezati pe os si nu au radacini
o Maxilarul este mobil, se misca prin articulatia cuadro-scoamoasa
 Batracineii
o o dezvoltare mare a tesutului desmal
o cantitatea de os e limitata
o creste extremitatea cefalica
o spatiul dinre oase este completat de tesut desmal care nu se ostifica
o apare limba, este membranoasa
o nu au dinti
 Reptilele: crocodili
o Apare al2lea model de ostificare, ostificarea desmala
o Apare palatul dur
o Apare procesul alveolar
o Apar dintii cu coroana si radacina
o 3 generatii de dinti, asezate pe 2 randuri, unul extern si unul intern
o Apare articulatia temporo-mandibulara
o Separarea cailor aeriene si digestive
o Apare prima ocluzie: contactul unui dinte cu 2 antagonisti
 Rozatoare
o Incisivii au forma unei dalti ce se ascut prin roadere, cresc continuu
o Dintii posteriori au suprafete late si creste de smalt orientate transveral
o Condilii mandibulari iau forma alungita sagital
o Formula dentara 1 IC, 1-2 IL, 4 Pm, 3 M
 Carnivorele
o Grup incisiv la dimenziuni foarte mici + limba aspra
o Caninul depaseste planul de ocluzie, are forma de pumnal
o Se diferentiaza incisivii pentru taierea alimentelor si dintii jugali
o Molarii superiori prezinta 2 randuri de cuspizi taiosi
o ATM condilii nu prezinta decat rotatie, nu potface propulsie sau lateralitate
o 3I, 2C, 3Pm, 3M
 Primate
o Lemurienele au inca 3 Pm pe fiecare hemiarcada, antragoidele au 2 Pm ca si omul
o Incisivii au margini taioase
o Canini se reduc dimensional, depasesc totusi suprafata ocluzala a celorlalti dinti
o Pm si M isi reduc dimensiunea cuspizilor
o Formula dentara: 2 I, 1C, 3Pm, 3M

5. Indicii lui Pont: definitie, semnificatie.

 raporteaza latimea arcadelor, masurata la nivel P si M si lungimea la nivel P la suma diametrelor
maxime ale celor 4 I sup (28-34 normodontie, < 28 microdontie, >34 macrodontie);
 Valoarea calculata (ideala) este raportata la cea reala (masurata)
IP= ip= (SI x 100)/80 sau IM=im=(SI x 100)/64
 Repere:
 IP reprezinta distana interpremolara sup: distanta din centrul s.intercuspidian al PM 1 sup;
 ip reprezinta distanta interpremolara inferioara: distana de la punctul cel mai vestibular al punctului
de contact dintre P1 si P2 la nivel ocluzal
 IM reprezinta distana intermolara superioara: distanta din centrul santului intercuspidian al M1
  im reprezinta distanta intermolara inferioara: distanta de la varful cuspidului medio-V al M1
LP = IP/2 (sup); lp = IP/2-2 (inf)
LM = Si x 0,83 (sup); lm = Si x 0,83 – 4 (inf)
 lungimea anterioara superioara = de la punctul interincizal sup, pe LM, pana la IP sup;
 lungimea anterioara inferioara = de la punctul interincizal inf, pe LM, pana la IP inf;
 Chateaux – adauga lungimea posterioara: de la LM de la punctul interincizal la intersectia cu o tangenta
perpend la FM a M1 cel mai distal situat
 se iau in considerare diferentele > 1,5-2 mm;
 nu au semnificatie in micro/macrodontii, absenta/malpozitia dintilor de reper sau meziogresiuni
generalizate.

