Fratii CAPEK DIN VIATA INSECTELOR Comedie in trei acte cu prolog si epilog traducerea Tudor Musatescu si Sanda ApostolescuPROLOG VAGABONDUL (impiedicandu-se) Caraghios, nu? (Se sprijind in coate.) Voi credeti c& sunt beat? Nici gand! Ma tin foarte bine aga, culcat. Ali vazut ce drept am céizut? Ca un copac. Ca un erou... Am interpretat ,0&derea omului"! Ce spectacol! (Se aseazé.) Nui vorba s& ma clatin!. Eu nu! Beat e tot ce-i in jurul meu. Totul se clatina, totul se invarteste de jur imprejur. Roatal Mi-e greatal (Se vita injur) Ce-o fi asta? Toate se invartesc in jurul meu. Tot pamantul, Tot universul. Prea mare cinste pentru mine. (isi aranjeazé hainele:) Scuzati, nu sunt destul de bine imbracat, ca s& pot fi centrul armoniei sferelor. (Arunc& gapca la pamént.). Asa, aici e centrul. Rotiti-va in jurul sepcii mele. Pe ea n-o s-o rastoarne nimeni. Anveazut sub povara crucii mele. Si tu ai crezut ca sunt beat? Nu te mai mandi atéta cu cumpatarea ta! Stai un pic s4-mi pun gi eu inima pe tine. Nu spun cA nu sunt beat. Dac-as avea radacini, ca tine, n-ag hoinari prin lume ca un pierde-vara Asta e! Si daca n-as hoinari prin lume, n-ag vedea atatea lucruri. C&ci am fost, zau, si la razboi. Stiam si latineste si, azi, stiu de toate. Sa scot gunoiul, sa matur strazile, sA stau de paza, s& dau cep la butoiul de bere-si cate si:mai cate! Tot ce nu vrea sa faca nimeni. Acum vezi cine sunt eu? Da, asta sunt eu si, pe mine, m cunoaste toatd lumea. De fapt eu sunt omul. Nimeni nu-mi spune altfel: Mi se spune: ,Omule, acum pun sa te ridice’, sau: ,Omule, deretic’, f& aia, adu-mi pe-ailalta", sau ,Sterge-o, omule"! $i eu nu ma supar ca sunt, om. Dac-ag spune cuiva: ,Omule, da-mi cinci bani’, s-ar supra. Daca nu-i place, n-are decat: 0 sa consider fluture, sau gandac de baligar, sau furnicd. Ce prefera fiecare. Mie mi-e totuna, om sau gnganie. Eu nu vreau sa indrept pe nimeni. Nici ganganiile, nici oamenii. Eu nu fac aliceva decat sa privesc. Nu fac decat s& privesc. Dac-as avea radacind, sau un bulb in pamént, m-as uita la cer... (Se ridicé in genunchi) la ceruri! Pana la moarte, m- ag tot uita, drept la cer! (Se ridica). Dar, fiinded sunt om, trebuie sa ma uit fa oameni. (Priveste injur.) Si uite c&-i si vad. Respectele mele!; of VAGABONDUL Apatura Iris! Apatura Clythie! Fluturi! Nymphalidae. Nymphalidele se aseaza pe tot ce miroase urat. Pe noroi. Pe fecale. Pe hoituri. 4 ee ye Se joaca! Jocul nu este decat preludiul imperecherii: masculul urmareste femela. Mireasa fugel E parfumata, atatatoare, il momeste! Urméritorul o gadilé cu antenele! Cade obosit! Femela zboara mai departe. Vine altul, mai puternic, mai curajos, Femela fuge! E atatatoare si parfumata! indragostitul dupa ea, aha, aha! intelegeti? Asta © ordinea fir, eterna lupté a dragosteipeterna logodna; eternul, nemuritorul sex! mek Fluturele trebuie s& fie identificat, catalogat si fixat in insectar. Dar s4 nu se stearg’ pulberea de pe aripioare! Plasa sa fie din tesatura find, iar fluturele va fi omorat cu grija, prin apasarea toracelui! Apoi, intepat cu un ac gi prins cu benzi de hartie! In insectar va fi pus numai dupa ce se va usca bine! A se feri de praf si de molii! A se ageza in cutie un tampon cu formol! 7(Clythie & Otakar intré in scendde la cabibe.) OTAKAR (aleargé dupa ea): Clythie, te iubesc ! (Clythie fuge rézand, Otakar dupa ea.) OTAKAR: CLYTHIE: OTAKAR: CLYTHIE: OTAKAR: CLYTHIE: OTAKAR: CLYTHIE: OTAKAR: CLYTHIE: OTAKAR: CLYTHIE: OTAKAR: CLYTHIE OTAKAR: CLYTHIE: OTAKAR: Fii a mea. Fii, in sfarsit, a mea! ” Jos mainile Fii a mea! Suntem doar logoditi! Eu... eu nu mai Otakarek, ce frumos esti! Te iubesc la nebunie Stiu fmi:place ce tare iti bate inima. Spune ,ha:!” Hal inca o data! Hm! ,Hal" Cum iti bubuie pieptull Ca atunci cand tuna. Otakérek, esti ingrozitor de puternic, nu-i aga? Cly...Cly...Cly. Ce mai vrei? Fila mea! Nu ma plictisi, te rog. Eu... te... Sieu te (0 prinde): Fi a mea!CLYTHIE: (scap&): Sper ca nu vrei, domnule, s8-ti fac oud! OTAKAR: Te ador! CLYTHIE (fugind): Sa fii sAndtos, dar eu nu vreau s&-mi stric silueta! : i OTAKAR: (alearga dupa ea): Dar eu... eu!... Eu vreau | CLYTHIE (rade si zboard): Asteapts, mai, asteapta! Nu fi nerabdtor! | ee (board dupé ea): Clythie, vieau sa fiameal yi i AMrPRRS Loan td if RA Ett ol. VAGABONDUL:; Eterna logodna, eterna. lupta a dragostei! Chiar aga e! Este eternui timp al imperecherii. lertafi-ma, dar nu sunt beat. Vad totul foarte bine. Totul e dublu, totul formeaza perechi, Ici, | colo, dincolo, din nou acolo si pretutindeni, Oricine si orice ' igi are perechea Totul se imbratiseaz&, se atinge, se alinta, se aprinde si se goneste, Voi, pasari din frunzigul copacilor, va vad, va vad, Eu vad totull $i pe voi doi, pe voi de-acolo, din umbra, } Va vad impletindu-va degetele, luptand fierbinte si pe tacute, i ‘Sa nu credeti ca-mi scapa cineva nevazut Aceasta e vegnica imperechere si, credeti-ma, } Sunt beat, dar cumsecade. 1s (isi acopera, ochii.) ger pwr Nu mai vd nimic. j Faceti ce vreti. inainte insa de a-mi deschide ochii, 0 sa va spun: (intuneric.) Totul cauta s4-si gaseasca perechea. Numai tu, cel ce stai 4 ici, pe intuneric, 1 pad Singur, singur, singur, ratacesti pe drumuri intortocheate. Zadamnio, zadarnic, zadarmic, ti-ai deschide bratele in goana dupa dragoste. Atat am vrut 4 spun. Si voi, iubiti-va, Va admir! E 0 indeletnicire placuta Sie ordinea inteleapta a fir :O Oricine, orice, trebuie s aiba pereche. Vad, vad, fermec3toarea Gradina a dragostei asternuta cu flori, (Cortina din spate se ridicé.) in care, perechi tinere, perechi frumoase, Fluturi purtati-de vantul dragostei, in zbor fericit, de parca s-ar juca, Se logodesc la nesfarsit Moves CAci totul, orice, oricine, cauta s8-i g’seasca perechea (isi descopera, ochii.) (Scena se lumineaza) Unde ma aflu? E ACTUL iNTAI FLUTURII flori $i perne viu colorate; potire multicolore pentru baut. Scaune de bar. VAGABONDUL (se freacd la ochi fi priveste in jur): la te uita, ce frumusete! Aici e chiar ca-n rai! Nici un pictor n-ar fi pictat ceva mai frumos! si ce parfum! VAGABONDUL Fluturi. Aha, fluturi! Se joaca. Mi-ar placea sa ma uit si eu, daca n-as arata in halul Asta... (isi curafa hainele.) Eu ma cule aici. (Aduna, pernele.) Ma culc. Zau, ca ma culc. (Igi asterne, in avanscena.) $i dac& n-o s4 ne placa, inchidem ochii si tragem un pui de somn. (Se culcd.) Aga (intra Felix) FELIX: CLYTHIE! CLYTHIEL... Macar de-as putea gsi cdteva rime pentru numele tau. (Se ageaza pe perne) 4 .CLYTHIE! Superba f&ptura Tu esti ca 0 flacar& pura!" A, nu... Altceva imi trebuie. »CLYTHIE, CLYTHIE, adorato Inima ce mi se rumpe Dragostea mi-a inzduat-oIn pieptar de pietre scumpe.” ,Adorat-o — inzauat-o", e o rima destul de rara. Inainte, ar tiebui sA pun, ins&, ceva plin de desperare, de durere, de moarte! Si, la urma, intorsatura cu totul neasteptata. ,CLYTHIE! CLYTHIE, adorato, - = at Inima ce mi se rumpe 2 Dragostea mi-a inz&uat-o : In pieptar de pietre scumpe $i sub platoga tarzie i Ce mi-a-nfrant durerea lag i Din a mea nimicnicie Simt puteri de prunc in fasa! CLYTHIE! CLYTHIE! Nu mai sanger! Sunt voinic, precum un inger! " Aga, ar merge! Dar unde s-o fi dus iar CLYTHIE? Cum de poate sta, tot timpul, cu Victor Asta? Of! | | .Sicnd, sub timpul care vine, Cu pasul lui necrutator Pe buzele-ti, de azi, divine, | Surasul tau triumfator | Va deveni amar in fine..." —_— s ciim, clin os El Cand CLYTHIE m&‘va dezamagi complet, o sa termin > : versurile astea si o A fac din ele o elegie In alexandrini perfecti. Ah! Suferinta e soarta poetului! (Rasete in culise.) E eae CLYTHIE. (Cu spatele spre intrare, cu 0 nobilé tristete intiparita, pe fala, isi sprijina capul tn palme.) (Intra CLYTHIE. Dupa ea, Victor.) CLYTHIE Felix! FELIX (se intoarce spre ea) Clythie? Nici nu banuiam CLYTHIE De ce nu te joci pe afara? Sunt o groaza de fete.