Sunteți pe pagina 1din 15

Spele

Secfiuneo ll

Spele

Copitolul lV

Spefa nr. 1

Judecdtoria Rdcari l-a condamnat pe inculpat pentru sdvdrqirea infracflunii de tdlhdrie

preudlrzlttitin art.2ll alin. (1) C.pen.

Impotriva sentinlei inculpatul a declarat apel.

declinat competenfa in favoarea

Cudii de Apel PloieEti cu motivarea cd apelul care privegte o condamnare in temeiul art.2II

alin. (1) C.pen. este de competenta cudii de apel.

La rdndul sdu, Curtea de Apel Ploieqti gi-a declinat competenfa de solu{ionare a apelului in favoarea Tribunalului Ddmbovitra.

Tribunalul D6mbovitra, investit cu judecarea apelului,

;i-a

inrebare

Cdrei instanle ii revine competenfa de a solugiona conflictul negativ si ce solugie se impune,

fut cauzd, cu privire Ia rezolvarca acestuia?

Spefa nr.2 Inculpatul a sustras metale neferoase (cupru, argint 9i aluminiu) de la instalafiile electrice ale

sistemului de irigafii, prin escaladare, provocAnd un prejudiciu de 250.0001ei (RoN).

Procurorul de la parchetul de pe l6ngd tribunal sesizeazd prin rechizitoriu instan{a de jude-

catd. Tribunalul a

dispus condamnarea inculpatului la 10 ani inchisoare,inbaza art.2O8.20g

alin (1) lit. i) C.pen.

Intebare

Este legald solulia instanfei din punct de vedere aI dispozi(iilor referitoare Ia competenla dupd materie?

Spefa nr.3

Prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArqirea infractriunii de

inqeldciune, prevdzltd,?n arrt.215 alin. (2) C.pen.

Instanfa sesizatd, Judecdtoria Bragov, qi-a declinat competenta in favoarea Judecdtoriei Constanfa, in baza art. 42 alin. (1) raportat la art. 30 lit. a) C.pr.pen., cu motivarea cd locul

sdvdrqirii infractriunii fiind localitatea Eforie Nord, competenfa teritoriald de a judeca procesul revine Judecdtoriei Constanfa. Judecdtoria Constanfa, la rdndul sdu, in baza afi.43 C.pr.pen. raportat la art. 30 alin. (2) C.pr.pen. gi-a declinat competenta in favoarea Judecdtoriei BraEov.

Intebare

Care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenfd?

Spe{a nr. 4

Parchetul a sesizat Judecdtoria Curtea de Argeg prin rechizitoriu cu privire la sdvdrgirea

infracliunii de loviri gi alte violenfe.

Atdt partea vdtdmatd cdt qi faptuitorul au domiciliul ?n circumscriplia Judecdtoriei Curtea de

Argq.

Judecatoria Curtea de Argeg a declinat competenta solu{iondrii catzei in favoarea Judecdto- riei Sectorului 1 Bucuregti, cu motivarea cd fapta a fost savdrgitd in circumscripfia respectivei in- stanF.

Judecdtoria Sectorului 1 Bucureqti, la rdndul sdu, gi-a declinat competenfa in favoarea

Judecdtoriei Curtea de Argeg, cu motivarea cd aceasta a fost prima instanfd sesizatd prin rechizi-

toriu.

inrebare

care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenfd, in spela datd?

Spela nr.5

Prin pldngerea adresatd organelor de cercetare ale polifiei judiciare, partea vdtdmatd a cerut

condamnarea inculpatului pentru sdv6rEirea infracliunii de lovire, prevdnutdin art. 180 alin. (2)

Drept procesuol penol

AR

Copitolul lV

Spele

C.pen. Instan{a de

procurorului.

judecatd competentd (Judecdtoria Moreni) a fost sesizatd prin rechizitoriul

'

Judecdtoria Moreni, dupd audierea pddilor qi a unui martor, qi-a declinat

competenfa de

solufionare a cauzei in favoarea Judecdtoriei Pitegti, in a carei razd, teitoiald se afla locul

sdvArgirii faptei.

