Spele Copitolul lV

Secfiuneo ll
Spele
Spefa nr. 1
Judecdtoria Rdcari l-a condamnat pe inculpat pentru sdvdrqirea infracflunii de tdlhdrie
preudlrzlttitin art.2ll alin. (1) C.pen.
Impotriva sentinlei inculpatul a declarat apel.
Tribunalul D6mbovitra, investit cu judecarea apelului, ;i-a declinat competenfa in favoarea
Cudii de Apel PloieEti cu motivarea cd apelul care privegte o condamnare in temeiul art.2II
alin. (1) C.pen. este de competenta cudii de apel.
La rdndul sdu, Curtea de Apel Ploieqti gi-a declinat competenfa de solu{ionare a apelului in
favoarea Tribunalului Ddmbovitra.
inrebare
Cdrei instanle ii revine competenfa de a solugiona conflictul negativ si ce solugie se impune,
fut cauzd, cu privire Ia rezolvarca acestuia?

Spefa nr.2
Inculpatul a sustras metale neferoase (cupru, argint 9i aluminiu) de la instalafiile electrice ale
sistemului de irigafii, prin escaladare, provocAnd un prejudiciu de 250.0001ei (RoN).
Procurorul de la parchetul de pe l6ngd tribunal sesizeazd prin rechizitoriu instan{a de jude-
catd. Tribunalul a dispus condamnarea inculpatului la 10 ani inchisoare,inbaza art.2O8.20g
alin (1) lit. i) C.pen.
Intebare
Este legald solulia instanfei din punct de vedere aI dispozi(iilor referitoare Ia competenla dupd
materie?

Spefa nr.3
Prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArqirea infractriunii de
inqeldciune, prevdzltd,?n arrt.215 alin. (2) C.pen.
Instanfa sesizatd, Judecdtoria Bragov, qi-a declinat competenta in favoarea Judecdtoriei
Constanfa, in baza art. 42 alin. (1) raportat la art. 30 lit. a) C.pr.pen., cu motivarea cd locul
sdvdrqirii infractriunii fiind localitatea Eforie Nord, competenfa teritoriald de a judeca procesul
revine Judecdtoriei Constanfa.
Judecdtoria Constanfa, la rdndul sdu, in baza afi.43 C.pr.pen. raportat la art. 30 alin. (2)
C.pr.pen. gi-a declinat competenta in favoarea Judecdtoriei BraEov.
Intebare
Care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenfd?

Spe{a nr. 4
Parchetul a sesizat Judecdtoria Curtea de Argeg prin rechizitoriu cu privire la sdvdrgirea
infracliunii de loviri gi alte violenfe.
Atdt partea vdtdmatd cdt qi faptuitorul au domiciliul ?n circumscriplia Judecdtoriei Curtea de
Argq.
Judecatoria Curtea de Argeg a declinat competenta solu{iondrii catzei in favoarea Judecdto-
riei Sectorului 1 Bucuregti, cu motivarea cd fapta a fost savdrgitd in circumscripfia respectivei in-
stanF.
Judecdtoria Sectorului 1 Bucureqti, la rdndul sdu, gi-a declinat competenfa in favoarea
Judecdtoriei Curtea de Argeg, cu motivarea cd aceasta a fost prima instanfd sesizatd prin rechizi-
toriu.
inrebare
care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenfd, in spela datd?

Spela nr.5
Prin pldngerea adresatd organelor de cercetare ale polifiei judiciare, partea vdtdmatd a cerut
condamnarea inculpatului pentru sdv6rEirea infracliunii de lovire, prevdnutdin art. 180 alin. (2)

Drept procesuol penol AR

 Copitolul lV Spele

C.pen. Instan{a de judecatd competentd (Judecdtoria Moreni) a fost sesizatd prin rechizitoriul
procurorului. '
Judecdtoria Moreni, dupd audierea pddilor qi a unui martor, qi-a declinat competenfa de
solufionare a cauzei in favoarea Judecdtoriei Pitegti, in a carei razd, teitoiald se afla locul
sdvArgirii faptei.
Judecdtoria Piteqti ;i-a declinat competenfa de solufionare a cauzei in favoarea Judecdtoriei
Moreni.
inrebare
Care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenta in speta dati?