| q FELIX VICTOR: FELIX KARL FELIX: OTAKAR FELIX VICTOR CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX KARL FELIX: VICTOR: FELIX: VICTOR (sare) Doar stii, Clythie, c& — pe mine nu ma intereseaza fetele. inc& nu te intereseaza? Nu ma mai intereseaza E adevarat c& femeile nu te mai intereseaza? Sunt satul de ele. Ce trecut ai tu, Felix? Cand ai iubit pentru intaia, oard? Nu mai stiu. E prea mult de atunci. Si nici nu era intdia oar Eram in liceu Aha, erai inc omida. O omida verde, din alea care mananca frunze. ~~ Era frumoasa? Frumoasé ca lumina zilei, ca azurul, ca Ca cine? Spune repede. Frumoasé ca tine Dragul meu Felix! $i te iubea? Nu stiu. Nu i-am vorbit niciodata Dar ce faceati dacd nu vorbeati? O priveam de departe “stand pe o frunza verde si scriam versuri, scrisori... primul roman Fantastic ce de frunze consuma o omida ca astaFELIX : CLYTHIE: FELIX: CLYTHIE VICTOR CLYTHIE FELIX: CLYTHIE OTAKAR: CLYTHIE Pe mine nu ma intereseaza dragostea. Dragostea e atat de marunté.. Ah, eu vreau ceva nespus de curat, ceva deosebit! Ceva exceptional! Ceva noul Victore, esti un nesuferit! Uit’-te la Felix. Are ochii plini de lacrimi. Nu-i aga‘c&-i frumos? Nu-i adevairat cam lacrimi in ochi la s& vad! Uit&-te in ochii mei, repede! Unu, doi, trei, patru... Stiam c& nu rezist& mai mult (rade): lute, Felix! Ce culoare au ochii mei? Albastri ca cerul Stii c& ai haz? Caprui Voi, poetii, nu va pricepeti la femeil Ah! Felix, iti mai faci inca atatea iluzii despre femei! (Se aseaza pe perne.) FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX VICTOR: Eu? Te asigur, Clythie. iti dau cuvantul meu de onoare c& am terminat de mult cu asta. Nu, Felix, tu nu cunosti femeile. Nici n-ai idee cum sunt ele. Ce conceptii au! Ce orizont! $i ce corpuri! Brrr! Esti atat de tanar. Nu-i adevarat! Nu mai sunt tanar. Am trecut si eu prin multe! Trebuie sa fii mereu foarte tnd. Sa fii tanar! Sa fil fluture! Sa fii poet! Existé oare ceva mai frumos pe lume? Nu, Clythie. Tineretii fi este dat sa sufere. Ati auzit ultima ,creatie” a lui Felix?Ve Ye eek dedad FELIX: E slaba! E de mult depasita. VICTOR: Se numeste ,Eterna cadere” FELIX (face ,fite’) E slaba! E.de mult depasita. CLYTHIE (il tine): Stai cuminte, Felix! FELIX: Scuza-ma, Clythie! E 0 bucata teribil de proasta! CLYTHIE Proasta? Dar de ce e proasta? . FELIX: Mai lipseste din ea ace! ceva... acel ceva... Esentialul, adica. CLYTHE lute, Felix! Spune-mi esentialul. Mie imi poti spune totul. aa Le FELIX (song) in jos! Mereu maijos, amice + 4 E tinta lor adevarata Cand lumea vrea s& se ridice Numai femeia vrea culcata." CLYTHIE Ce vrea? KARL Si fie culcata VICTOR: Felix, sfantule, atatea femei ai culcat pana acum? OTAKAR Ha ha ha, culeatal Stragnic! Eu intelesesem, culcatd, in sens de adormita. Ha ha, ha, intinsa! (Orchestra vrea sa reia.) CLYTHIE (Catre Orchestra) Stati putin, Otakarek mai vrea sa rada OTAKAR Ha ha ha ha! FELIX V-am spus c3-i slaba! E de mult depasita!VICTOR Felix are un talent extraordinar. Nici unul dintre voi n-ar fi putut gasi o rima la cuvantul ,adorato", cum a gasit el. CLYTHIE Lato!" OTAKAR Sau ,covato" | FELIX Dumnezeule, taceti odata! OTAKAR: Ha, ha, ha; e minunat! Clythie, lata, ct covata! } VICTOR: — —Toat& poezia std in limbajul libertin. 1s OTAKAR: Ha, ha, ha! Limbaj libertin! Formidabill Felix, ai pus-o pe Clythie in versuri? Cred ca de-abia a-nc&put si trebuie s-o stranga groaznic! | vicTOR Habar n-aveti ce rima frumoasé a gsit ! Ghiciti! | KARL Ma predau. Spune repede | VICTOR inzduata! \ CLYTHIE ce? | FELIX Imbraicata in zale, adica | CLYTHE: Felix, e adevarat cd ai scris una ca asta? OTAKAR Dumnezeule, ce mojic!. FELIX $i ce vezi rau in asta? CLYTIE Sa te gandesti la zale! O femeie, ca un luptator in armural Phiuuu! OTAKAR Ha, ha, ha, armural Ce nostim! FELIX (sare in sus): Dar — o armurd de pietre scumpel peesre ysi | CLYTHIE VICTOR OTAKAR CLYTHIE OTAKAR VICTOR KARL OTAKAR CLYTHIE: OTAKAR. VICTOR OTAKAR: CLYTHIE VICTOR: CLYTHIE: OTAKAR: VICTOR OTAKAR " Pleacd de-aici, esti un nepriceput. Un papé-lapte. M-am sdturat de tine pand-n gat, auzi?... Pleacd, domnule! Nu esti bun de nimic! (ricaneaza) Felixl,,. Tu esti grandios de mare! Ha, ha, ha! Felix, esti cel mai mare grandios. Asta-i buna ! Vai de mine, are ochii umezi! Nu te uita la mine, ca ma uzi toata Sa faci versuri e un fleac. SA faci versuri inseamna sé minti sau sa distrezi O, nu! Sa trezesti sentimentele Ador sentimentele” Var! Ce var? Rima la Otakar. Ha hal Buna, nu? Eo rima, asa-zisa, masculina Ha, ha, ha, cred si eu c& masculina! Masculina rau de tot! Oh! Victor, f8 te rog 0 rima masculina De ce? Ca sa faci gi tu, odat&, ceva barbatesc Al dragostei jar. Rima masculina la Otakar, ha, ha, hal Aj un talent extraordinar, Otakar. De ce nu sori versuri? Eu? Hm, hm! Ce fel de versuri?CLYTHIE OTAKAR CLYTHIE OTAKAR CLYTHIE VICTOR OTAKAR KARL GESFHIE VICTOR: CLYTHIE VICTOR: KARL CLYTHIE KARL CLYTHIE OTAKAR VICTOR: De dragoste. Ador poezia. O forma exuberanta. Care forma? La cine te referi? Ha,ha, ha, la rima. Termina odata cu literatura asta. Ma lesina la inima Inim&? Auziti? Biata Clythie, crede c& are gi ea pe undeva vreo inima. (catre Victor) Are! Are! E toaté numai inima! (Catre Clythie) Scumpo! Tu si c&nd sezi, stai tot pe inima Ha, ha, ha, numai inima! E de categorie grea Fi atent! Spiritul e singurul lucru pe care-| poate arata Clythie Tie, Victore, ti-am aratat ceva mai mult, dacd nu ma insel Nu-mi amintesc. (Clythiei): Stai putin, scumpo. Ce-ai aici? M-a c&lcat Otakarek Tocmai aici, la gat? Nu-I vezi c3 e numai picioare? Pardon? Si eu cum sunt?6 Numai limba. Cand te uiti la mine, am senzatia cd ma lingi. CLYTHIE: Aoleu!. OTAKAR = SiFelix cum e? CLYTHIE Sarmanul! El e alat de trist! Ce-i cu tine, printigorule’ FELIX Ma gandesc. 5 CLYTHIE Nu mai spune! La ce te gandesti tot timpul? FELIX: De-aia au spirit barbatii, c& s8-I foloseasca. CLYTHIE, Sifemeile? FELIX: Ca sa abuzeze de el VICTOR Bravo, Felix! CLYTHIE (se ridica): Monstrul sta ma urdste. VICTOR: Nu te lasa, Clythie! Ura e primul pas spre dragoste. * CLYTHIE (Se las pe perme.) Lace te gandesti acum? FELIX La tine. Femeia e 0 enigma CLYTHIE Dezleag-o. Dar, te rog, Felix, cu delicatete FELIX (enat) CLYTHIE Incepe atunci din alta parte FELIX: Eu?... Clythie... 24u CLYTHIE (se aseaza brusc). Pacat cd nu esti fatal Hai sane juedm, vrei? FELIX: (sare in picioare}: Clythie, cu ce te-am jignit? Ah, am spus CLYTHIE prea mult! Tocmai cd n-a fost suficient de multaR i] FELIX: Clythie, te implor! (Victor, Otakar, Karl exeunt) FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHIE FELIX Clythie, Clythie, cum de-i poti suporta langa tine? Pe cine? Pe generatia asta veche. Niste mosi de-acum un an! Niste satiri obositi! (rade) Ce jignitor te privesc! Pe tine dragostea, tot! Cu cata nerusinarel. Cu cata... cu cata... brutalitate. Cum de poti rabda una ca asta? Suport orice, Felix ... Dac& m-ai saruta acum . Clythie, cum ag putea indrazni sa te sarut! Voi, barbatii, sunteti in stare de orice! Felix, apleaca-te spre mine. Cine a fost iubita ta? N-o 8 spui nim&nui? Juri c8 nu? Nu Ei bine, nimenil Serios? Pana acum nimeni (rade) Clythie, n-ai dreptul s8 razi de mine. Eu am trait, in imaginatie, lucruri ingrozitoare. Dezamagiri cumplite. lubiri fara de numar, dar numai in vis. Cunosc toate feméile si n- am cunoscut inca nici una. Pe onoarea mea, ClythieFELIX: FELIX CLYTHIE FELIX CLYTHRE FELIX CLYTHIE FELIX Clythie, teimplor! iva, colerica gi trufagé — uscata ca iasca, da, si rea; esti rea, aprins numai de cruzime; si dusma&noasé gi fara inim; esti rea gi incdreaté-de: e éxpledeze; susceptinila, domica, aspra, gheata gi foc, foc si gheata . Pentru nimeni buna, la nimic