Judecdtoria Piteqti ;i-a declinat competenfa de solufionare a cauzei in favoarea Judecdtoriei

Moreni.

inrebare

Care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenta in speta dati?

Spefa nr.6

Partea vdtdmatd a sesizat organele de cercetare penald despre

sdvdrqirea

infracfiunii de furt in

dauna sa. in fapt, in anul I994,intimp ce se aflain Spania, inculpatul i-a sustras mai multe

bunuri,

profitAnd de neatenfia pd4ii vdtdmate. Inculpatul este domiciliat in comuna Mihai

Bravu,

judeful Tulcea.

Prin rechizitoriu, procurorul a sesizat Judecdtoria Babadag cu judecarea

infracfiunii de furt.

Judecdtoria Babadag gi-a declinat competenfa de solufionare a catzeiin favoarea Judecatoriei

Sectorului 2 Bucuregti. Astfel, s-a considerat cd instantra din Bucure;ti este competent6 deoarece

locul sdvArgirii infractiunii se afld in strdindtate.

La rdndul ei, Judecdtoria Sectorului 2 Bucureqti gi-a declinat competenfa de solu{ionare in favoarea Judecitoriei Babadas.

intebare

ce solufie se impune pentu rezolvarea confTictului negativ de competcnfd?

Spela nr.7

Ladatade 14 martie 2006, C.B., subinspector de politrie in cadrul Serviciului Cercetdri penale al Inspectoratului General al Polifiei de Frontierd, a sdvdrgit infracfiunea de luare de mitd, con- stdnd in primirea sumei de 2.500 EURO pentru netrimiterea in judecatd a unui dosar de urmdrire

penal6.

Infracliunea a fost constatatf flagrant.

La data de 15 martie 2006, inculpatul C.B. qi-a prezentat demisia din I.G.P.F., fiind trecut in

rezervd, cu data de 1 mai 2006.

Rechizitoriul procurorului de trimitere in judecatd este datat 7 iunie 2006.

Infracfiunea a fost comisd in restaurantul ,,G.B."' situat in sectorul 6 Bucureqti.

intebare

Cdtei instanle ii va reveni competenla materiald pentu solufionarea fu fond a cauzei penale? Argurnentafi.

Spela nr. 8

La data de 14 martie 2OO6, C.B., ofiler in cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei

RomAne, avdnd gradul militar de maior, a accidentat mortal o persoand de sex feminin, pe tre-

cerea de pietoni situatd la intersecfia Soseaua Oltenila cu Bulevardul Constantin Brdncoveanu (Sectorul4 Bucuregti). In urma verificdrilor efectuate, s-a constatat cd ofitrerul nu poseda permis de conducere, fapt

ucidere din culpd

pentru care s-a declaqat urmdrirea penald pentru sdvirgirea infrac{iunilor de

gi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fdrd permis de conducere.

La data de 17 martie2A06, inculpatul C.B. a fost trecut in rezervd din cadrul Ministerului Administratiei $i Internelor.

La data de 15 iunie 2006 a fost intocmit rechizitoriul de trimitere in judecatd.

intebare

Cate instanfa este competentd pentu soluSionarea fu primd instanli a cauzei? Argumenkfi.

Spefa nr.9 Inculpatul, subofitrer in cadrul Ministerului Apdrarii Nafionale, transporta cu tractorul unitdtii

de;euri la rampa de descdrcare. Inculpatul a acceptat ca mai mulli angajali ai unititrii s6 cdldto-

76

Drept procesuol penol

Spele

Copitolul lV

reascd in remorca tractorului. Din cauzaneatenfiei sale, vehiculul s-a rdstumat, accidentul avdnd

ca unnare moaftea unei persoane.

Instanta competentd teritorial, Tribunalul Militar Bucuregti, a declinat competen{a de

solufionare acatzei in favoarea instanfei civile, apreciind cdfaptapentru care inculpatul a fost

trimis in judecatd nu are legdturd cu serviciul, deoarece nu este prevdzutd in Titlul VI Capitolul I

din Codul penal (Infracfiuni de serviciu sau in legdturd cu serviciu). in aceastd situalie, instantra

militard nu este competenti material.