Spefa nr.6
Partea vdtdmatd a sesizat organele de cercetare penald despre sdvdrqirea infracfiunii de furt in
dauna sa. in fapt, in anul I994,intimp ce se aflain Spania, inculpatul i-a sustras mai multe
bunuri, profitAnd de neatenfia pd4ii vdtdmate. Inculpatul este domiciliat in comuna Mihai Bravu,
judeful Tulcea. Prin rechizitoriu, procurorul a sesizat Judecdtoria Babadag cu judecarea
infracfiunii de furt.
Judecdtoria Babadag gi-a declinat competenfa de solufionare a catzeiin favoarea Judecatoriei
Sectorului 2 Bucuregti. Astfel, s-a considerat cd instantra din Bucure;ti este competent6 deoarece
locul sdvArgirii infractiunii se afld in strdindtate.
La rdndul ei, Judecdtoria Sectorului 2 Bucureqti gi-a declinat competenfa de solu{ionare in
favoarea Judecitoriei Babadas.
intebare
ce solufie se impune pentu rezolvarea confTictului negativ de competcnfd?

Spela nr.7
Ladatade 14 martie 2006, C.B., subinspector de politrie in cadrul Serviciului Cercetdri penale
al Inspectoratului General al Polifiei de Frontierd, a sdvdrgit infracfiunea de luare de mitd, con-
stdnd in primirea sumei de 2.500 EURO pentru netrimiterea in judecatd a unui dosar de urmdrire
penal6.
Infracliunea a fost constatatf flagrant.
La data de 15 martie 2006, inculpatul C.B. qi-a prezentat demisia din I.G.P.F., fiind trecut in
rezervd, cu data de 1 mai 2006.
Rechizitoriul procurorului de trimitere in judecatd este datat 7 iunie 2006.
Infracfiunea a fost comisd in restaurantul ,,G.B."' situat in sectorul 6 Bucureqti.
intebare
Cdtei instanle ii va reveni competenla materiald pentu solufionarea fu fond a cauzei penale?
Argurnentafi.

Spela nr. 8
La data de 14 martie 2OO6, C.B., ofiler in cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei
RomAne, avdnd gradul militar de maior, a accidentat mortal o persoand de sex feminin, pe tre-
cerea de pietoni situatd la intersecfia Soseaua Oltenila cu Bulevardul Constantin Brdncoveanu
(Sectorul4 Bucuregti).
In urma verificdrilor efectuate, s-a constatat cd ofitrerul nu poseda permis de conducere, fapt
pentru care s-a declaqat urmdrirea penald pentru sdvirgirea infrac{iunilor de ucidere din culpd
gi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fdrd permis de conducere.
La data de 17 martie2A06, inculpatul C.B. a fost trecut in rezervd din cadrul Ministerului
Administratiei $i Internelor.
La data de 15 iunie 2006 a fost intocmit rechizitoriul de trimitere in judecatd.
intebare
Cate instanfa este competentd pentu soluSionarea fu primd instanli a cauzei? Argumenkfi.

Spefa nr.9
Inculpatul, subofitrer in cadrul Ministerului Apdrarii Nafionale, transporta cu tractorul unitdtii
de;euri la rampa de descdrcare. Inculpatul a acceptat ca mai mulli angajali ai unititrii s6 cdldto-

76
Drept procesuol penol
Spele Copitolul lV

reascd in remorca tractorului. Din cauzaneatenfiei sale, vehiculul s-a rdstumat, accidentul avdnd
ca unnare moaftea unei persoane.
Instanta competentd teritorial, Tribunalul Militar Bucuregti, a declinat competen{a de
solufionare acatzei in favoarea instanfei civile, apreciind cdfaptapentru care inculpatul a fost
trimis in judecatd nu are legdturd cu serviciul, deoarece nu este prevdzutd in Titlul VI Capitolul I
din Codul penal (Infracfiuni de serviciu sau in legdturd cu serviciu). in aceastd situalie, instantra
militard nu este competenti material.
ConsiderAnd cd, in spefd, competenfa aparfine instanfei militare, instan{a civild gi-a declinat
competenfa de solulionare a cauzei in favoarea Tribunalului Militar Bucureqti.
Intrebare
Ce solufie se impune in spela cu privire Ia rezolvarea conllicnlui negativ de competenfd?

Spefa nr. 10
Inculpafii au fost trimigi in judecatd pentru sdvAr;irea unei infracfiuni de competenta in primd
instantd a tribunalului.
Instantra de judecata a administrat probe, audiind pe inculpa{i gi pe martori, a dispus efectu-
area unei expertize contabile care s-a depus la dosar, dupd care a dispus schimbarea incadrdrii
juridice intr-o infracfiune de competen{a judecdtoriei, declinindu-qi competen{a de solufionare a
cauzei in favoarea acestei instantre.
Aceastd din urmd instantd, la rdndul ei, qi-a declinat competenfa in favoarea tribunalului.
intebare
Ce solufie se impune in spela pentu rezolvarca conflictului negativ de competenfi?