buna, ingamfat&, incapabila de a iubi, plictisita gi inflaeArat —- aprinsa de patima gi totusi in jurul tau totul ingheata. Sunt obosita. Voriiegic mui incet. (se-apropie.de-ea) Mai incet? Te avertizez c& daca am s& vorbesc mai incet, n-am sd $fits ce yorbesc. Am s&-{i spun lucruri nebunesti Auzi? Opreste-mé 8 vorbesc Incet. Te iubesc. Sunt nebun! Te iubesc. Nu razi? Mag fi agteptat 6 sri tn sus gi s2-mi dai o palma Te-ag fi iubit gi mai neatnaste. Te iubesc. Dar ce faci? Dori? Mie frig, E ricoare. Te iubese. Te porti urdt cu mine, dar si asta imi pioduce placere. Ma inspaimanli, dar i in asta aflu placere. $i ag vrea $4 te sugrum cand ma umilesti. Ag vrea ... Sunt nebun, probabil ca am sé te omor. E ceva respingditor la tine, dar si aceasta e un deliciu. Esti rea, ai un suflel mic, growznic, Esti o bestie nesimti Nu sunt . Esti, Nimic nu valores doi bani pentru tine. Esti reve ca ote Asculta, € 0 nesocoiin feptul 4 te iubesc. Dar te iubesc! Te iubesc, ag fi in s ini smulg camea de pe mine wes -dumheata, Te iubesc Sunt un om pierdutCLYTHIE Si atunci, de ce spui cd esti stul de femei? FELIX Fiecare ponegreste ce iubeste mai mult. of CLYTHIE Bh, Felix, tu imi amintesti de prima mea dragoste FELIX: Cine a fost? CLYTHIE Nimeni. Nici una dintre dragostele mele n-a fost prima. Barbatil imi sunt atat de antipatici! FELIX (arata in oglinda): Chipul tau, Clythie. CLYTHIE (rade): Chipul meu? Te-ai indragostit de chipul meu? (isi desface larg bratele in fata oglinzi,) Uite, chipul meu te-a auzit. Saruté-|, jute! FELIX Este inaccesibil ca si tine. CLYTHIE (se intoarce spre el): Eu sunt inaccesibila? De unde stii? FELIX: Daca n-as sti, nu te-ag iubi CLYTHIE Ce pacat, Felix, c& sunt atat de inaccesibila! FELIX Ah, Clythie, nu existé dragoste adevarata decat in ceea ce e inaccesibil FELIX Te rog, nu mai repeta melodia asta! CLYTHIE Compune una pentru mine, repede! Una plina de pasiune! FELIX Stai putin. (Sare in sus entuziasmat ) xin suflet mi-a patruns tiptil Ca raza calda de lumina intr-o pupil de copil. Cand am vazut-o prima data Ca macul s-a aprins si, toata, A inflorit sub ochii mei.16 Si-apoi mi-a dat sfiala ei.” CLYTHIE (se ridicd): Ce-i asta? FELIX © poezie. inceputul unei poezii CLYTHIE Si cum e mai departe? FELIX Imediat iti aduc gi sfarsitul. (Zboara.) In clipa asta, am depasit tot ce am scris pana acumVAGABONDUL CLYTHIE VAGABONDUL. CLYTHIE VAGABONDUL CLYTHIE VAGABONDUL CLYTHIE VAGABONDUL CLYTHIE VAGABONDUL CLYTHIE VAGABONDUL CLYTHIE VAGABONDUL AT- prostule! Has! Ce comicd e aceasta goana eterna Ha, hal Picioare de gaze! Ha, hal Trupuri lacome, sub aripi de matase! Mai bine dati-mi pace, c de-astea stim si noi Ca doar asta e dragostea! (se fardeaza in oglinda): Ha, ha! Societate aleasa! Ha, ha, ha. Poezie! Sa sorbi desfatarile vieti, cu paiele cele mai subtiri Decolteuri fermecdtoare, sentimente si dulci mangdieri, Eterna minciuna a eternilor indragostiti, vegnic nesatui. Noroc, c& sunt numai nigte ganganii.. (zboara spre el): Esti fluture? (arunca cu sapca dupa ea): Has! (zboara): Nu esti fluture? Sunt om. Ce-i aia? E viu? Da. (se apropie in zbor) Stie sa iubeasc’ ? lubeste. E un fluture. Ce interesant esti! De ce ai polen negru pe tine? E jeg. Ah! A ce mirosi aga frumos? A sudoare si a murdarieCLYTHIE -18- Parfumul tau ma imbata. E atat de nou! VAGABONDUL (arunca cu sapca dupa ea) Hass, nerusinato! CLYTHIE Scarba fagneata! Tarfa de doi-bani! (se apropie de el): Numai s& te miros! Numai sa te gust! Esti atat de original! VAGABONDUL Am mai intainit una ca tine, uguratico. Ma-ntreb de ce am CLYTHIE iubit-o! (0 prinde pe Clythie.) Uite aga o tineam de mainile ei de gaz gi o rugam. lar ea radea de mine si i-am dat drumul. Mai bine ag fi omorat-o! (ti da drumul) Zboara, scorpie, nu vreau sa te vad! (zboara): Uf, ce ciudat esti! (Se pudreazé in fata oglinzii.) VAGABONDUL Farfuza parfumata ! Stricata! Piele pe os! Ciumo! CLYTHIE (se apropie de el) Mai spune ! Mai spune ! E atat de frumos! Atat de brutal!. Atat de puternic! VAGABONDUL Ce, bagareato, nu-ti ajunge? Sau vrei s-ti trag si CLYTHIE: vreo doua la fund, galbejité nerusinata ce esti? Te iubesc! Ah, te ador! VAGABONDUL (se d3 inapoi din fata ei): Pleacd, pleacd, pleaca! Esti CLYTHIE FLU x : intérmezzo felix’s song dezgustatoare! Ce plicticos esti! Nesuferitule! (Se piaptana in oglinda.) Becorta ! dow ung ealace diCLYTHIE -19- Aha, acuma stiu. (Rade.) Zau, a fost teribil de amuzant! Sa vezi, ce-o $4 mai razi si tu! Aga! El fugea dupa mine-si tot striga ,as... as... asteaptaé-ma! ...as... as..." Ha ha, ha, ‘inchipuieste-til Zbura dupa mine ca un nebun si, deodata, ha, ha, ha, a venit o pasare ‘si |-a mancat. Zau! Fri... gi gata. Ce-am mai ris... (Se aruncd-pe peme fi-isi ascunde fafa in-ele.) Ah! Barbatii! Barbatii Astial Pe Felix de-abia il mancase pasdrea, si numai ce vine Otakarek, cu ochii cat cepele, aprins tot si, nici una, nici doua, ha, ha, ha VAGABONDUL Nici una, nici doud, ce? CLYTHIE Pantomime : funeralii FELIX Nici una, nici doua — imi spune: Fii a mea! Te iubesc la nebunie, ha, ha! (Vagabondul, gest) Ha, ha, ha, las. lasa- ma! Te iu... iu... jubesc nespus! Tre—bu—ie sa fii a mea — mea meal...(cu capul in perne, rade isteric): Ha, ha, hal (incepe s& plénga cu sughituri): Ce brutal! Ptiu! Infamull L-as strange de gat! (cu sughituri): Acum... acum... acum o s& fac oud! Brutal SA am oud... ou’! O sa arat groaznic! Bestia...bestia... ha, ha, hal (se ridica) Sunt ciufulit& ru? Otakar iubeste fa ne-bu-nie! (lese in zbor) E vreunul prospatura, pe aici? qa VAGABONDUL (deschide larg bratele spre sala) Ha, ha, ha! Fluturi! Moral, déc# CORTINAACTUL AL DOILEA PRADALNICELE Scena reprezinté o movilé nisipoasa. In partea stanga, galeria Scorpionului. in dreapta, 0 gaura de greier, parasil3. in avanscena, doarme Vagabondul. De un fir de iarba e inlantuité Nimfa. 0 atacd o ceaté de gandaci-rapitori. Din stanga, intr un géndacel mic gio dezleaga de firul de iarb3. Din dreapta, intrd al doilea, il pune pe fuga pe cel dintai si incearca s& traga Nimfa dupa el, ‘Din cusca sufleorului sare al treilea care goneste pe al doilea si incepe si tragd, el, Nimfa. NIMFA VAGABONDUL NIMFA VAGABONDUL Eu... eu... eu! (Al treilea gandac-rapitor se arunca, cu capul inaintes in cusca sufleorului Din sténga, navaleste primul si, din dreapta, al doilea gandac $i trage fiecare de Nimfa. A trellea jese ca o vijelie din cusca sufleorului si-i goneste pe amandoi. Trage el Nimfa..) intregul pamant crapa! Eu ma nasc! (ridica incet capul) Ce se petrece aici? (Al treilea gandac se arunea in cugca.) Se pregateste ceva maret Foarte bine. (Se culca la loc. Pauza.) UN GLAS DE BARBAT (din culise) Vezi cum il rostogolesti? UN GLAS DE FEMEIE Eu? PRIMUL GLAS Tul AL DOILEA GLAS Eu? PRIMUL GLAS Tul AL DOILEA GLAS Eu??? PRIMUL GLAS Tull! Tu, toanto! AL DOILEA GLAS Mojicule!PRIMUL GLAS Mototoalo! AL DOILEAGLAS _Miitocanule! PRIMUL GLAS Bleago! Putoare! AL DOILEAGLAS —_Badaranule! PRIMUL GLAS Atentie la bulgaras! Fil atenta! AL DOILEAGLAS _Incet! PRIMUL GLAS A...a... atentie !! (Pe scena se rostogoleste un bulgare mare de béligar, impins de 0 pereche de géndaci de baligar,) GINDACUL DE BALIGAR _ N-a patit nimic? GINDACITA DE BALIGAR Da de unde! Nici pomeneala! Ah! ce spaima am tras! Aga-i, bulgaragule, c& n-ai patit nimic? Tu, tu, tu... dragul nostru bulgaras! GINDACUL DE BALIGAR Ha, ha, micul nostru capital! Balegarusul nostru! Aurul nostru! Tu esti totul pentru noi! GINDACITA DE BALIGAR Baligar frumos ce esti, comoara noastra, bulgare minunat, averea noastra nepretuita GINDACUL DE BALIGAR Tu, dragostea si singura noastra bucurie! Cat am mai adunat si-am mai alergat. Am carat baligar si am trans resturi puturoase.. Ne-am rupt bucatica de la gura pentru tine GINDACITA DE BALIGAR si picioarele ni le-am tocit. $j cate gramezi