ConsiderAnd cd, in spefd, competenfa aparfine instanfei militare, instan{a civild gi-a declinat competenfa de solulionare a cauzei in favoarea Tribunalului Militar Bucureqti. Intrebare Ce solufie se impune in spela cu privire Ia rezolvarea conllicnlui negativ de competenfd?

Spefa nr. 10

Inculpafii au fost trimigi in judecatd pentru sdvAr;irea unei infracfiuni de competenta in primd instantd a tribunalului.

Instantra de judecata a administrat probe, audiind pe inculpa{i gi pe martori, a dispus efectu- area unei expertize contabile care s-a depus la dosar, dupd care a dispus schimbarea incadrdrii

juridice intr-o infracfiune de competen{a judecdtoriei, declinindu-qi competen{a de solufionare a

cauzei in favoarea acestei instantre.

Aceastd din urmd instantd, la rdndul ei, qi-a declinat competenfa in favoarea tribunalului.

intebare

Ce solufie se impune in spela pentu rezolvarca conflictului negativ de competenfi?

Spefa nr.11

O sentintrd de condamnare este desfiinfatd in apelul parchetului pentru lipsd de procedurd

(lipseqte incheierea gedinfei cdnd au avut loc dezbaterile). Totodatd, se dispune trimiterea caazei

spre rejudecare la prima instanfd.

Impotriva sentinfei prin care instanfa de fond a solufionat cauza cu ocaziarejudecdrii, se declard apel. Din completul de judecati, care solufioneazd catza in apel, face parte un judecdtor care a par- tictp^at gi la solufionarea primului apel, in care sentintra a fost desfiinlatd pentru lipsa de procedurd.

Intebne

Comentafi modul de compunere a completului de judecati fuvestit cu solufionarea apelului

declarat impotiva sentinSei pronunfate fut rcjudecare, din perspectiva prevederilor cne regle-

mente azd incomp atibilitatea judecdtorilor.

Spe{a nr.72

Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArgirea infracfiunii de vdtdmare corporald din

culpd, prevdzutd in art. 184 alin. (2) 9i (4) C.pen.

Inculpatul este condamnat pentru sdvArgirea infracfiunii, in primd instanfa. Instan{a a refinut

in producerea accidentului de circulalie culpa exclusivd a inculpatului. De asemenea,

s-a dispus

disjungerea acfiunii civile, potrivit afi. 341 C.pr.pen. in completul de judecatd a intrat judecdtorul A.A.

Judecdnd separat ac{iunea civild, anterior disjunsd, instanfa l-a obligat pe inculpat sd pldteas-

cd pddii civile diferite sume de bani, cu titlu de daune materiale qi morale.

Apelurile declarate de inculpat gi de partea civild au fost, ambele, admise, reduc6ndu-se cuan-

tumul despdgubirilor acordate pentru daunele materiale gi majorAndu-se cuantumul daunelor

morale. Completul de judecatd in apel a fost prezidat de judecdtorul A.A. (magistrat care a solufionat acfiunea penal in fond ;i a dispus disjungerea acfinii civile).

Intebare

Avdnd fut vedere cd judecdtorul A.A., fut primd instanfd, s-a pronuntat doar asupra lanrii

penale, disjungdnd acSiunea ciuild, se poate refine weun caz de incompatibiliate?

Spela nr. 13

Inculpatul a fost condamnat pentru sdv6rgirea infracliunii de vdtdmare corporald gravd.

Drept procesuol penol

77

Copilolul lV

Spele

Rechizitoriul prin care judecdtoria a fost investitd cu judecarea cauzei a fost confirmat de

prim-procurorul parchetului care a gi semnat adresa de trimitere a dosarului la judecdtorie. Impotriva sentinfei de condamnare inculpatul a declarat apel, respins ca fiind nefondat.