Spefa nr.11
O sentintrd de condamnare este desfiinfatd in apelul parchetului pentru lipsd de procedurd
(lipseqte incheierea gedinfei cdnd au avut loc dezbaterile). Totodatd, se dispune trimiterea caazei
spre rejudecare la prima instanfd.
Impotriva sentinfei prin care instanfa de fond a solufionat cauza cu ocaziarejudecdrii, se declard
apel. Din completul de judecati, care solufioneazd catza in apel, face parte un judecdtor care a par-
tictp^at gi la solufionarea primului apel, in care sentintra a fost desfiinlatd pentru lipsa de procedurd.
Intebne
Comentafi modul de compunere a completului de judecati fuvestit cu solufionarea apelului
declarat impotiva sentinSei pronunfate fut rcjudecare, din perspectiva prevederilor cne regle-
mente azd incomp atibilitatea judecdtorilor.

Spe{a nr.72
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArgirea infracfiunii de vdtdmare corporald din
culpd, prevdzutd in art. 184 alin. (2) 9i (4) C.pen.
Inculpatul este condamnat pentru sdvArgirea infracfiunii, in primd instanfa. Instan{a a refinut
in producerea accidentului de circulalie culpa exclusivd a inculpatului. De asemenea, s-a dispus
disjungerea acfiunii civile, potrivit afi. 341 C.pr.pen. in completul de judecatd a intrat
judecdtorul A.A.
Judecdnd separat ac{iunea civild, anterior disjunsd, instanfa l-a obligat pe inculpat sd pldteas-
cd pddii civile diferite sume de bani, cu titlu de daune materiale qi morale.
Apelurile declarate de inculpat gi de partea civild au fost, ambele, admise, reduc6ndu-se cuan-
tumul despdgubirilor acordate pentru daunele materiale gi majorAndu-se cuantumul daunelor
morale.
Completul de judecatd in apel a fost prezidat de judecdtorul A.A. (magistrat care a solufionat
acfiunea penal in fond ;i a dispus disjungerea acfinii civile).
Intebare
Avdnd fut vedere cd judecdtorul A.A., fut primd instanfd, s-a pronuntat doar asupra lanrii
penale, disjungdnd acSiunea ciuild, se poate refine weun caz de incompatibiliate?

Spela nr. 13
Inculpatul a fost condamnat pentru sdv6rgirea infracliunii de vdtdmare corporald gravd.

Drept procesuol penol 77

Copilolul lV Spele

Rechizitoriul prin care judecdtoria a fost investitd cu judecarea cauzei a fost confirmat de
prim-procurorul parchetului care a gi semnat adresa de trimitere a dosarului la judecdtorie.
Impotriva sentinfei de condamnare inculpatul a declarat apel, respins ca fiind nefondat.
Din completul de judecatd in apel a fdcut par0e 9i fostul prim-procuror al parchetului care a
confirmat anterior rechizitoriul de sesizare a instantei.
intebare
Se poate refine, fur tpttu, weun caz de incompatibilitateT

Spe{a nr. 14
Inculpafii au fost condamnafi pentru sdvArgirea infracfiunilor de contrabandd, fals intelectual,
uz de fals, distrugere de inscrisuri oficiale gi favorizarea infractorului.
Impotriva sentinfei, in termenul legal, parchetul a declarat apel, admis de instanfa compe-
tentd. Aceasta, in rejudecarea canzei, a dispus schimbarea incadrdrilor juridice gi majorarea
pedepselor aplicate.
Procurorul care a semnat motivele de apel, ulterior, in calitate de judecdtor, afdctttparte din
completul de judecatd in apel.
Intebarc
Este legahd decizia instanfei de apel, prin prisma rcglementirilor existente in materia incom-
patibilitnsii?

Spe{a nr. 15
Din incheierea de gedinldrezulti urmitoarele aspecte: inculpatul nu a fost ldsat sd-qi expund
apdrdrile fatd de invinuirile aduse, fiind intrebat numai asupra a doud din cele 15 infracfiuni care
i se imput6; nu s-au ldmurit aspectele legate de sumele pretinse gi primite ca mitd, consemnAn-
du-se ,,diverse sume de bani, in lei gi valutd"; s-au respins, fdrd motivare, intrebdrile pe care
apdrdtorii ale$i ai inculpatului au incercat sa le pund acestuia, in vederea ldmuririi intregii activi-
tdti infractionale; s-a depus la dosar de cdtre procuror o declarafie luatd ulterior sesizdrii
instanfei, care nu a fost comunicatd apdrdtorilor, cu motivareacdva putea fi studiatd ulterior;
s-a refuzat citirea declaraliilor luate separat unor inculpafi.
inrcberi
Se poate formula in cauzd o cerere de recuzare a preSedintelui eomplefiilui de judecatd? Dacd
da, prin invocarea cdrui caz de incompatibilitate?

lP"tu nr.16
Intr-o cauzd penald, se dispune, prin incheiere, respingerea unei cereri de recuzare.
Partea interesatd atacd separat cu recuffi incheierea de respingere a cererii de recuzare.
intebare
Recursul declarat este admisibil?