6. Diastema: semene clinice, diagnostic pozitiv si diferential.

Defintie: Entiate morfofunctionala caracterizata prin prezenta unui spatiu interincisiv intre incisivii centrali
superiori, mai rar inferiori.
Semne clinice
 Distema cu coroanele I paralele: fren inserat pe creasta, sept osos, anodontie de IL
 Diastema cu coroane divergente: insuficienta de spatiu la nivelul bazei osoase
 Diastema cu coroane convergente: meziodens neerupt sau odontom
Diagnostic pozitiv: examen clinic si examen radiologic
Diagnostic diferential: trema
Tulburari: fonatorii – vocea siflanta, scheletale, functionale, ocluzale, fizionomice

7. Anodontia: definitie, diagnostic pozitiv si diferential

 Anomalie de numar ce se caracterizeaza prin lipsa congenitala a cel putin 1-2 dinti
 apare in perioada de formare, diviziune a lamei dentare si de evolutie a germenilor dentari
 clinic:
o persistenta unui DT peste timpul normal de exfoliere si absenta DP;
o Rx: abs DP din maxilare.
o Frecvent la dintii terminali ai grupurilor dentare: IL, P2, M3;
o Anodontia de IL insotita de: diastema, prezenta C temp si perm pe arcada, IL deciadual sau
spatiu edentat, C perm erupe in locul IL + diastema.
o Anodontia de P2: prezenta M II, peste timpul normal de exfoliere, deplasarea M1 si P1 catre
spatiul liber si reincluzia MII.
 Diagnostic pozitiv:
o Lipsa unuia sau mai multor dinti de pe arcada
o Anomalii de pozitie, inghesuiri, migrari,rotatii,basculari
o Persistenta unui dinte temporar pe arcada peste timpul normal de eruptie a dintelui
permanent
o RX: absenta dintelui permanent
 Diagnostic diferential:
o Incluzia dentara
o Anodontia falsa
o Pseudoanodontia
o Reincluzia
8. Incluzia dentara: definite, diagnostic pozitiv si diferential
- caracterizata prin ramanerea dintelui in maxilar dupa timpul normal de eruptie, care poate fi
generate de: tulburarile dezvoltarii maxilarului, pierderea spatiului prin migrari, obstacole, factori
care tin de dinte.
- clinic:
o absenta dintelui de pe arcada, cu persistenta de cele mai multe ori a DT.
o Poate fi raportata la planul de ocluzie: incluzie superficiala, medie, profunda.
o Fata de arcada dentara, dintele poate fi V, O, pe mijlocul arcadei
o Axul dintelui: oblic, orizontal sau vertical;
o In raport cu tesutul in care se gaseste: incluzia este osoasa sau submucoasa.
o RX: prezenta dintelui, gr. de dezvoltare, relatiile cu elementele regiunii
- diagnostic diferential: inclavare, anodontie, reincluzie

9. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala Americana: criterii, clase de anomalii.

Criteriu principal - relatiile mandibulo-maxilare in plan sagittal:
1. cele 2 baze maxilare sunt plasate correct in plan sagittal = modificari la nivel dento-alveolar;
2. maxilarul inferior situat distal de cel superior;
3. maxilarul inferior situat mezial de cel superior
Clasa I – raport neutral – varful cuspidului MV al M1 sup in dreptul primului sant intercuspidian al M1 inf
= anomalie la nivelul grupului frontal,
Clasa II – raport D: santul intercuspidian inferior plasat D de varful cuspidului MV sup.
2 diviziuni in functie de raporturile frontale in plan vertical:
a. diviziunea 1: malocluzie cu rap D bilateral si ocluzie adanca in acoperis
b. diviziunea 2: malocluzie cu rap D bilateral si ocluzie adanca acoperita;
- atunci cand raporturile sunt distalizate unilateral = subdiviziunea a2a
Clasa a III-a raport M – santul intercuspidian inferior este plasat mezial fata de varful cuspidului MV sup

10. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala germane: criterii, clase de anomalii.
Coceptia: aceiasi factori etiologici in aceleasi conditii sau aceleasi forme de anomalii
1. sindrom cu compresie de maxilar, cu 2 variante:
- cu protuzie, cu sau fara spatiere
- cu inghesuire
2. sindrom de ocluzie incrucisata
3. sindrom progenic, care poate fi:
- de conducere fortata
- fals (retrognatism maxilar)
- adevarat
4. sindrom de ocluzie adanca acoperita
5. sindrom de ocluzie deschisa, cu variantele dento-alveolara si gnatica
6. alte anomalii sau grupa anomaliilor momo-cauzale, urmari ale pierderii precoce a dintilor temporari din
zona de sprijin Korkhaus, sau anomalii izolate, transpozitia, incluzia
11. Relatii anormale si patologice de ocluzie in plan sagital.
- La nivelul molarilor
o Raportul neutral: varfului cuspidului MV al M1 sup in dreptul primul sant vestibular al M1 inf
o Reperul inferior ocupa o pozitie mai distala si poarta denumirea de raport distalizat
o Reperul inferior plasat spre mezial fata de cel superior si se va denumi report mezializat
- La nivelul caninilor
o Raportul neutral: pozitia varfului caninului inferior intre IL si C superior
o Varful C inf plasat spre distal de reperul superior = raport distalizat
o Varful C inferior plasat spre mezial fata de reperul superior = raport mezializat
- La nivelul incisivilor
o Raportul neutral: contactul dintre MI ale I inferiori cu FP ale I sup supracingular
o Muchia incizala inferioara poate fi plasata oral de zona supragingulara, poarta denumirea de
inocluzie sagitala (over-jet)
o Muchia incizala inferioara poate fi plasata anterior celei superioare si poarta denumirea de
raport/ocluzie inversa. Cand exista spatiu intre dintii inf si sup = incocluzie sagitala inversa
o In conditiile in care intre dintii superiori si inferiori exista spatiu invers, atunci avem inocluzie
sagitala inversa

12. Gutiera frontala cu plan inclinat : alcatuire, indicatii

 Plasata in regiunea I mandibulara, este un aparat functional fix care utilizeaza forta muschilor
ridicatori ai mandibulei – realizeaza saltul articular si V grupului I sup.
 Mecanismul de actiune: la contactul planului inclinat cu arcada antagonista, forta m. ridicatori se
descompune in forte care vestibularizeaza dtii sup si lingualizeaza pe cei inf.
 Trebuie sa fie suficient de inalta pentru a realiza decuspidarea, planul inclinat = 30-45° a.i sa
cuprinda FP a dtilor angrenati invers, sa nu produca leziuni parodontale.
 Nr de dinti cuprinsi este dublu fata de a celor angrenati invers;
 Se extinde pana la 0,5 mm deasupra coletului, subtiata si bizotata pt protectia parodontiului;
 Indicata in: angrenajele inverse frontale fara incluzii sagitale

13. Crosetul ortodontic de sarma: descriere, actiuni, indicatii (crosetul direct)

 Se confectioneaza din sarma elastica de 0,7 mm diametru
 Este alcatuit:
1. o portiune rectilinie, ansa, plasata sub ecuatorul anatomic al dintelui in 1/3 V de colet
2. o portiune paralela cu mucoasa gingivala bucala
3. o zona de retentie care este cuprinsa in placa – convexitatea DL in 1/3 V de colet
 Caracteristici si indicatii:
1. utilizata in stabilizarea aparatelor ortodontice
2. previne migrarea in zonele edentate a dintilor vecini bresei.
3. Nu impiedica infundarea aparatelor, ci numai desprinderea lor = utilizat la stabilizarea
mentinatorului de spatiu si mai putin la stabilizarea ap. Orto prevazute cu elemente de actiune
 Actiune: limiteaza M sau D dintele/sectorul de dinti asupra carora se exercita forte de mez./distaliz.