Din completul de judecatd in apel a fdcut par0e 9i fostul prim-procuror al parchetului care a confirmat anterior rechizitoriul de sesizare a instantei.

intebare

Se poate refine, fur tpttu, weun caz de incompatibilitateT

Spe{a nr. 14 Inculpafii au fost condamnafi pentru sdvArgirea infracfiunilor de contrabandd, fals intelectual,

uz de fals, distrugere de inscrisuri oficiale gi favorizarea infractorului.

Impotriva sentinfei, in termenul legal, parchetul a declarat apel, admis de instanfa compe- tentd. Aceasta, in rejudecarea canzei, a dispus schimbarea incadrdrilor juridice gi majorarea pedepselor aplicate.

Procurorul care a semnat motivele de apel, ulterior, in calitate de judecdtor, afdctttparte din completul de judecatd in apel.

Intebarc

Este legahd decizia instanfei de apel, prin prisma rcglementirilor existente in materia incom-

patibilitnsii?

Spe{a nr. 15 Din incheierea de gedinldrezulti urmitoarele aspecte: inculpatul nu a fost ldsat sd-qi expund apdrdrile fatd de invinuirile aduse, fiind intrebat numai asupra a doud din cele 15 infracfiuni care

i se imput6; nu s-au ldmurit aspectele legate de sumele pretinse gi primite ca mitd, consemnAn-

du-se ,,diverse sume de bani, in lei gi valutd"; s-au respins, fdrd motivare, intrebdrile pe care

apdrdtorii ale$i ai inculpatului au incercat sa le pund acestuia, in vederea ldmuririi intregii activi-

tdti infractionale; s-a depus la dosar de cdtre procuror o declarafie luatd ulterior sesizdrii

instanfei, care nu a fost comunicatd apdrdtorilor, cu motivareacdva putea fi studiatd ulterior;

s-a refuzat citirea declaraliilor luate separat unor inculpafi.

inrcberi

Se poate formula in cauzd o cerere de recuzare a preSedintelui eomplefiilui de judecatd? Dacd

da, prin invocarea cdrui caz de incompatibilitate?

lP"tu nr.16

Intr-o cauzd penald, se dispune, prin incheiere, respingerea unei cereri de recuzare.

Partea interesatd atacd separat cu recuffi incheierea de respingere a cererii de recuzare.

intebare

Recursul declarat este admisibil?

78

Drept procesuol penol

Grile

Secliuneo lll

Grile

Copilolul lV

1. Sunt considerate forme fundamentale ale competenlei penale:

a). competenfa pemonald, competenfa teritoriald; b). competenfa funcfional5, competenfa materiald; c). competenfa materiald, competenta personald; d). competenfa funcfionald, compe-

ten{a speciald.

2. Sancfiunea nerespectirii dispozifiilor relative la competenla materiali qi momentul pffnfl Ia care poate fi ridicati aceasti excepfie:

a). nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul rdmdnerii definitive a hotdrdrii; b). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pdnd la momentul citirii actului de sesizare a primei instanfe; c). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pe tot parcursul procesului penal, pdnd la pronuntrarea hotdrArii definitive; d). nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul

citirii actului de sesizare a primei instan{e.

3. Constituie criterii pentru determinarea competen{ei teritoriale in cazul sivirqirii unor infrac.tiuni in fari (ipoteza sesizirii simultane):

a). locul unde a fost sdv6rqita infrac{iunea; b). locul efectudrii urmdririi penale; c). locul unde

locuiegte partea responsabild civilmente; d). locul in care se descoperd cele mai multe probe.

4. Competenla pentru o infractiune de omor sivirqitd in

afara teritoriului firii, in

ipoteza in care fiptuitorul nu-qi are domiciliul sau nu locuiegte in !ari, apar{ine:

a). Tribunalului Bucuregti; b). judecdtoriei in a cdrei circumscriplie fdptuitorul a avut ultimul

domiciliu in Romdnia; c). Judecdtoriei Sectorului 2 Bucurerti; d). tribunalului in a cdrui cir- cumscripfie fdptuitorul a avut ultimul domiciliu in RomAnia.