78 Drept procesuol penol

Grile Copilolul lV

Secliuneo lll
Grile
1. Sunt considerate forme fundamentale ale competenlei penale:
a). competenfa pemonald, competenfa teritoriald; b). competenfa funcfional5, competenfa
materiald; c). competenfa materiald, competenta personald; d). competenfa funcfionald, compe-
ten{a speciald.

2. Sancfiunea nerespectirii dispozifiilor relative la competenla materiali qi momentul

pffnfl Ia care poate fi ridicati aceasti excepfie:
a). nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul rdmdnerii definitive a hotdrdrii;
b). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pdnd la momentul citirii actului de sesizare a primei
instanfe; c). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pe tot parcursul procesului penal, pdnd la
pronuntrarea hotdrArii definitive; d). nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul
citirii actului de sesizare a primei instan{e.

3. Constituie criterii pentru determinarea competen{ei teritoriale in cazul sivirqirii

unor infrac.tiuni in fari (ipoteza sesizirii simultane):
a). locul unde a fost sdv6rqita infrac{iunea; b). locul efectudrii urmdririi penale; c). locul unde
locuiegte partea responsabild civilmente; d). locul in care se descoperd cele mai multe probe.

4. Competenla pentru o infractiune de omor sivirqitd in afara teritoriului firii, in

ipoteza in care fiptuitorul nu-qi are domiciliul sau nu locuiegte in !ari, apar{ine:
a). Tribunalului Bucuregti; b). judecdtoriei in a cdrei circumscriplie fdptuitorul a avut ultimul
domiciliu in Romdnia; c). Judecdtoriei Sectorului 2 Bucurerti; d). tribunalului in a cdrui cir-
cumscripfie fdptuitorul a avut ultimul domiciliu in RomAnia.

5. Este indivizibilitate:
a). cdnd la sdvirgirea unei infracfiuni au participat mai multe persoane; b). cdnd doud sau mai
multe infracfiuni sunt sdvArqite in timp ori in loc diferit, dupd o prealabild in{elegere intre infrac-
tori; c). cdnd intre doud sau mai multe infracfiuni existd legdturd ;i reunirea cauzelor se impune
pentru o bund infdptuire a justitriei; d). cdnd doud sau mai multe infracliuni sunt sdvdrgite prin
acte diferite, de una sau mai multe persoane ?mpreund, in acelaqi timp gi in acelaqi loc.

6. Este conexitate:
a). cAnd la sdvdrgirea unei infracfiuni au participat mai multe persoane; b). cdnd doud sau mai
multe infracfiuni au fost sav6rqite prin acelaqi act; c). in caz;ul infracfiunii continuate; d). cAnd o
infracfiune este sdvdr;itd pentru a pregdti, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori
este sdvdrgitd pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la rdspundere penald a fdptuitorului
altei infractriuni.

7. Cflnd competenla instanlei esfe determinati de calitatea inculpatului, instanta

rimffne competenti si judece chiar dacl inculpatul, dupi sivffrqirea infracfiunii, nu mai
are acea calitate, in cazurile cind:
a). fapta are legdturd cu atributiile de serviciu ale fiptuitorului; b). hotdrdrea a rdmas defini-
tivd in recurs; c). infractiunea care formeazd obiectul caazei prive;te traficul gi consumul ilicit
de droguri; d). prejudiciul produs prin infracfiune este recuperat in cursul fazei de urmdrire
penalS.

8. Tiinuirea, favorizarea infractorului gi nedenunlarea unor infracliuni sunt de com-

petenfa:
a). instanfei mai intdi sesizate; b). instanfei carejudecd infracliunea la care acestea se referd;
c). instantrei in circumscriplia cdreia s-a desfdqurat urmdrirea penald; d). instantei ierarhic supe-
rioare celei competente sd judece infracliunea la care acestea se referd.