14. Crosete de sarma: reguli de realizare

1. nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc (scade elasticitatea si rezistenta Mc)
2. nu se folosesc clesti cu falci ascutite / cu muchii (lasa crestaturi in sarma)
3. nu se incalzeste sarma inainte sau in timpul prelucrarii ( isi pierde elasticitatea)
4. sarma se fixeaza in cleste si se indoaie cu mana
5. concomitant cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de tractiune in axul ei
6. indoirea sarmei se face treptat si in unghiuri rotunjite
7. curburile largi se realizeaza prin indoirea sarmei cu mana
15.Arcul vestibular in varianta clasica: forma si mod de actiune
- este format dintr-o portiune centrala = curbura pricipala si 2 bucle laterale = bucle de activare
- arcul paraseste placa prin nisa masticatorie dintre C si P1 sup, ocolind coletul C la 0,5-1mm pana la
jumatatea FM (bucla de activare), de unde prezinta un traseu paralel cu planul de ocluzie la jumatatea
inaltimii coronare a celor 4 I sup, pana la FM a C de partea opusa. Aici formeaza simetric o bucla de
activare si patrunde prin nisa masticatorie dintre C si P1
- confectionata din sarma crom-nichel, cu diam. de 0,7mm
- actiunea principala – retrudarea incisivilor, prin tensionarea (activarea) - ingustarea buclelor de activare
+ slefuirea din placa P la nivelul dintilor frontali ( nu depaseste 1-1,5 mm/sedinta);
- activarea arcului: intre 7-14 zile

16.Arcul in forma de ciuperca. Indicatii.

- realizat din sarma de otel inoxidabil foarte elastica, de 0,6-0,7 mm;
- actioneaza pe un grup de 2-4 dinti;
- portiunea centrala este in contact cu FP, in 1/3 medie = curbura principala;;
- de o parte si de alta = bucla de activare „S” largi si stranse, apoi arcul patrunde in placa cu 2 retentii;
- actioneaza prin V dintilor + aliniere, actionand pe rand pe dintii intalniti
- pt a evita deplasarea arcului pe FO a dintilor = prelungirea placii in zona frontala, deasupra arcului sau
o bara metalica de stabilizare;
- se activeaza la 7-14 zile prin deschiderea buclelor S
Alcatuire:
- O curbura principala
- 2 bucle de activare in forma de S
- 2 retentii
Indicatii:
- Actioneaza pe un grup de 2-4 dinti
- In vestibularizarea + alinierea dintilor pe care se aplica
- derotarea dintilor mai ales a frontalilor

17.Inelul in plan inclinat: alcatuire, indicatii.

 Se utilizeaza in angrenajele inverse monodentare, folosindu-se forta muschilor ridicatori ai
mandibulei
 Amplasarea aparatului se face pe dintele malpozitionat care angreneaza invers
 Incercuieste dintele in 1/3 medie si ofera o buna ancorare prin suprafata mare de contact
 Indicatii: dinti izolati fara retentivitati anatomice

- Se foloseste in tratamentul angrenajelor inverse incisive

- pot fi folosite şi cape de celuloid fixate cu acrilăt autopolimerizabil
- Se confecţionează cu uşurinţă în cabinet sau laborator, din tablă de wipla
- prin metoda plicaturării sau prin lipire, şi se fixează pe dinte prin cimentare.

18.Surubul ortodontic: descriere, indicatii.

- este alcatuit dintr-un surub median filetat in 2 directii: la un capat “pe dreapta” si la celalalt “pe stanga”
- la fiecare capat exista cate o piulita
- prin rasucirea surubului intr-un sens sau altul cele 2 piulite se indeparteaza/se apropie in acelasi timp
- in zona centrala prezinta 2 tuneluri perpendicular unul pe altul; in aceste tuneluri se introduce o tija de
sarma numita “cheita de activare” cu ajutorul careia surubul se poate rasuci.
- la o rasucire completa a surubului, cele 2 piulite se apropie sau se indeparteaza 1 mm
- Cele 2 extremitati sunt prinse una de alta, in piulite, cu 2 tije culisabile
- functii: pastreaza stabilitatea fragmentelor placii orto, permit actionarea ap. ortodontic foarte precis
- Indicatii:
o Deplasarea spre vestibular a unei hemiarcade
o Largirea simetrica a arcadei dentare superioare
o Alungirea arcadei dentare

19.Crosetul in delta : alcatuire, indicatii.