5. Este indivizibilitate:

a). cdnd la sdvirgirea unei infracfiuni au participat mai multe persoane; b). cdnd doud sau mai

multe infracfiuni sunt sdvArqite in timp ori in loc diferit, dupd o prealabild in{elegere intre infrac-

tori; c). cdnd intre doud sau mai multe infracfiuni existd legdturd ;i reunirea cauzelor se impune pentru o bund infdptuire a justitriei; d). cdnd doud sau mai multe infracliuni sunt sdvdrgite prin

acte diferite, de una sau mai multe persoane ?mpreund, in acelaqi timp gi in acelaqi loc.

6. Este conexitate:

a). cAnd la sdvdrgirea unei infracfiuni au participat mai multe persoane; b). cdnd doud sau mai multe infracfiuni au fost sav6rqite prin acelaqi act; c). in caz;ul infracfiunii continuate; d). cAnd o

infracfiune este sdvdr;itd pentru a pregdti, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori

este sdvdrgitd pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la rdspundere penald a fdptuitorului

altei infractriuni.

7. Cflnd competenla instanlei esfe determinati de calitatea inculpatului, instanta

rimffne competenti si judece chiar dacl inculpatul, dupi sivffrqirea infracfiunii, nu mai are acea calitate, in cazurile cind:

a). fapta are legdturd cu atributiile de serviciu ale fiptuitorului; b). hotdrdrea a rdmas defini-

tivd in recurs; c). infractiunea care formeazd obiectul caazei prive;te traficul gi consumul ilicit

de droguri; d). prejudiciul produs prin infracfiune este recuperat in cursul fazei de urmdrire

penalS.

8. Tiinuirea, favorizarea infractorului gi nedenunlarea unor infracliuni sunt de com-

petenfa:

a). instanfei mai intdi sesizate; b). instanfei carejudecd infracliunea la care acestea se referd; c). instantrei in circumscriplia cdreia s-a desfdqurat urmdrirea penald; d). instantei ierarhic supe- rioare celei competente sd judece infracliunea la care acestea se referd.

Drept procesuol penol

79

80

Copitolul lV

Grile

9. Tribunalul militar judeci in primi instanfi:

a)' infracfiunile sdvarqite cu

au avut ca urma're moafiea unei 354' sdvdrsite de militari pena

intenlie de cdtre militari pdnd la gradul de colonel

inclusiv, care

persoane;_ b). infracfiuniL prevdzute in codul penal in art. 331-

la gradul de colonel

inclusiv; c). infracfiunile sdv6rgite de civili

sau folosintra

Ministeruiui Apdrdrii

contra bunurilor aflate in proprietatea, administrarea

Nafionale; d)' cererile de strdmutare formulate in cauzele penale cu inculpafi militari.

10. cazuri

de incompatibilitate are organului de cercetare penar[:

reprezentant al inculpatului; b). c6nd existd

a)' doar atunci cdnd a fost

imprejurdri

rezultd. cd este interesat sub orice

din care

pus in

formd, el, soful sau vreo rudd apropiatd; c). c6nd a

migcare acfiunea penald, a emis mandatul dispus arestarea preventivd a inculpatului.

de arestare, u airpur tri*iterea in judecatd; d). cdnd a

11'

Conflictul de competenfi ivit intre o instanfi civili pi una militari este solutionat

de citre:

a)' instan{a militard ierarhic superioarii;

b).

instanfa civild ierarhic

superioard; c). inalta curte

de casa{ie 9i Justilie; d). instanfa militard implicatd in ."rp""tluul conflict de competenfa.

12. Prin

,,locul slvfirqirii infracfiunii.6 se infelege:

a)' locul unde a fost prins

fdptuitorul; b). locul und! s-a desfilgura t activitareainfrac{ionald,

totul sau in parte; c). locul unde

in

locuiegte persoana vdtdmata; d). locul unde au fost efectuate

actele pregdtitoare sdvdrqirii infractriunii.