Drept procesuol penol 79

 Copitolul lV
Grile

9. Tribunalul militar judeci in primi instanfi:

a)' infracfiunile sdvarqite cu intenlie de cdtre militari pdnd
la gradul de colonel inclusiv, care
au avut ca urma're moafiea unei persoane;_ b). infracfiuniL
prevdzute in codul penal in art. 331-
354' sdvdrsite de militari pena la gradul de colonel inclusiv;
c). infracfiunile sdv6rgite de civili
contra bunurilor aflate in proprietatea, administrarea
sau folosintra Ministeruiui Apdrdrii
Nafionale; d)' cererile de strdmutare formulate in
cauzele penale cu inculpafi militari.

10. cazuri de incompatibilitate are organului de

cercetare penar[:
a)' doar atunci cdnd a fost reprezentant al inculpatului;
b). c6nd existd imprejurdri din care
rezultd. cd este interesat sub orice formd, el, soful
sau vreo rudd apropiatd; c). c6nd a pus in
migcare acfiunea penald, a emis mandatul de arestare,
u airpur tri*iterea in judecatd; d). cdnd a
dispus arestarea preventivd a inculpatului.

11' Conflictul de competenfi ivit intre o instanfi

civili pi una militari este solutionat
de citre:
a)' instan{a militard ierarhic superioarii; b). instanfa
civild ierarhic superioard; c). inalta curte
de casa{ie 9i Justilie; d). instanfa militard implicatd
in ."rp""tluul conflict de competenfa.

12. Prin ,,locul slvfirqirii infracfiunii.6 se infelege:

a)' locul unde a fost prins fdptuitorul; b). locul und!
s-a desfilgura t activitareainfrac{ionald, in
totul sau in parte; c). locul unde locuiegte persoana vdtdmata;
d). locul unde au fost efectuate
actele pregdtitoare sdvdrqirii infractriunii.

13' Sandiunea nerespectirii dispozitiilor relative la competenfa

momentul pAni la care poate fi ridicati aceasti excepfie: dupi teritoriu gi
a)' nulitatea relativd, care poate fi invocatii pdnd la
mo-mentul rdmanerii definitive a hotdr6rii;
b)' nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pdnd la
momentul citirii actului de sesizare a primei
instantre; c)' nulitatea relativd' care poate fi invocatd
p6nd la citirea actului de sesizare a primei
instantre; d)' nulitatea absolutd, care poate fi invocaid
pana la momentul termindrii cercetdrii
judecdtoregti.

14' Sancfiunea nerespectirii dispozitiilor relative la

competenfa personali gi momen-
tul p6ni la care poate fi ridicati aceasti exceplie:
a)' nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul
rdmdnerii definitive a hotdr6rii;
b)' nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pe tot parcursul procesului
pronuntarea hotdrarii definitive; c). nulitatea relativd,
penal, p6nd la
care poate fi invocatd paniu citirea actu-
lui de sesizare a primei instan{e; d). nulitatea absolutd, care poate
fi invocatd p6nd la terminarea
dezbaterilor in primd instanfd.

15' Calititi si functii care atrag competenfa de judecati

a inaltei Curfi de casalie pi
Justifie ca instanfi de fond:
a)' judecdtorii de la tribunale gi cei de la cudile de
apel; b). pregedintele c.E.c.; c). controlorii
financiari de la curtea de conturi; d). membrii consiliului
s"p;", al Magistraturii.
16' in ce condilii o instanfi sesizati cu judecarea
-instanfe inferioare
unei infracfiuni de competenfa unei
rimAne competenti u o lodeca:
a)' calitatea inculpatului nu se schimbd, pe tot parcursul procesului
penal; b). constatarea
necompetenfei a avut loc inainte de efectuarea cercetdrii judecatoreqti;
c). necompetenfa
a fost
constatatd inainte de citirea actului de sesizare; d).
constatarea necompetenlei a avut loc dupd
efectuarea cerceti{rii judecdtoregti.

17' conflictul de competenfi ap5rut intre doui sau

mai multe organe de cercetare
penali:
a)' este dat in competenfa de solufionare a procurorului
care exercitd supravegherea activitdfii
de cercetare penald a acestor organe; b). va fiiolufionat
de cdtre conducdtorul parchetului cdreia

80
Drepi procesuol penol
Grile Copilolul lV

i-ar reveni competen{a sd instrumenteze dosarul; c). se rezolvd. de cdtre geful ierarhic superior
din punct de vedere administrativ al celor doud organe de cercetare penald; d). este instrumentat
de cdtre instanfa cdreia ii revine competenfa de a judeca in primd instanld catzacu privire la care
a apdrut conflictul de competenfd

18. CAnd pentru solulionarea cererii de recuzare nu se poate alcitui un complet de

judecati la instanfa la care a fost inregistrati cererea de recuzare:
a). recuzarea se solufioneazdde cdtre Inalta Curte de Casafie gi Justi{ie; b). recuzarea se va
solufiona de cdtre un complet de divergenfd alcdtuit prin participarea ;i a pregedintelui respec-
tivei instanle; c). recuzarea se solufioneazd de catre instantra ierarhic superioard comun6; d).
recuzarea va fi respinsd ca fiind inadmisibild.