am rasturnat, cat am mai scormonit, pana te-am batatorit si te-am facut frumos GINDACUL DE BALIGAR Te-am rotunjit, si te-am_ intregit, pe tine, soarele nostru! GINDACUL DE BALIGAR Ia miroase-1 gi tu, femeie! Ce frumuseteGINDACITA DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR NIMFA: GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDAGUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR rApitoare! la cintareste-| putin! Ce mare el E un adevarat dar de la Dumnezeu! Giuvaerul nostru! Viata noastra! Opera noastra! O binecuvantare! Catusele lumii crapa O noua viata incepe. Eu ma nasc! (Vagabondul ridica iarasi capul.) Gandacule! Ce vrei? Ha, ha, ha, ha Ha, ha, ha, ha! Nevasta! Ce vrei? Ha, ha, hal Ce bine e sa ai gi tu un lucru al tau. Averea ta. Visul vietii tale. Bulgarele tau Rodul muncii tale. Ha, ha, ha! © s& innebunese de bucurie. O.. 0... O Sa innebunesc de atatea griji ZAu, dacé n-o s& innebunesc.GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL.DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GANDACUL DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR De ce? De griji. Acum, cand avem si noi bulgarele nostrul Mi Lam dorit atétal Si acum, cand i avem, trebuie sa ne facem altul. SA luam truda de la inceput. Altul, de ce? Ca sa avem doi. Aha, doi. Ai dreptate Ha, ha, ia gandeste-te: doi bulgari! Cel putin doi Hai s& zicem trei. Stii, oricine are un bulgare trebuie s&-si mai fac inca unul. Ca 88 aiba doi Sau, mai bine, trei. Gandacule! Ei, ce e? Mi-e fric&. Nu cumva sé ni-l fure cineva. Ce? Pe cine? Bulgarele nostru. Mangdierea noastra. Tot ce avem noi pe lume. Bu... bulgarele nostru? Pentru Dumnezeu, nu cobi, femeie! De vreme ce... ce... ce nu-l putem lua cu noi, alunci cand 0 sa facem altut il punem la pastrare, sti? il punem bine. il ascundem. In pamant. Stai, undeva, in vreoGINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE.BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALIGAR GINDACITA DE BALIGAR GINDACUL DE BALEGAR GINDACITA DE BALIGAR NIMFA gaura, in vreo gaurica, in siguranta, stii? Trebuie pus bine. Numai de nu I-ar gasi cineva! Nu, fu! Of, gi tu! Mai taci din gura! Auzi vorba, s& ni fure! Bulg&ragul nostru! Aurul nostru! Capitalul nostru mic si rotund Baliga noastra pretioasa! Viata noastra! Toate visurile noastre. $tii ce? Ramai tu aici de paza. Pazeste-l! Fil atenta! (0 porneste in goané.) Unde pleci iar? Sa caut o gaurd... 0 gaurica... 0 gaur adanca s& ingrop bulgarasul... jubitul... aurul nostru.... in siguranta... (lese.) Fil a... ten..18 Gandacule! Hei, gandacule, vino-ncoace! Stai putin! Uite colo, e... Hei, gandacule! Nu ma mai aude. Acolo e 0 gaura grozava! Gandacule! S-a dus. Si ce gauré minunata e acolo! Nataraul! Blegull Tampitul! As vrea s4 ma uit la ea numai un pic... Nu, nu plec nicdieri, bulgaragule. Ma duc... sa arunc numai o privire... Bulgarasule, bulgarasulle draga! Asteapta doar o clipa c& ma intorc imediat. Imediat! Sa arunc o privire numai gi m& intore... (Fuge spre fundul sccnei, se intoarce.) Bulgaragule, s4 ma astepti cuminte Ma jintorc indata, indata! (Intra in gaura Seorpionultu,) ' SA te nasti! SA nasti! 0 lume noua! (Vagabondul se scoala)UN GINDAC DE BALIGA\ VAGABONDUL R STRAIN (navaleste din culise, unde statuse la or panda): Au plecat. Acum e momentul potrivit. (Umeste bulgarele din loc.) la 0 parte, cet&tene! Hai, bulgaragule, rostogoleste-te! invarteste:te, avere! Circula! Ferice de cine e avut. Cine are, are (lese.) Sa ai si tu ceva? De ce nu? Fiecare vrea sa aiba bulgarele lui GINDACITA DE BALIGAR (se intoarce din gaura Scorpionului): Ah, ah, vai VAGABONDUL de mine, aici locuieste cineva: un Scorpion. 0 larva. Nu, bulgaragule, nu te punem aici. Dar unde e bulgarasul? Unde? Unde? Unde e bulgaragul meu? Unde e scumpul nostru bulgaras? Pai, chiar acum. GINDACITA DE BALIGAR (se arunca asupra lui): Hotule! Hotule! Unde mi- VAGABONDUL. ai pus bulgarele? Ti-am spus doar! Chiar in clipa asta. GINDACITA DE BALIGAR Ucigasule, da-| incoace! Da-mi-1 inapoi! VAGABONDUL Chiar acum, un domn a plecat cu el si-a luat-o pe aici GINDACITA DE BALIGAR Ce domn? Cine? VAGABONDUL Unul burtos, indopat, buhait GINDACITA DE BALIGAR — Barbatu-meu! VAGABONDUL Un badaran, cu picioarele strambe, un mitocan ‘infumuratGINDACITA DE BALIGAR Asta-i sigur barbatu-meu! El e! Cu siguranta cd a gasit gaura! Strigé.) Gandacule! Scumpule! Pe unde umbla prostul dla? VAGABONDUL: Pe aici, a plecat cu bulgarele. GINDACITA DE BALIGAR: Neghiobul! Nu putea.s& m& cheme si pe mine? (face spre sténga.) Gandacule! Barbatele, stai! Bul — ga — ra — su — le! (lese3) Bul... bul bul... bulgaragule! VAGABONDUL: Asta e altfel. Se vede imediat . Are, in ea, ceva de om mai serios. Ma scuzati, eram cam beat Si mi se parea ca sunt cu tofii fluturi Goand de insect dupa un pic de desfatare, Slabiti-m cu o astfel de protipendada Astia, macar, miros a munca. cinstité, omeneasca. Nu vor s huzureasca, nu vor decat s aiba ceva al lor, ei sunt poporul Stau cu picioarele pe pamant, cred numai in ce dureaza, isi construiesc umili fericirea, chiar daca e facuta din baligar; Desfatarea e trecdtoare. Baligarul e durabil $i bulgarele inseamna ceva. Si bulgarele e o opera Daca munea nu-ti place, iti place in schimb castigul lubesti pentru tine, construiesti pentru toata lumea, Muncesti pentru altii si, daca strangi cu lacomie, zu, CA gi lcomia poate fio virlute, cnd esti lacom pentru familie. Familia igi are drepturile ei, familia sfinteste totul $i cdnd ai copii, dracul s4 ma ia, daca nu ai dreptul sa si furi Ma rog, aga stau lucrurile, si totul se explica in doua cuvinte. »Ce nu face omul ca sa-si perpetueze speta” aati NIMFA (striga): Faceti mai mult loc pe lume! Un lucru urias se pregateste! VAGABONDUL (se intoarce spre ea): Ce anume?NIMFA VAGABONDUL NIMFA VAGABONDUL NIMFA VAGABONDUL NIMFA VAGABONDUL, NIMFA VAGABONDUL, NIMFA VAGABONDUL NIMFA MA nase eu! Bine faci! $i ce-o sa fii tu, de fapt? Nu stiu! Nu stiu! Ceva maret! Aha. : (0 ridicé fi o reazeméa de un fir de iarba) O sa realizez ceva uluitor! Ce-o sa realizezi? O sd ma nasc. Bravo tie, Nimfo! Te apreciez Intr-o febrila agitatie Totul pe lume, conlucreaza pentru nasterea sa! Vrea sa existe, vrea sa traiasca, vrea sa dureze si orice ar simti, Raméane, precis, un singur lucru. incapatanata voluptate de a fi! Vesteste lumii intregi: A sosit clipa cea mare, in care eu... in care eu in care, tu, ce? Nimic. Nu stiu inca. Vreau sé fac ins un lucru maret! Maret? Grandios? Bine, imbata-te cu gandul asta; Indivizii aceia de treaba, cu bulgarii lor, probabil nu te- ar intelege. ' CAci bulgarii sunt mici st plini lar fagaduielile — mari si goale! Ceva urias!VAGABONDUL Si totusi, Nimfo, s& slii cd asta imi place la tine. Vrei s& se intample ceva méret! Numa’ sa fie maret! Ma intreb insd, Nimfo, Ce-o sa iasa din tine? De ce nu te trezesti odata? NIMFA, intreaga lurhe va fi uimita c€nd ma voi naste eu VAGABONDUL Hai odata! Astept. (Se aseaza) SCORPIONUL ) (din spate, ca pagi lungi si ugori, trage in galeria lui — cadavrul unui greier): Cucu, Larva mic&! Ghici ce ti-a adus taticul? (Intra in galerie.) NIMFA (striga): Ce durere! Chinurile facerii! intregul univers crap’, Ca sa ma nasca VAGABONDUL Naste-te! NIMFA La o parte! La o parte! Sa nu le matur In avantul meu. ; Cnd voi veni pe lume irate, VAGABONDUL Naste-te! \. 