13' Sandiunea nerespectirii

dispozitiilor relative

aceasti excepfie:

la competenfa dupi teritoriu gi

rdmanerii definitive a hotdr6rii;

actului de sesizare a primei

de sesizare a primei

momentul pAni la care poate fi ridicati

a)' nulitatea relativd, care poate fi invocatii

pdnd la mo-mentul

b)' nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pdnd la momentul citirii

instantre; c)'

instantre; d)'

nulitatea relativd' care poate fi invocatd p6nd la citirea actului

nulitatea absolutd, care poate fi invocaid pana la momentul termindrii cercetdrii

judecdtoregti.

14' Sancfiunea nerespectirii

dispozitiilor

relative la competenfa personali gi momen-

rdmdnerii definitive a hotdr6rii;

tul

p6ni la care poate fi ridicati aceasti exceplie:

a)'

nulitatea relativd, care poate fi invocatd

pdnd la momentul

b)' nulitatea

absolutd, care poate fi invocatd pe tot parcursul procesului penal, p6nd la

definitive; c). nulitatea relativd, care poate fi invocatd

paniu citirea actu-

instan{e; d). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd p6nd la terminarea

pronuntarea hotdrarii

lui de sesizare a primei

dezbaterilor in primd instanfd.

15' Calititi si functii

care atrag competenfa de judecati a inaltei Curfi de casalie pi

Justifie ca instanfi de fond:

a)' judecdtorii de la tribunale gi cei de la cudile de

apel;

b). pregedintele c.E.c.; c). controlorii

al Magistraturii.

financiari de la curtea de conturi; d). membrii consiliului s"p;",

- 16' in ce condilii o instanfi sesizati cu

instanfe

judecarea unei infracfiuni de competenfa unei

procesului penal; b). constatarea

c). necompetenfa a fost

inferioare rimAne competenti u o lodeca:

a)' calitatea

inculpatului nu se schimbd, pe tot parcursul

necompetenfei a avut loc

inainte de efectuarea cercetdrii judecatoreqti;

constatatd inainte de citirea

actului de sesizare; d). constatarea necompetenlei a avut loc dupd

efectuarea cerceti{rii judecdtoregti.

17'

penali:

conflictul de competenfi ap5rut intre doui sau mai multe organe de cercetare

a)' este dat in competenfa de solufionare a procurorului care exercitd

supravegherea

activitdfii

de cercetare penald a acestor organe; b). va fiiolufionat de cdtre conducdtorul parchetului cdreia

Drepi procesuol penol

Grile

Copilolul lV

i-ar reveni competen{a sd instrumenteze dosarul; c). se rezolvd. de cdtre geful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doud organe de cercetare penald; d). este instrumentat de cdtre instanfa cdreia ii revine competenfa de a judeca in primd instanld catzacu privire la care

a apdrut conflictul de competenfd

18. CAnd pentru solulionarea cererii de recuzare nu se poate alcitui un complet de

judecati la instanfa la care a fost inregistrati cererea de recuzare:

a). recuzarea se solufioneazdde cdtre Inalta Curte de Casafie gi Justi{ie; b). recuzarea se va solufiona de cdtre un complet de divergenfd alcdtuit prin participarea ;i a pregedintelui respec- tivei instanle; c). recuzarea se solufioneazd de catre instantra ierarhic superioard comun6; d).

recuzarea va fi respinsd ca fiind inadmisibild.

19. Regimul exercitirii ciilor de atac impotriva incheierii prin care s-a admis sau s-a

respins abfinerea:

a). recurs, in 3 zile de la pronunfare; b). apel, in 3 zile de la pronun{are; c). incheierea nu este

supusd nici unei cdi de atac; d). incheierea se atacd odatd cu fondul caazei, cu apel sau cu recurs.

2l.inipoteza in care organului de cercetare penali ii este adresati cerere de rec 'zarer

acesta este obligat:

a). sd inainteze cererea de recuzare, impreund cu ldmuririle necesare, in termen de 24 de ore,

instanfei de judecatd competente; b). sd continue cercetarea penald; c). sd intrerupd cursul

cercetdrii penale; d). sd i;i decline competenta in favoarea procurorului de supraveghere.