19. Regimul exercitirii ciilor de atac impotriva incheierii prin care s-a admis sau s-a
respins abfinerea:
a). recurs, in 3 zile de la pronunfare; b). apel, in 3 zile de la pronun{are; c). incheierea nu este
supusd nici unei cdi de atac; d). incheierea se atacd odatd cu fondul caazei, cu apel sau cu recurs.

2l.inipoteza in care organului de cercetare penali ii este adresati cerere de rec 'zarer
acesta este obligat:
a). sd inainteze cererea de recuzare, impreund cu ldmuririle necesare, in termen de 24 de ore,
instanfei de judecatd competente; b). sd continue cercetarea penald; c). sd intrerupd cursul
cercetdrii penale; d). sd i;i decline competenta in favoarea procurorului de supraveghere.

21. Strimutarea judecirii unei cauze penale poate fi ceruti:

a). numai de cdtre Procurorul General al Parchetului de pe lAngd inalta Curte de Casafie 9i
Justi{ie; b). de ministrul justifiei; c). de preqedintele instanfei superioare in grad celei la care se
afld, cauza; d). de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii.

22. Suspendarea de drept a judecirii unei cauze cu privire la care existi o cerere de
strimutare:
a). intervine dacd cererea de strdmutare este fdcutd de ministrul justitriei; b). intervine dacd
cererea de strdmutare este fdcutd de preqedintele inaltei Curti de Casafie gi Justilie; c). intervine
dacd cererea de strdmutare este fdcutd de procurorul general al Parchetului de pe ldngd inalta
Curte de Casafie 9i Justilie; d). nu este reglementatd in Codul de procedurd penald in vigoare.

23. in ce ipotezi, pregedintele inaltei Cu4i de Casalie pi Justifie cere, pentru llmurirea
instanfei, informatii de la Ministerul Justifiei, privitoare la solulionarea unei cereri de
strlmutare?
a). in cazul introducerii unei noi cereri de strdmutare cu privire la aceeagi catzd; b). cdnd
lnalta Curte de Casa{ie gi Justifie este instanfd ierarhic superioard celei la care se afld catza a
cdrei strdmutare se cere; c). cdnd cererea de strdmutare nu este insotitd de inscrisuri doveditoare;
d). daci cererea de strdmutarevizeazdo cauzd privind sdvdrqirea unei infracliuni pentru care
legea prevede deten{iunea pe viafd sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.

24. Regimul exercitirii ciilor de atac impotriva incheierii prin care s-a respins cererea
de recuzare:
a). recurs, in 3 zile de la pronunfare; b). apel, in 3 zile de la pronunfare; c). incheierea nu este
supusd nici unei cai de atac; d). incheierea se atacd odatd cu fondul cauzei, cu apel sau cu recurs.

25. Sunt considerate forme subsidiare ale competenfei penale:

a). competentra personald, competenla teritoriald; b). competenla speciald, competenla personald;
c). competen{a materiald, competenJa teritoriald; d). competen{a funcfionald Ei competenfa materiald.

26.in ipoteza in care organele judiciare penale nu au fost sesizate simultan despre
s5vdrgirea unei infracfiuni pe teritoriul firii:

Drept procesuol penol 8t

 Copitolul lV
Grile

a). competenfa teritoriald se stabilegte in funcfie de locul sdvfirgirii infracfiunii

sau de locul
unde locuiesc fdptuitorul ori persoana vdtdmatd; b). competenta teritoriald
se stabilegte in funcJie
de momentul sesizdrii; c). competenfa teritoriala se stabilegte prin raportare la
momentul
sdvarqirii infrac{iunii gi la locul unde a fost prins fdptuitorul; d).- compeienfa
se stabileqte in
funcfie de locul unde a fost prins fdptuitorul.

27. Tribunalul militar teritorial:

a)' judecd doar in primd instanfd 9i in apel; b). judecd in primd instanfa
infracfiunile intenfio-
nate ca're au avut ca urmare moaftea unei persoane, sdvirqite in legdturd
cu indatoririle de servi-
ciu, de militari pdnd la gradul de colonel inclusiv; c). solu{ione azd, conflictele
de competenfa
ivite ?ntre tribunalele militare 9i curfile militare de apel din circumscripfia
sa; d). nu judecd in
Iecurs.