2 SCORPIONUL (se intoarce de-a-ndaratelea din gaura): Nu, nu, fetita mea, acum trebuie s& papi. N-ai voie sé iesi afara Larva mica, tt, tt, tt, pentru nimic in lume! Hai, hai, copilagule! TAticul se intoarce imediat si iti aduce papic’, da? Cam ce-ai vrea tu, mancdcioaso? LARVA (in fala intrdriiin galerie): Taticule, ma plictisesc SCORPIONUL Ha, ha, ce scumpa e, nu? Vino sa te pup, Larvutol Tata o sa-ti aduc& ceva fraged de tot... Cé, iar un greier? Ha, ha, stii c& n-ai gusturi proaste? LARVA AS vrea... nu stiui i SCORPIONUL VAGABONDUL SCORPIONUL VAGABONDUL SCOBPIONUL VAGABONDUL SCORPIONUL VAGABONDUL SCORPIONUL VAGABONDUL SCORPIONUL VAGABNDUL, SCORPIONUL VAGABONDUL SCORPIONUL Doamne, desteapta mai esti, Larvo! Meriti ceva bun pentru asta. Pa, pa, copilasule! Taticul trebuie sé se ducd la treaba, trebuie s8 aiba grija de draga, de frumoasa lui Larvita... Hai, du-te, du-te papusico. Papa tot. (Larva coboara In galerie. Cu pasi lungi spre Vagabond.) Dumneata cine esti? (sare gi se da inapoi): Eu Esti comestibil? Nu, nu cred s& fiu (il miroase): Nu esti destul de proaspat. Cine esti? Un pierde-vardi (se inclind ugor): Scorpion. Ai copii? Nu. Cred ca n-am : Ah! Ai vazut-o? Pe cine s8 vad? Pe Larvuta mea. E fermecatoare, nu-i aga? Ce copil istet! Si cum mai creste! Ce pofta de mancare are, ha ba! Copili sunt o mare bucurie la casa omului, nu-i asa? Aga spune toata lumea Este? Cel putin stii pentru cine muncesti. Ai copil, 1 ingrijesti, muncesti, lupti! Asta e adevarata viata, nu? Copilul vrea s& creasc, vrea s4 m&nAnce, e gurmand, vrea sé se joace, nu? N-am dreptate? Copilul vrea multe MA crezi c4-i aduc doi-trei greieri pe zi?VAGABONDUL SCORPIONUL VAGABONDUL SCORPIONUL VAGABONDUL SCORPIONUL NIMFA SCORPIONUL NIMFA SCORPIONUL VAGABONDUL Cui? Fetitei mele. Fermecatoare, nu? $i atat de desteapta! Crezi c&-i manned intregi? Da de unde! Numai partile cele mai fragede; fi mananca de vii, ha, ha! Minunat copil, nu? - Minunat. Sunt mandru de ea. Cu adevarat mandru. Leita taicd- su, nu? Sangele meu, domnule! Ha, ha! Da ia uite la mine cum palavragesc, in loc sa-mi vad de treaba. Ehe! Cat trebuie sa mai caut! Cata alergaétura! Dar nu conteaza, cand ai pentru cine. N-am dreptate? . Asa se spune! P&cat cd nu esti comestibil. Mare pacat, s8-ti spun drept. Ca, de adus, trebuie sa-i aduc ceva, nu? (Pipaie Nimfa.) Asta ce-o mai fi? (strigé.): Eu vestesc renasterea lumi! Nu e coapta inca. Nu e buna de nimic, nu? Eu voi crea! Ce grija si educatia copiilor! Griji mari, nu? E 0 sarcina serioasa, domnule, s& intretii o familie. Judecd gi dumneata. Sa hranesti marunteii astia amarati. Sa-i cresti de mici, s& le asiguri viitorul, nu? Asta nu e un fleac, asculté-m& pe mine. Am plecat! Respectele mele, noroc. Sluga dumitale, domnule. (Din fuga.) Pa, pa, fetita mea! Ma intorc imediat! (lese.) Sa-i cresti de mici. Sa asiguri. Sa intreti SA indopi gatlejurile flamande Toate astea le cere familia. Si sa le aduci greieri vi Dar si greierele vrea sd traiasca si nu ucide pe nimeniLARVA VAGABONDUL LARVA VAGABONDUL LARVA VAGABONDUL LARVA VAGABONDUL LARVA VAGABONDUL Sdracul! El preamareste viata cu umila lui melodie. Lucrul asta nu- pot intelege. (iese din galerie): Taticule! Taticule! Asadar, tu-ésti Larva? Stai sd te vad gi eu Ce nesuferit est! De ce? Nu stiu..Ah, cum ma mai plictisesc !, Ag vrea.. AS vrea... Ce-ai mai vrea? Nu stiu. S& sfagii ceva! Ceva viu... Ah, m-ag zvarcoli.- Ce ai? Nesuferitule, nesuferitule, nesuferitule! (intra) Sa+ti intretii familia! Treaba asta nu-mi iese din cap./Omul nu poate decat si se mire cand cunoaste mai de aproape lumea insectelor! (Intré Gandacul de baligar) GINDAGUL DE BALIGAR Hai, misc’, madam! Am gasit gaura! Unde esti? VAGABONDUL Unde e bulgaragul meu? Unde mi-e nevasta? Nevasta dumitale ? Nu cumva e 0 hoasca slaba? GINDAGUL DE BALIGAR Ea e! Unde mi-e bulgaragul? VAGABONDUL Una agaa... turbata, o tarfa murdara GANDACUL DE BALIGAR Da, da! Exact! Ea e! I-am lasat bulgarele meu!VAGABONDUL GINDACUL DE BALIGAR VAGABONDUL GINDACUL DE BALIGAR VAGABONDUL GANDACUL DE BALIGAR VAGABONDUL GINDACUL DE BALIGAR VAGABONDUL GINDACUL DE BALIGAR VAGABONDUL GINDACUL DE BALIGAR VAGABONDUL GINDACUL DE BALIGAR Unde mi-a pus bulgaragul? Deed-i-aga, afla ca jumatatea dumitale s-a dus ‘sa te caute. $i bulgarele meu unde e? Bulgarele Sla mare, puturos? Da, da, aurul meu! Averea meal Tot ce am eu pe lume! Unde e frumosul meu bulgare? Am lasat-o pe nevasta-mea sa-| pazeascal L-a rostogolit pe ici incolo un domn. Se purta de parca i-ar fi apartinut, Cu nevasté-mea. n-are decat sa faca ce vrea! Dar unde mi-e bulgarele ? Pai, asta-{i si spun: La luat un domn. A plecat cu el. Sotia dumitale tocmai disparuse... Si unde era? Unde? S-a dus dupa el. A crezut ca esti dumneata. Striga dupa dumneata Cine striga? Bulgairele meu? Nu, sotia dumitale! Eu nu te intreb de ea! Unde e bulgarele meu, asta ma intereseaza! Domnul acela a plecat rostogolindu-l Ce rostogolea? Bulgarele meu! Doamne sfinte! Puneti mana pe el! Puneti mana pe el! Hotil Criminalii! (Se aruncd la pamant.) Averea mea cinstita! M-au omorat! Mai bine imi “dau viata(cai decat bulgarele meu scump de biligar! (Sare in picioare.) Ajutor! Prindeti-i!.Ucigasii! (Se napusteste spre sténga.) VAGABONDUL Ha, ha, hal Crima! Talharie! Prabuseste-te, bolt& cereasca, ; Pentru un bulgare furat! intr-o durere atat de cumplita Nu exist decat o singura alinare® ca bulgarele Va aparline tot unui gandac de baligar. (Se ageazé la o parte.) UN GLAS DE BARBAT (din culise): Atentie, nevestico, atentie, s4 nu te impiedici. Uite-o, uite-o, cAsuta noastra! Noua noastra csuta! Ah, fii atenta! Nu cumva te-ai lovit? UN GLAS DE FEMEIE Nu, Greiere! Nu fi exagerat. UN GLAS DE BARBATDar, draga mea, trebuie sa fii atenta. Cand astepti un copil.. (Apar Greierele $i Greierita insarcinata.} GREIERELE $i acum deschide ochigorii mari, GREIERITA Ah, Greiere, sant tare obosita! er vot Asa... Aici el-iti place? GREIERELE —Aseazéite, sufletelule! Ageazé-tel Stai, Incetigor, uite aga. GREIERITA _ (se aseaza): Cat drum si pentru mutatul asta! Nu, Greiere, tu n-ai minte. GREIERELE Hi, hi, hi! Mamico, cucu! Mama! Mamico! Mamicuto! GREIERITA Da-mi pace, uratule! GREIERELE Hi, hi! Uite, am tacut! Vorbeam gi eu aga, intr-o doara Doamna Greier nu e insarcinata. Nici pomeneala! Vai de mine, dar cum de puteti s& credeti una ca asta despre dansa! GREIERITA —_(plangarea(): Raule, tie iti arde de glume! S22GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE y GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA 18 Sigur, scumpa, fiindca sAnt atat de fericit. Gandeste-te la greierasi, la tipetele, la taraitul lor. Hi, hi, hi! Nevestico! 0 s& innebunesc de bucurie Ha, ha! Uite la el, fason de tata! Hi, hi, hi, hi! Ei, itiplace aici? E frumos. Asta e noua noastra casa? Cuibul nostru, vila noastra, pravalia noastra! Hi, hi, hi! Regedinta noastra. N-o fi avand igrasie? Cine a construit-o? Doamne pazeste! A locuit aici alt greier. Zu? Si de ce s-a mutat? Hi, hi, hi! Da, s-a mutat! S-a mutat! Nu stii unde? Ghici ghicitoarea mea! Nu stiu. Ah, Doamne, mult mai dureaz pana s& spui tu ceval Zi iu-te, Greiere ! Ei bine — ieri, un sfrancioc. |-a infipt intr-un ghimpe. Zau, draga mea, [-a strépuns de tot inchipuie-ti si tu! Uite aga da din picioruse, vezi? Hi, hi, ca mai traieste. Si eu, cum 1-am vazut, mi-am zis: Uite o afacere pentru noi! 0 s& ne mutam in cAsuta lui !Maica Precista, ce noroc! Hi, hi! Ce zici de asta? (oy Mai trdieste? Brrr, e groaznic ! Nu-i aga? Am avut nu noroc orb. Tralala, tra, tra, tralala, tralala, tra. Stai, séi-mi gi agat firma (Scoate din ranita 0 placa cu inscriptia ,G R E | E R E - note muzicale") Unde s-o atam? Asa? Mai la dreapta? Mai la stanga? Ceva mai sus. $i zici ca inca mai da din picioare? aS EREGREIERELE (bate tablta si arat8): Daca-ti spun: uite-asa GREIERITA _Brr! Siunde e? GREIERELE Ai vreasa{ vezi? GREIERITA As vrea. Nu, n-ag vrea, Trebuie sa fie ingrozitor! GREIERELE Hi, hi, hi, se-ntelege. Am pus-o bine? GREIERITA Bine. Greiere, ma simt cam ciudat.... GREIERELE (alearg’ spre ea): Doamne sfinte, nu cumva {ra venit ceasul... GREIERITA Nu cred, fugi de-aici! Au, mi-e frica! GREIERELE Vai, mémico, de ce sé fie fric&? Hi, hi, hi