- confectionata din sarma de 0,7 mm diametru, elastica.
- Croset ocluzo-interdentar ca si crosetul Stahl, utilizand aceeasi zona de retentie - retentivitatea
anatomica in sens vertical a spatiului interdentar
- Deosebirea dintre ele: la nivelul ansei – forma triunghiulara, asemanatoare literei grecesti delta.
- ansa este plasata cu varful spre spatiul interdentar si baza spre mucoasa jugala, sprijinindu-se cu cele 2
laturi ale sale pe fetele aproximale ale dintilor pe care se aplica = permite o retentivitate mai crescuta si
realizarea unei bucle elastice de dimensiuni marite fara a leza mucoasa jugala.
- indicatii: blocarea egresiunii dintilor pe care se aplica si ofera stabilitate aparatului orthodontic

20.Crosetul Schwarz: alcatuire, indicatii.

 Croset “ sageata” sau “trefla”, pluridentar, aplicat pe 2-4 dinti
 Confectionat din sarma 0,7 mm diametru, elastica;
 Alcatuire:
- Anse romboidale, situate in spatiul interdentar, unite la nivelul mucoasei fixe prin portiuni
orizontale, paralele cu aceasta la 0,5-1mm distanta
- Crosetul iese din placa distal, la 1-2 mm de ultimul molar prezent pe arcada, apoi patrunde din nou
in placa printr-o bucla traverseaza nisa masticatorie intre C si Pm1
- Se fixeaza cu retentie in placa
- Planul anselor – cudat pe diametrul mic al rombului a.i. prima portiune a ansei sa fie perpendiculara
pe muchiile proximo-V ale sp interdent., iar cealalta portiune impreuna cu zonele de legatura sa fie
paralele cu mucoasa fixa.
- Cudarea anselor - in cabinet cu cleste special = activare
- Zona de retentie reprezentata in plan vertical de retentivitatea santului interdentar
 Indicatii:
- La stabilizarea aparatelor ortodontice
- Se aplica exclusiv in zonele laterale in dentitia definitiva - determina o actiune lenta si blanda
 Caracteristici si indicatii:
- Ofera o buna stabilitate a aparatelor;
- Aplicat doar pe zonele laterale, in DP;
- Datorita lungimii – grad de elasticitate ridicat = actiune lenta si blanda in zona de sprijin;
- Lasa F. Oc. libera a zonei de sprijin = permite egresiunea acesteia
- Prezinta multe plieri ale sarmei – repararea lui doar in laborator;
- Indoiturile – zone de retentie pt alimente = igiena deosebita, nu se utilizeaza in masticatie
- Adaptarea – cu mana fara a utiliza clestele
- Activarea – coborarea si infundarea anselor in sp interdentar, cat mai aproape de papila
21. Arcul caninului : alcatuire, indicatii.
- Confectionat din sarma elastic de otel inoxidabil, cu diametrul de 0,7 mm;
- este alcatuit dintr-o bucla circulara de 4-6 mm prelungita anterior cu o portiune rectilinie paralela cu
mucoasa fixa la 0,5 mm de aceasta si incheiata cu o “gheruta” intim adaptata la coletul C, pe
muchia MV
- la cealalta extremitate bucla se prelungeste cu o portiune care traverseaza planul de ocluzie prin nisa
masticatorie dintre P2 si M1
- daca se extrage P1 pentrua crea spatiu necesar alinierii C, arcul patrunde prin nisa dintre M1 si M2;
- actiunea arcului: distalizarea, egresiune, palatinizare a dintelui pe care se aplica. Actiunea se obtine
prin scurtarea ansei in forma de gheruta cu 1-1,5 mm.
- activarea – a.i in pozitia de repaus, vf “gherutei” sa fie in 1/3 D a F.V. a C;
- actiunea de P – prin activarea intregului complex spre P.
- arcul de distalizare – forma literei V, cu brate de 20-25 mm, unul pe FM a C si celalalt patrunde in
placa din nisa masticatorie dintre P1 si P2.
- La nivelul varfului, “V”-ului – arcul prezinta bucla ciruculara = elasticitate.
- Actiunea de distalizare = prin inchiderea buclei
- Indicatie: repozitionarea C in mezio-vestibulo-infrapozitie