28. Declarafia de abfinere:

a)' se face de indatd ce persoana obligatd la aceasta a luat cunoqtin{d de
existenfa cazului de
incompatibilitate; b). se face in termen de cel mult 3 zile de la datala
care persoana obligatd la
aceasta a luat cunoEtinfd de existenfa cazului de incompatibilitate;
c). se adieseazd inaltei Cu4i
de Casafie 9i Justifie ;i trebuie motivatd; d). fdcutd de cdtre Procurorul
General al parchetului de
pe ldngd inalta curte de casalie Ei Justi{ie suspendd de drept judecarea
catzei.

29. incheierea prin care instanla respinge cererea de recuzare:

a)' nu poate ft atacatd nici cu apel, nici cu recurs; b). poate fr a:rrcatltnumai
cu recurs, in ter-
men de 48 de ore din momentul pronunfdrii; c). se poate ataca cu apel
sau cu recurs, odatd cu
fondul cauzei; d). se atacd cu apel, in 5 zire de ra data pronunfdrii.

30' Hotdrirea definitivi a instanfei civile, asupra unei imprejuriri ce constituie

o
chestiune prealabil5 in procesul penal:
a). nu are autoritate de lucru judecat in fata instanfei penale; b). poate fi
desfiinptd de cdtre
instan{a penald, in mdsura in care din probatoriu rezultd ca faptele au fost greqit
refinute de cdtre
instanfa civild; c). are autoritate de lucru judecat in fala instanlei penaleJ
d). are autoritate de
Iucru judecat numai cu privire la intinderea prejudiciului cauzatprin
comiterea faptei penale.

31. Calitdfi si
\ctii care atrag competenla de judecatl a inaltei Curti de Casafie qi
Justilie ca instanti de fond:
a). chestorii de polifie; b). judecdtorii de la tribunale gi cei de la cudile
de apel; c). controlorii
financiari de la curtea de conturi; d). reprezentanfii corpului consular.

32. Competenfa materiali:

a). a organelor de cercetare ale polifieijudiciare este generald; b).
stabile;te sfera atribufiilor
organelor judiciare penale pe orizontald; c). a judecdtoriilor este determinatd
in mod concret; d).
este prevdzutd sub sancfiunea nulitdfii relative.

. 33' Cand competenfa instanfei este determinati de calitatea inculpatului, instanla

rimffne competenti si judece chiar daci inculpatul, dupi sivArpirea infiacfi""ii,
are acea calitate, c6nd: "o -ui
a). infrac{iunea este indreptatd contra persoanei; b). urmdrirea penald
a fost efectuatd in cir-
cumscripfia instanlei respective; c). s-a realizat sesizarea instantrei prin rechizitoriul
procuroru-
lui, pentru infractriunea respectivd; d). s-a dat o hotdrdre in primd instan{a.

34. conflictele de competenfi ivite intre tribunalele militare:

a). sunt date in competenfa de solu{ionare a inaltei Cudi de Casafie
9i Justilie; b). pot inter-
veni numai cu privire la infracfiuni contra ordinii disciplinei militare;
9i c). sunt darc i; compe-
tentra de solufionare a Curfii Militare de Apel; d). sunt date in
competenta de solu{ionare a tri-
bunalului mititar teritorial.

82
Drepl procesuol penol
Grile Cupifolul lV

35. Curtea Militari de Apel:

a). judecd numai in primd instanfd gi in recurs; b). solufioneazd conflictele de competen{d ivite
intre instanfele militare inferioare 9i instanfele civile; c). ca instantd de apel judecd apelurile
impotriva hotdrdrilor pronunfate in primd instanfi de tribunalele militare teritoriale; d). judecd in
prima instantd infracfiunile sdvdrgite de judecdtorii militari precum gi de procurorii militari.

36. Infractiunea de trfldare prin transmitere de secrete (art. 165 C.pen.) slvfirgiti de
citre un militar avdnd gradul de maior este de competenfa in primf, instanf[ a:
a). tribunalului militar teritorial; b). Cu4ii Militare de Apel; c). tribunalului militar in cir-
cumscripfia cdruia s-a sivdrqit infracfiunea; d). cu4ii de apel in circumscripfia cdreia s-a comis
infracfiunea.

37. Competenfa speciali:

a). este prevdzutd sub sancfiunea nulitdlii absolute, care poate fi invocatd oricdnd pe parcursul
procesului penal pind la rdm6nerea definitivd a hotardrii; b). este caracteristicd numai in ceea ce
priveqte sfera atribufiilor inattei Curfi de Casalie qi Justifie; c). reprezinti o formd de comperenf6
subsidiara; d). se intdlnegte numai la instanfele 9i parchetele militare.