orice cuconité in stare de aga ceva. GREIERITA Nu mai vorbi prostil (incepe sa planga.) Greiere, sama iubesti toata viata? GREIERELE Bineinteles, suflefelule! Doamne, Doamne, numai sé nu plangi! Mamico, te rog! GREIERITA _(plange cu sughituri): Arata-mi cum da din picioruge! GREIERELE —_Uite asa. GREIERITA Hi, hi, ce nostim trebuie-sé fie GREIERELE Hai, hai, vezi? S-a terminat cu plansul. (Se ageazé langa ea} Ai tabdare sa vezi ce frumos 0 sa ne aranjam. $i cum ne-om mai inst&ri putin ne punem. GREIERITA Perdelute! paisanisacEsoveereseeseee $$ rasGREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE rr 7 $i perdelute. Hi, hi, hi, se-ntelege a mai intai perdelute! Ah, ce desteapta esti tul Da-mi un pupic! Lasa-ma! Du-te, n-ai pic de mintel Bineinteles ca n-am! (Sare in sas.) Ghici ce-am cumparat? Perdelute! : Nu, ceva mai mic, (Cauté prin buzunare.) Unde Dumnezeu Repede, arat’-mi, arata-mil (scoate din fiecare buzunar cate o jucdrioara de copii si le guna cu amandoud mainile): Tar, tar, tar Vai: ce dragute sant! Greiere, dé-mite si mie! (sund gi canta) S-a nascut un dragalas Greieras, greieras, greieras, Langa pat la ala micu Stau maicuta si taticu, Capetele-si apropiau Unul de-altul, rezemate, Apropiate, apropiate Si priveau, priveau, priveau. $i-i céntau ca la copii Nani-nani, nani-ni ir gi cri-cri-cri * Hi, hi, hi.” Da-mi-le, repede! Ah, taticule, abia astept! Asculta, nevestico (suna jucarile gi cAnt): Greleras, greieras, greleras ‘Agum trebuie sf dau o raitd. Intelegi? S4 ma anunt, s8 bat pe la usi... arenesGREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERITA GREIERELE GREIERELE GREIERITA VAGABONDUL GREIERITA VAGABONDUL GREIERITA VAGABONDUL GREIERITA (suné $i cAnta); ,Cri, cri, cri... Tir-tir-tir $i eri-cri-ori." SA ma introduc gi eu in societate, s8-ini fac relatii, si vad care-i situatia. D&-mi si mie o jucarie, s-o sun pe drum. Ah, si eu ce-o s& fac in timpul asta? (Plagareata) MA lagi aici? . Tardie gi tu sa te distrezi pana viu. Mai stii, poate vine vreun vecin! Stai putin de vorba cu el, il intrebi despre copii despre una, despre alta, ma rog! $i... si, cu nasterea, mai asteptm, nu-i aga? Dupa ce ma intorc acasa Raule ! hi! Pa, sufletelule, fii prudent! MA tntore numaidecat intr-o clipa sant aici (lese in fuga.) (Greierita suna din jucdrie.) (ii rspunde de departe) S-a ndscut un dragalas... Mi-e frica! (ridicdndu-se in picioare): N-are de ce s&-{ifie fricd. Ce e mic se naste usor. Cine-i acolo? Vai, un gandac. Nu musti? Nu. Ce-ti mai fac copii? N-am copii. Nu am. Sub plapuma conjugala. Eu n-am clocit o induiosatoare dragoste de familie, Nici fericirea fierbinte de a avea, deasupra capului, un acoperig propriu, Ba, nici macar, bucuria cald& pe care ti-o d& nenorocirea altuia. Vai, vai, vai, nu ai copii? Pacat. (Suna.) Greiere | oo19 Greiere! Ah, nu mai raspunde. Gandacule, de ce nu te-ai insurat? VAGABONDUL Egoismul, cuconita, egoismul.. Ar trebui s&-mi fie rusine. Egpistul se simte la largul lui in singuratate Nu trebuie sa iubeasca atat. $j nici s& urascé atat. Si nici sa invidieze pe altii pentru locgorul lor pe lume. GREIERITA Ah, da, barbatii! (Sund.) Greieras, greieras, greieras NIMFA (striga) Eu port viitorul. Eu... eu. VAGABONDUL (merge spre ea): Naste-te odata! NIMFA Voi face un lucru maret! GANDACITA DE BALIGAR (intra in goana): Barbatu-miu nu-i aici? Pe unde-o fi umbland prostul dla? Unde e bulgarele nostru? GREIERITA Oh, doamna, va jucati cu bulgari? Aratati-mi-i GINDACITA DE BALIGAR Nu e bulgare de jucat! E viitorul nostru, avutul nostru, tot ce avem noi pe lume! Sotul meu,, blegul la, a disparut cu el GREIERITA Dumnezeule, nu cumva a fugit? GINDACITA DE BALIGAR Dar al dumitale unde e? GREIERITA Cu negustoria. (Sund.) Greiere! Greiere! GINDACITA DE BALIGAR Cum de te lasa singur&? Dup cate vad, biata de dumneata, iti astepti sorocul! GREIERITA Hi, hi, hi! GANDACITA DE BALIGAR Asa tanara! Ce? Voi nu faceti bulgari? _20 GREIERITA Bulgairi, pentru ce? GINDACITA DE BALIGAR Bulgarele — e familia. E viitorul. E intreaga viata. GREIERITA nu! Viata inseamna sa ai casuta ta, cuibusorul tau, pravalioara ta. Si perdelute. Si copii. $i sa ai greierele tu. Gospodaria ta, $i atata tot GINDACITA DE BALIGAR Cum de puteti trai fara bulgaire? GREIERITA Ce s& facem cu el?' GINDACITA DE BALIGAR _L-ati purta peste tot cu voi. iti spun, scumpa doamna, cu nimic nu-ti legi mai mult barbatul decat cu un bulgare GREIERITA O, nu! Cu 0 casutd GANDACITA DE BALIGAR Ba cu un bulgare. GREIERITA Ba cu o casuta GINDACITA DE BALIGAR Doamne, grozav mi-ar mai placea s& stau mai mult de vorba cu dumneata! Esti atat de simpatica... GREIERITA Ce-ti mai fac copii? . GANDACITA D DE BALIGAR Numai de mi-as .gasi bulgarele! (lese) Bal...bul...bul-garasule! Bul...‘bul... bul GREIERITA Vai, ce imputité! A Kisat-o si barbatu-su! Hi, hil (Sund.) Tit-tir-tir $i cri-cri-cri. Ma simt... ma simt... asa ciudat... (Trebdluieste pe langé poarta.) Hi, hi, hi, cum mai d& din picioruse, ala impuns fatale! my SCORPIONUL (intra in goana din culise): Aha! (Se apropie de ea cu pasi lungi, usori. Scoate, de sub pulpana,VAGABONDUL SCORPIONUL VAGABONDUL. PARAZITUL VAGABONDUL, PARAZITUL. VAGABONDUL PARAZITUL VAGABONDUL PARAZITUL VAGABONDUL a un pumnal, 0 strépunge pe Greierité cu o miscare larga $i o trage spre gaura lui) La o parte! (se d& inapoi): O... 0! 0 crima! (in deschizatura galerie): Cucu, fetita mea! Hai repede, sa vezi ce ti-a mai adus tata! A omorat-o! $i eu... eu am stat aici oa=tn bolovan. O, Doamne, n-a zis nici pis! $i nimeni n-a strigat de groaza! Nimeni nu i-a sarit in ajutor! (apare din fund}: Bravo, prietene, asta-i si parerea mea SA pieri asa, fara apararel Asa zic si eu. Tocmai ma uitam! N-as fi in stare s& fac una ca asta. Nu, n-as fi putut. Fiecare vrea 88 traiasc’. N-am dreptate? Cine esti tu? Eu? Nimeni deosebit. Un biet sarac. Un orfan. Mi se spune Parazitul Oare ai voie s8 ucizi asa? Vorba mea. Crezi ca el, Scorpionul, 0 face de nevoie? Crezi ca-i e foame, cum mi-e mie? Ti-ai gasit! Omoara ca sa-si facd _ provizii Gramadeste. E un adevarat scandal, nu? Unde vezi aici dreptate? De ce sa aiba ei provizii, si altuia sa-i ghioraie matele de foame? Fiindca el are pumnal si eu doar mainile astea goale? Nu-i aga? Se pare cA daPARAZITUL VAGABONDUL PARAZITUL VAGABONDUL PARAZITUL SCORPIONUL PARAZITUL. SCORPIONUL PARAZITUL SCORPIONUL PARAZITUL SCORPIONUL VAGABONDUL SCORPIONUL 2 Asa zic gi eu. Nu exist egalitate. Eu, de exemplu, nu omor pe nimeni. Am mandibule prea moi. Vreau sa zic, am o inima prea bund. Nu dispun de mijloace de trans... trans... transport. Mie mi-e numai foame. Ei bine, asa trebuie sd fie pe lume? Nu... nu...nu trebuie s& Ucizi Vorba mea, prietene. Sau, cel putin, s& nu aduni Mananci, si gata! Sa aduni, e o talharie fata de cei ce nu pot aduna. SA mananci pe saturate, gi gata! Atunci ar ajunge pentru tofi. Ce zici, n-am dreptate? Nu stiu. Vorba mea. (se intoarce din gaura): Aga, papa, copilagule, papa! Alege ce vrei tu. Nu-i aga ca ai un tatic bun? Respectele mele, conasule! Noroc. Noroc. Comestibil? (il miroase.) Hehe, conasul glumeste. Da de unde! $terge-o, scarbosule! Derbedeule.! Ce cauti aici? Card-te! He, he, intocmai vorba mea, conagule! (Se trage inapoi) (Vagabondului): Noroc. Ei, ai vazut? Am vazut. Buna treaba, nu? Ha-hal Nu oricine e in stare. Pentru asta, domnule, ai nevoie de... (Se loveste pe frunte)... specializare. De spirit intreprinz&tor. De i-ni-tia-ti-va. Si —_ 8PARAZITUL SCORPIONUL PARAZITUL SCORPIONUL PARAZITUL SCORPIONUL PARAZITUL SCORPIONUL PARAZITUL. VAGABONDUL. PARAZITUL 23 de vederi largi gi de dragoste de munca, asculté-ma pe mine! (se apropie): Vorba mea. Domnulé, cine vrea sa trdiasca trebuie sa stie s8 se descurce. E la mijloc viitorul. Familia! Si, nu stiu cum s-ti explic, e