22. Arcul in “S” : alcatuire , indicatii.

- Confectionat din sarma de wipla de 0,6-0,7 mm diametru, foarte elastica;
- portiune retentiva , in placa + o portiune activa, in forma literei S
- se realizeaza la o distanta de 0,5 -1 mm de mucoasa P
- actiune: vestibularizarea dintelui si deplasarea lui spre M/D. Cand e necesara o M/D marcanta,,
capatul arcului va incadra dintele pe fata opusa directiei in care dorim sa il deplasam
- pentru a mari elasticitatea arcului – bucle circulare, a.i. creste si lungimea arcului
- activarea: deschiderea selective a buclelor “S”-ului;
- indicatii:
o vestibularizarea dintelui + deplasare catre M/D
o derotarea dintelui – extremitatea S-ului este orientata spre marginea dintelui in malpozitie;
o distalizarea unui dinte lateral – arcul in S cu 2 bucle circulare

23.Arcul in diapazon: alcatuire, indicatii.

- Confectionat din sarma de otel inoxidabil, foarte elastic, de 0,7 mm diametru;
- este alcatuit dintr-o portiune libera si elastica de minim 15 mm si maxim 20 mm + o portiune
retentiva cu care se angajeaza in placa
- zona de retentie: deplasata pe directia in care arcul va actiona, iar ansa se modeleaza la o distanta de
1 mm de mucoasa, pana cand vine in contact cu fata proximala a dintelui in 1/3 de colet
- pt stabilitatea arcului pe dinte – indoirea capatului ansei spre dinte, luand contact cu muchia V-prox
- actiune: deplasarea dintilor in sens M/D;
- dezavantaj: spatiu > necesar. Din acest motiv s-a introdus o bucla circular, de 3-4 mm diametru, a.i.
acesta ocupa 5-7 mm. Bucla: confectionata, a.i. sa actioneze prin desfacerea ei nu prin strangere.
- Indicatii:
o vestibularizarea dintilor palatinizati – bratul diapazonului sprijinit in sens ocluzal pt a nu
aluneca pe FO a dintilor pe care se aplica.
o Deplasare spre mezial sau distal a dintilor;
24. Partile componete ale aparatelor functionale de tip monobloc.
- placa palatinala
- placa mandibulara
- masa interocluzala
25.Arcurile vestibulare active pe canin: forma, mod de actiune.
 Arc vestibular cu bucle rotunjite sau dreptunghiulare, curbura principala se intinde in 1/3 medie a
fetei vestibulare a caninului. Actiunea lui este:
1. Oralizarea incisivilor: arcul actioneaza la nivelul coroanelor dentare la distanta de centrul de
rezistenta
2. Derotarea incisivilor prin cuplu de forte. Una din forte preseaza asupra dintelui la nivelul
unei muchii, iar cealalta la nivelul celeilalte muchii
3. Egresiunea incisivilor prin actiunea pe verticala
 Arc vestibular cu bucle triunghiulare. Are actiune de distalizare, oralizare si disto-oralizare

26. Reincluzia:
Este tendința de reîntoarcere în profunzimea osului a unui dinte care a fost parțial sau total erupt,
fenomenul interesând mai mult dinții temporari, și anume molarul II temporar

27. Incluzia:
- Reprezintă persistența în os a dintelui peste perioada de erupție cu mai mult de un an, rădăcina
dintelui urmând să aibă o evoluție completă
- Formele clinice sunt reprezentate de incluzia intraosoasă completă și de incluzia submucoasă
- Diagnosticul se pune pe inexistența dintelui pe arcadă și pe baza examenului radiologic

28.Baza placii aparatelor ortodontice mobilizabile maxilare: descriere.