21. Strimutarea judecirii unei cauze penale poate fi ceruti:

a). numai de cdtre Procurorul General al Parchetului de pe lAngd inalta Curte de Casafie 9i Justi{ie; b). de ministrul justifiei; c). de preqedintele instanfei superioare in grad celei la care se

afld, cauza; d). de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii.

22. Suspendarea de drept a judecirii unei cauze cu privire la care existi o cerere de

strimutare:

a). intervine dacd cererea de strdmutare este fdcutd de ministrul justitriei; b). intervine dacd

cererea de strdmutare este fdcutd de preqedintele inaltei Curti de Casafie gi Justilie; c). intervine

dacd cererea de strdmutare este fdcutd de procurorul general al Parchetului de pe ldngd inalta Curte de Casafie 9i Justilie; d). nu este reglementatd in Codul de procedurd penald in vigoare.

23. in ce ipotezi, pregedintele inaltei Cu4i de Casalie pi Justifie cere, pentru llmurirea instanfei, informatii de la Ministerul Justifiei, privitoare la solulionarea unei cereri de strlmutare?

a). in cazul introducerii unei noi cereri de strdmutare cu privire la aceeagi catzd; b). cdnd lnalta Curte de Casa{ie gi Justifie este instanfd ierarhic superioard celei la care se afld catza a

cdrei strdmutare se cere; c). cdnd cererea de strdmutare nu este insotitd de inscrisuri doveditoare;

d). daci cererea de strdmutarevizeazdo

cauzd privind sdvdrqirea unei infracliuni pentru care

legea prevede deten{iunea pe viafd sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.

24. Regimul exercitirii ciilor de atac impotriva incheierii prin care s-a respins cererea

de recuzare:

a). recurs, in 3 zile de la pronunfare; b). apel, in 3 zile de la pronunfare; c). incheierea nu este

supusd nici unei cai de atac; d). incheierea se atacd odatd cu fondul cauzei, cu apel sau cu recurs.

25. Sunt considerate forme subsidiare ale competenfei penale:

a). competentra personald, competenla teritoriald; b). competenla speciald, competenla personald; c). competen{a materiald, competenJa teritoriald; d). competen{a funcfionald Ei competenfa materiald.

26.in ipoteza in care organele judiciare penale nu au fost sesizate simultan despre

s5vdrgirea unei infracfiuni pe teritoriul firii:

Drept procesuol penol

8t

Copitolul lV

Grile

a). competenfa

teritoriald se stabilegte in funcfie de locul sdvfirgirii infracfiunii sau de locul

persoana vdtdmatd; b). competenta teritoriald se

stabilegte in funcJie

competenfa teritoriala se stabilegte prin raportare la momentul

fost prins fdptuitorul; d).- compeienfa se stabileqte in

unde locuiesc fdptuitorul ori de momentul sesizdrii; c).

sdvarqirii infrac{iunii gi la locul unde a

funcfie de locul unde a fost prins fdptuitorul.

27. Tribunalul militar teritorial:

a)' judecd doar in primd instanfd 9i in apel; b). judecd in primd instanfa infracfiunile intenfio-

cu indatoririle de servi-

nate ca're au avut ca urmare moaftea unei persoane,

ciu,

ivite

sdvirqite in legdturd

de militari pdnd la gradul de colonel inclusiv; c). solu{ione azd, conflictele de

competenfa

?ntre tribunalele militare 9i curfile militare de apel din circumscripfia sa; d). nu judecd in

Iecurs.

28. Declarafia de abfinere:

a)' se face de indatd ce persoana obligatd la aceasta a luat

cunoqtin{d de existenfa cazului de datala care persoana obligatd la

c). se

adieseazd inaltei Cu4i

al parchetului de

incompatibilitate; b). se face in termen de cel mult 3 zile de la

aceasta a luat cunoEtinfd de existenfa cazului de incompatibilitate;

de Casafie 9i Justifie ;i trebuie motivatd; d). fdcutd de cdtre Procurorul General

pe ldngd inalta curte de casalie Ei Justi{ie suspendd de drept judecarea catzei.

29. incheierea prin care instanla r<