gi un fel de ambitie. O personalitate puternica. trebuie sa se afirme, n-am dreptate? Asa zic gi eu, conagule. Tocmai; tocmai. S3-ti faci datoria cum trebuie. S& Cresti noi scorpioni, s& folosesti talentul care zace in tine. Asta numesc eu viata utila, nu? Intocmai, inaltimea voastra! Gura, pocitanie, nu vorbese cu tine. Asa zic si eu, indltimea voastra! $i ce bine te simti cand iti implinesti astfel menirea ICAnd iti faci o parte din treaba! Cand- simti cd nu trBiesti degeabal E un sentiment inaltator, nu? Ei bine, salut, fug! Sluga dumitale! (lese in goana.) Pa, Larvufo, I-a revedere! (lese.) Ucigas batran! Crede-ma ca mi-a fost greu s& ma abtin ca sa mid sugrum. Doamne, si eu ag lucra dac-ar trebui. Dar de ce s& lucrez eu, cand altul are mai mult decat poate si manance? Am si eu initiativa, ha-ha, uite-aici. (Se bate pe burta.) Mi-e foame, foame, intelegi? Asta viat&? Totul numai pentru o bucata de carne! Vorba mea! Totul numai pentru o bucata de came,VAGABONDUL PARAZITUL GREIERELE SCORPIONUL VAGABONDUL PARAZITUL GREIERELE SCORPIONUL VAGABONDUL PARAZITUL SCORPIONUL PARAZITUL 8 24 iar sdracul s8 n-aib& ce manca! E tmpotriva legilor fir Fiecare vrea s4 manance. N-am dreptate? (ridicé jucaria si sund): Biata de ea! Saracuta de eal Asa zic $i eu. Fiecare vrea sé traiascd. (Din culise raspunde un (Srdit ) (intr in fuga si suna din jucarie): Aici sunt, nevestico, aici, aici, aici! Unde esti, iubito? Ghici ce tia adus barbatelul tau? (apare in spatele lui): Aha! Pazea! Pazeste-te! 8 (il tine): Lasa-I, cetatene! Nu te amesteca! intampla-se ce trebuie s4 se intample! Manicuto! (ii strapunge cu 0 migcare larga si 1! ia cu el): Fetita mea! Larvuto, ghici ce-ti mai aduce taticutul tau cel bun (Intra in galerie.) (ridicé pumnul): 0, Creatorule! Cum poti privi una ca asta? Vorba mea. Al treilea greiere pe care-| are ucigasul ala, si eu nimic. Si la una ca asta trebuie sa te uiti! (iese in fuga din galerie}: Nu, nu copilagule, n-am timp. Taticu trebuie sa plece iar la treaba. Papa, papa, papal Taci, peste o ord ma intore (lese in goana) Simt cum fierb, Ce talhar batran. (Se apropie de deschizatura.) Asta e nedreptate! E o rugine! Stai ca-iVAGABONDUL 25 arat eu lui! A plecat? Trebuie sa arunc o privire nauntru. (intra prin deschizatura) Crima,si iar crima! Inima, nu mai bate aga tare! Nu-s decat insecte, nu-s decat ganganil Nu e decat 0 mica drama printre fire de iarba. O simpla lupta intre insecte, moravuri de ganganii Una e viata insectelor si alta e viata oamenilor. Ah, 8 ma vad iar printre oameni! Aga macar iti poi da, seama CA, totusi, sunt mai buni decat vermina asta, Omul nu vrea numai s8 manance, vrea s& creeze si s& construiasca, Are, trebuie s& recunosc, un tel si isi cladeste bulgarele. Nu, asta o fac gndacill Ptiu! Ce Dumnezeu ma tot gandesc la bulgarele Bulgarele e al gandacilor, oameni au idealuri mai umane. Viata tihnita omul o preaméreste prin intreaga lui activitate. : Ajunge atat de putin ca sa fi fericit! S& ai un cAmin cat de mic, Sa nu faci rau nimanui, s& te ocupi de treburi putine si s& zamislesti copii, Caci viata vrea doar viata sie dulce sa privesti Cum tu traiesti si cum vecinul tau... da... din picioruse. Nu, asta fac greierii! Sunt zApacit, incurc mereu oamenii cu ganganiile ! Aceastd existenta, ingusta, meschina, Aceasta bunastare naroada a greierilor, pe om, nu-1 satura Omul vrea ceva mai mult decat sé se-ndoape $i, recunoscator, multumit, sa-si mestece dumicatul de fericire; Viata cere barbati viata cere eroi. Viata cere lupta! Dac vrei s& cuceresti viata, apuc-o puternic cu pumnul, Daca vrei sa fii om intreg, nu ai voie sd fii mic gi slab.NIMFA VAGABONDUL NIMFA VAGABONDUL PARAZITUL VAGABONDUL PARAZITUL CORTINA 26 Daca vrei sa traiesti, atunci fii stapan! Daca vrei sa mananci, atunci ucide. a Anu! laragi... asta o fac scorpioni nu auziti Cum, in toaté lumea, clampane pe infundate falcile zeloase’ Crant-crant-crant; plescaitul sangeros al satulului Deasupra imbucaturii vii inc... Viata e prada. (se zvarcoleste): Simt ,ceva maret! Ceva maret! Ce e maret? Sa te nasti! SA tréiesti! Nimfo, Nimfo, pe tine nu te parasesc! (se rostogoleste prin scéndurd, extraordinar de umflat (Sughite): Ha, ha, ha, ha, ha, ha, hac, ha, ha, ha,ha hal Hac! Ce ha, ha, ha, hac, 1gi mai aprovizionase zgarcitul batran fata aia gal-hdc — galbejita. Hac, ha, ha, ha, ha, ha, ha, ha, hac. Mi s-a facut ,rau. Hac! Plesnesc! (Ragdie.) Hac, hac! Blestemat sughit! Doamne, si eu sunt cineva. N-ar putea oricine, hac, s& manance att, nu-i aga? $i Larva? Ha, ha, ha, ha ha, ha, hac, da, h,a ha, ha, ha, am hac. Larva? Am inghitit-o si pe ea. Masa naturii e intinsa pentru toti! Hac! Hac! Hac! 8 86ACTUL AL TREILEA i FURNICILE ! Scena: O padure inverzita. i VAGABONDUL (sta dus pe ganduri) | Destul. Ai vazut destule. Ai vazut toate creaturile Sugand, ca ploshitele, pe trupul urias al fii, in foamea ingrozitoare de a-si mari portia Smulsa altuia. SA trdiesti, inseamna sa iel, Atunci, ia si tu. Am vazut destule. (Pauza) | Si ce altceva sunt eu insumi decat o ganganie, Un svab ce aduna din praf firimiturile Lasate de altii. Asta-i viata mea Nu sunt bun de nimic, de nimic! Nici macar Sa fiu mancat de cineva nu sunt bun. NIMFA (strigé) Loc! loc ! ma nase, Eliberez intreaga lume din inchisoare! @cdee mareata! VAGABONDUL Eterna lupta pentru maruntul eu Goané hulpava, grija de insect Sa-ti eternizezi propria micime prin nasterea ta, Nu mai vreau, nu vreau! Toate par vraji blestemate! As iesi din nou pe drumurile batute de oameni. ‘Ah, drumurile oamenilor! Dupa ratacirile mele, Cand‘o $A ma salutati iarasi voi, tablite indicatoare, Care vestiti pe limba oamenilor Comuna i plasa, judetul si statul ‘ Statul! Stai, cap prost ce esti! Mai intai vine comuna, Pe urma judetul, apoi tara, poporul $i patria si omenirea NIMFA 0, chinuri ale creatiei! Sete arzatoare Dupa o fapté mareata! VAGABONDUL (sare)| NIMFA Ora mantuirii se apropie Semne mari si cuvinte mari imi vestesc sosirea. | (se-zvarcoleste) Priviti ce aripi am! Ce aripi uriage! | VAGABONDUL i De-as sti numai pe unde s-o iau! | Pentru numele lui Dumnezeu, ~ M-am asezat intr-un musuroi! { | (Se ridicd) i Nebunelor, ce v-a gasit sd va urcati pe mine? Uite la ele, cum mai fug! Una, doua, trei, patru =. Si aici una, doua, trei | hire timp, cortina care acopera fundalul scenei se idica $i lasd sé se 1 vada intrarea intr-un furnicar. 0 clddire rosie cu multe etaje. La intrare std 8 furnicd oarba si numara fara intrerupere. Furnici, cu ranite, grinzi, lopeti etc. intra sialearga pe la. etajele cl&diri, in ritmul pe care I-! dé Orbul. i ORBUL (neintrerupt): Unu doi trei patru, unu doi trei | patru. { i VAGABONDUL Ce-i aici? Unchiule, ce tot numeri? : i ORBUL Unu doi trei patru i " VAGABONDUL Ce e aici? Vreun depozit sau vreo fabrica, nu? Hei, ce fel de fabrica e asta? § ORBUL Unu doi trei patru: VAGABONDUL la spune, ce fel de fabricd 0 fi-asta? Si de ce tot numara orbul? Aha, le da ritmul. Toti se migcd dupa cum numara el. Unu-doi trei patru. Ca niste masini. Fir-ar sé fie, a inceput $4 mi se invart& capul ORBUL Unu doi trei patru PRIMUL INGINER. (intra in fuga): Mai repede! Mai repede ! Unu doii i | i i i } i NIMFA (striga): PAmantul crapa. Auziti_semnalul meu! Adancurile Pamantului. Lucrea: DICTATORUL Dumnezeule mare al furnicilor, (ingenuncheazé.) Dumnezeu al furnicilor, aceasta clipa mare... (Se roaga in tacere) VAGABONDUL (aplecat deasupra lui incet)’ Biata furnic’. Tu numesti lume mdna de iarba si hum pe care o cunosti? Palma asta de pamant mizerabil si murdar? Dac-as calca in picioare furnicarul tau, — cu tine, cu tot, coroana copacului de deasupra voastra nici n-ar fosni macar, nebun ce esti! DICTATORUL Cine esti tu? VAGABONDUL ‘Acum nu sunt decat un glas. leri, poate, arn fost si cu in alt furnicar. Cum te simti? Esti destul de mare? Nu-ti pare prea mic pe care se ridica gloria ta sarmana? NIMFA\ (se zvarcoleste) Eu... eu... eu! CAPETENIA GALBENA (ingenuncheaza $i isi scoate coiful) Dumnezeule drept, tu stii ca numai pentru Istoria —_noastra onoarea noastra national, VAGABONDUL (se repede la el si il doboard ca o lovituré de picior, il calcd si i striveste cu gheata): Ptiu, ganganie! Ganganie spurcata! CORTINA EPILOG VIATA $I MOARTEA in inima paduri, Noapte neagra. in avanscena doarme Vagabondul. VAGABONDUL (in vis) Destul! (Se trezeste) Ce, am dormit? Unde ma aflu? Nimfo! Nimfo! (Se ridicd) De ce-i atat de intuneric? Nu vad nici la un pas inainte! Cine vorbeste ? Cine-i acolo? (Strigéi.) Cine-i acolo? Nu e nimeni, e glasul meu! Dar cum se face ca nu vad nimic?