- sagital pe LM de la nivelul dintilor frontali pana la intersectia LM cu o tangenta la FM a M1
- de-a lungul arcadei, se extinde de o parte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe arcada
- vertical, in zona frontala – forma si contactul placii cu dintii sunt variabile in fuctie de scopul
terapeutic, iar in zona laterala sunt in contact cu 1/3 de colet si medie a dintilor din zona de sprijin
- placa va fi decoletata pentru a feri parodontiul marginal de traumatisme
- grosimea de 2- 3 mm, zona orala se lustruieste
- Se realizeaza din acrilat termo, foto sau baropolimerizabil
- baza poate sa fie unica sau din fragmente multiple:
o pe lina mediana – dilatare simetrica
o In V/Y – marire radiara a arcadei dentare si alveolare
o in L – dilatare asimetrica;
o Trapez – fragmentul mic se indeparteaza V, alungind arcada alveolara
o Atipic – sectional

29.Baza placii aparatelor ordodontice ortodontic mobilizabile mandibulare: descriere

- Placa este limitata lingual de jocul planseului, pe care nu trebuie sa nu il lezeze
- Grosime de 2-3mm, cu suprafata orala lustruita
- Variatii:
o Pe linia mediana – largire simtrica a arcadei
o Paramedian
 unilateral - D fragmentului mic + V si usoara rotatie a fragmentului mare
 bilateral – largire radiara (expansiune)
- Se realizeaza din acrilat termo, foto sau baropolimerizabil;
30.Crosetul Adams: alcatuire, indicatii.
- Denumit si croset universal, confectionat din sarma de 0,7 mm diamentru, elastica;
- 2 anse ovale care vin in contact cu fetele aproximale ale dintilor unite V cu portiune de sarma
rectilinie, la distanta de FV
- cele 2 anse se continua in sens ocluzal de o parte si de alta, cu cate o bucla, care traverseaza planul
ocluzal prin nisele masticatorii si se termina cu retentii in placa
- zona de retentie – divergenta fetelor aproximale ale dintilor laterali si frontali
Caracteristici:
- ofera stabilitate aparatului ortodontic
- utilizat pe dintii laterali si frontali – singurul care permite acest lucru;
- se accidenteaza relativ greu, reparatia numai in laborator;
- portiunea de sarma rectilinie care continua cele 2 anse V, poate prezenta mai multe forme, in
functie de situatia clinica (carlig, buton)
- la nivelul ei se pot suda elemente auxiliare: tubusoare, arcuri etc;
- se poate aplica pe dinti izolati/arcade integer, monodentar/pluridentar;
- blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica
- pe dintii frontali – inghesuirea acestora;
- dinti in eruptive
- dinti mono/pluriradicular pe arcade integre
Indicatii:
- Ofera stabilitate apartelor ortodontice
- In blocarea egresiunii dintilor pe care se aplica
- Se utilizeaza pe dintii laterali si frontali
- Poate fi aplicat pe dintii izolati, monodentar sau pluridentar
Activarea: coborarea anselor catre colet, in zona mai ingusta a coroanei, in sens M-D

31. Semne radiologice in rotatia mandibulara
de tip anterior.
- canalul mandibular curb
- condil inalt cu dezvoltare anterioara
- curbura preangulara stearsa
- ramul ascendent lung
- ramura orizonatala ingusta/micsorata
- simfiza de dimensiune redusa
- unghiul mandibular accentuat
- volum dentar redus cu coroane inalte
32. Semne radiologice in rotatia mandibulara
de tip posterior.
- canal dentar drept
- condil subtire, cu crestere in sus si inapoi
- curbura preangulara marcata
- ramul vertical scurt si ingust
- ramura orizonatala lata si inclinata
- simfiza de dimensiune mare
- unghi mandibular deschis
- volum dentar important cu coroane putin
inalte