| | } i i UN GLAS (Balbaind.) Nimic... nimic... nimic... (Striga) fi cineva pe-aici? Ce-o fi? Bezn’l Nimic decat bezna asta cumplital in ce parte m& prdbusesc? De-ag avea macar ceva de ce sA ma tin! Nimic! Nimic! Oh, Dumnezeule, mie fric! Unde a disparut cerul! De-ar fi ramas macar cerull Nici o licdrire! Un chibrit! Daca ar fi ramas cel putin un licdr de lumina! Unde ma afiu? (ingenuncheaza.) Mi-e fric&! Lumina! De-ar fi un pic de lumina! : (din intuneric) Dar e lumina. E lumina destula. VAGABONDUL (se taraste pe p&mant) 0 singura luminita omeneasca! UN GLAS VAGABONDUL UN GLAS ALT GLAS ALT GLAS ALT GLAS VAGABONDUL GLASURI NIMFA VAGABONDUL Numai un licar.Pentru numele lui Dumnezeu, doar o scanteie! Ce-i asta? Unde ma aflu? (in departare): Bulgarele meu! Unde e bulgarele meu? Lumina! Mi-e sete! Mi-e foame ! Omorati-ma! Omorati-ma! Fii amea! Aha, aha! L-am prins! Lumina! Sa scapere o scanteie cat de mica! (Loveste douai pietre) © singura scanteie! Ultima scdnteie! (Din piatra, tasnesc scntei. Interiorul padurii se lumineazd- de o lumina fantomatica) Ah, ce frumusete! (in culise. apropiindu-se} Lumina! Lumina! Cine ma cheama? Laudat fie Domnul, Lumina! (Lumina crescanda gi muzica in surdina) NIMFA + in genunchi! in genunchi! Eu... eu... eu cea aleasa1" Vin pe lume! in durerile nasteri Crapa inchisoarea mea Nemaivazutul si nemaiauzitul Devine realitate Voi exista! (in centrul luminii, zboara $i danseaza un roi de Efemere VAGABONDUL De unde ai aparut, gaz4 transparent? NIMFA (Sta locului,) Cao raza din intuneric A {asnit stralucitoarea, vesnica, Uriasa viata! (Se roteste.) Ne petrecem viata ratindu-ne! Viata! Viata! (se opreste) | Din clinchet de raze sunt tesute aripile noastre, De la o stea la alta stea, le-a tesut din fire de ! lumina Eternul tesator divin, Dansam prin univers, Noi, chipurile lui Dumnezeu, care (gata sa legine) care in noi se vede pe sine VAGABONDUL (se indreapta spre ea impleticindu-se, 0 sustine) NIMFA SA trdiesti: sd te rotesti, sa te invartesti ! Din adancul universulut Noua ne e data Misiunea tainica a rotirii vegnice Din aripi ne picura armonia sferelor! O! Ce menire $i ce bucurie creatoare Sa fii efemera! Sa traiesti, iInseamna sa te rotesti! (Se roteste) Desfagurati viata. Ce altceva suntem Noi, tesute din cele mai fine panze Decat ideile si sufletul fiintelor? Sunt transparent! Nu avem greutate si nu pierim! Ca scanteile din focul divin‘Am tasnit si preamarim. (Gata sa lesine din nou, Vagabondul o sustine ) jintreaga lume se roteste o dat cu noi, multumeste, laud Tu, dar maret, plin de iubire, fara sfarsit Al vietii de efemera Bucurie neostoita Fij binecuvantata! Vartej al vietii, Dans de foe, fara de sfarsit, Ramai cu noi (Se simte din ce in ce mai rau.) 4 VAGABONDUL Viata, viata tu ne-ai fermecat! Uite c& $i eu, i batrand musca vlaguité, ma invartesc si strig ; Viata ! 4 | NIMFA Fil binecuvantata, fii binecuvantata! i VAGABONDUL Lasa-ne sa trdim, cu totii! Priveste. Fiecare vrea SA trdiascd! Fiecare se apara si fiecare lupté pe cont propriu! Te-am urmat cu totii Toate musculitele si tot! oamenii. $i gandurile, si operele, si vietuitoarele apelor, si furnicile, si iarba — totul i s-ar alatura! lar tu 0 $A ne conduci, viata atotputernica! Fi binecuvantata, viata ! NIMFA (strig’, ascutit, patrunzator): Loc! (isi sfasie inveligul $i sare, din el. ca efemera) lata-ma! VAGABONDUL (se indreapta, clitinandu-se, spre ea) Tu,Nimfo? Tu? la sa te vad! Te-ai nascut, in sfarsit? NIMFA (vine in fuga gi incepe sd se roteasc) O ... 0... o! VAGABONDUL (dupa ea): Cum, asta e tot? NIMFA-EFEMERA (Se opreste.). Eu vestesc domnia vietii, Eu poruncesc creatiel: Traieste, cdci imparatia vietii a venit. (Se roteste.) O...0...0! (se opreste) intreaga lume s-a umflat ca s8 ma nasca,13 Sia plesnit de durere. Auziti, 0, auziti? Port o solie uriasa! Vestesc Lucruri marete. Liniste, liniste, Eu rostesc cuvinte mati. (Cade moart&.) VAGABONDUL (ingenuncheaza lénga ea) Ridica-te, 9424! De ce ai cazut? (0 ridicé.) Moarta! Ma auzi, Nimfo? Mai vorbeste! (0 poarta in brate.) cate de usoara! Musculital “(0 aseaza jos). Auzi, musculita verde? Daca ai putea deschide ochii, al vedea ca e atat de bine sa traiesti! Trezeste-te, traieste! Fil binecuvantata, viata! (Se taraste, pe genunchi, in fata.) Fii binecuvantata! Au! Cine a pus mana pe mine? Pleaca de aici! (Lumina se stinge, numai 0 raza puternica cade pe Vagabond.) Cine e?Au, da-mi drumul, ma in. ingheti! Cine esti? (Loveste cu bratele.in gol.) la-tt mana rece de pe mine! Nu vreau...(Se ridica.) Nu mé atinge! Cine esti? (Se apara.) Da-mi drumul, de ce ma strangi de gat? Ha, ha, tu erai? Stai putin, ca te stiu eu cine esti! Esti... esti Moartea, Azi, te-am vazut de atatea ori! Dar eu nu! Nu vreaul-Da-mi drumul, harco! Oarbo! Scarboaso! Eu inca nu... (Lupta. in gol.) Astampara-te odata! (Din dreapta, vin, tarandu-se, doi melci) PRIMUL MELC Stai! Fosneste ceva! AL DOILEA MELC Prostule! Da-te inapoi, daca fogneste! VAGABONDUL (se lypta) Na, ranjito! (Doborat in genunchi) Nu ma sugruma! Da-mi drumul! Nu vreau decat sa traiesc! Ce? Si atata e prea mult? (Se ridica si da din maini,) Nu-ti dau viata, Moarteo! Nu, nu ti-o dau! Na! (Cade ) Aaa! imi pul si piedica | PRIMUL MELC. Melcule! AL DOILEA MELC Ce este ? PRIMUL MELC Se lupta cu Moartea,AL DOILEA MELC. VAGABONDUL (Cade cu fata in jos.) PRIMUL MELC AL DOILEA MELC- PRIMUL MELC AL DOILEAMELC VAGABONDUL (Cade cu fata in sus) PRIMUL MELC. AL DOILEA MELC: PRIMUL MELC: AL DOILEA MELC: PRIMUL MELC: AL DOILEA MELC. PRIMUL MELC: AL DOILEA MELC: PRIMUL MELC AL DOILEA MELC Hai s8 ne uitam si noi, da? (se ridicd) Lasd-ma sa traiesc! Numai de data asta! Macar, pana maine! Am trait atat de putin! (Strigat.) A! Ce caraghios, nu? Melcule ! Ce este? A, crapat. (se ridicé in genunchi) Si pe cel cdzut il sugrumi, lago? Mai cer numai o clipa... (Se ridicd si se clatinaé.) Mai am inca atatea de spus! (Cade in genunchi,) Acum, sti cum sa traiesc. (se tardie inainte incet): Eh, s-a zis cu el Doamne, Isuse Cristoase,asta da, lovitura! Ah, vai si amar de mine! Ce nenorocire! De ce ne- ai parasit? Ge te tot, smiorcdi? Ce ne priveste pe noil Stii doar cd aga se spune cand moare cineva Da, da. Hai sa mergem! Da, da. Asa-i pe lumea asta Numai de-ar fi cat mai putini melci si cat mai mult varjé Ei, meicusorule, ia te uita Ce este? Ce de efemere moarte45 PRIMUL MELC: Macar de-ar fi bune de mancat. AL DOILEA MELC: Da, da. Mergem, nu? PRIMUL MELC. Bine ca trdim noi. AL DOILEA MELC: Cred si eu. Stii ce, melcule? PRIMUL MELC: Ce? AL DOILEA MBLC: Ca e grozav de bine sa traiesti PRIMUL MELC: Te cred si eu! Traiasca viata! AL DOILEA MELC Hai sa mergem (Pornesc spre culise) PRIMUL MELC Ce caraghios, nu? ALDOILEAMELC —_ Si-ncd cum. Bine ca traim noi (Pauza. Se lumineaza de ziua. Pasarile se trezesc ) Cel putin a scdpat de toate PRIMUL MELC Unul se naste si altul moare ALDOILEAMELC $i tot sunt oameni destui CORTINA Completare pentru regizor In epilog, Pelerinul este unul si acelasi cu Vagabond