38. Cererea de strimutare:

a). se adreseazd numai inaltei Curti de Casafie 9i Justifie; b). se introduce la parchetul de pe
lAngd instanta care a judecat cauzain primd instantd; c). se poate introduce numai pdnd la citirea
actului de sesizare al primei instanle de judecata; d). poate fi introdusd in termen de 10 zile de la
pronunfarea hotdrdrii ori de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.

39. Infracliunea de fals material in inscrisuri oficiale sivdrqiti de citre un notar public:
a). presupune, in vederea inceperii urmdririi penale, existenfa avizului ministrului justifiei; b).
este de competenfa in primd instanfd a cu4ii de apel; c). presupune efectuarea urmdririi penale
de cdtre procurorii militari; d). implicd o judecatd care se poate desfdEura in trei grade de juris-
dic{ie (primd instan{a, apel, recurs).

40. Sentinfa de condamnare a unui membru al Guvernului pentru o infrac.tiune de vi-

timare corporali (art. 181 C.pen.) sivdrgiti in timpul mandatului (procesul penal are loc,
de asemenea, in timpul mandatului):
a). poate fi atacatd cu apel la inalta Curte de Casatie 9i Justifie; b). nu este supusd nici unei
cdi de atac; c). este pronun{atd de Curtea de Apel in circumscriptria cdreia s-a comis fapta; d).
poate fi atacatd,cu recurs la inalta Curte de Casafie 9i Justilie.

41. Infracfiunea de sustragere de la serviciul militar sivArgiti de un civil va fi judecati

in primi instanli de citre:
a). judecdtorie; b). tribunalul militar; c). tribunalul militar teritorial; d). Curtea Militard de Apel.

42. Competenla dupb teritoriu pentru infrac{iuni sivArpite in lari de citre o persoani
juridici este determinati prin raportare la:
a). locul unde a fost sdvdrgitd infracfiunea, locul unde se afld sediu persoanei juridice sau
locul unde locuiepte persoana vdtamatil ori unde aceasta igi are sediul; b). locul unde a fost prins
fdptuitorul, locul unde se afld sediul persoanei juridice ori locul unde se afld sediul lichidatoru-
lui persoanei juridice; c). locul unde a fost sdv6rgitd infracliunea, locul unde locuiegte persoana
vdtdmatd, locul unde locuieqte fdptuitorul ori locul unde a fost prin fdptuitorul; d). locul unde este
inregistratd persoana juridicd.

43. Poate fi solicitati strimutarea judecirii unei cauze penale daci:

a). legea prevede pentru infracfiuneajudecatd pedeapsa detenfiunii pe via{a sau inchisoarea
mai mare de 15 ani; b). impa4ialitatea judecdtorilor ar putea fi qtkbitd din cauza dutmdniilor
locale; c). a fost depdgitA etapa cercetdrii judecdtoreqti; d). nu a fost citit actul de sesizare a
instanlei de judecatd.

Drept procesuol penol 83

Cqpilolul lV Grile

44. Infracfiunile slvArqite de judecitorii camerelor de conturi judefene vor fi solu{io-

nate in primi instanli de citre:
a). inalta Curte de Casafie qi Justitie; b). instanfa competentd prin raportare la infracfiunea
sav6rlita; c). Curtea de Apel in circumscrip{ia cdreia s-a comis fapta; d). tribunalul ?n circum-
scripfia cdruia s-a comis fapta.

45. Cererea de recuzare:

a). poate privi intreaga instanfd, cu indicarea concretd a cazului de incompatibilitate invocat;
b). se solufioneazd de cdtre instanfa ierarhic superioard, in ipoteza ?n care motivele de incom-
patibilitate snt dintre cele prevdzute in art. 46 C.pr.pen.; c). poate fi intocmitd de cdtre oricare
dinre pd4i, ministrul justifiei sau procuror; d). poate privi numai pe acei judecdtori care compun
completul de judecatd.

84 Drept procesuol penol

Soluliile spefelot Copilolul lV

CAPITOLUL IV
CoMPETENTA it't UnrrRlE PENALA

Spe{a nr. L
Potrivit 3r1'.43 alin. (1) C.pr.pen., cdnd doud sau mai multe instanfe iEi declind competenfa,
conflictul negativ de competenta se solufioneazd de instanfa ierarhic superioard comund. in
spefd, aceastd calitate apa4ine inaltei Curfi de Casafie li Justitie.
Referitor la solufionarea conflictului negativ de competenfl, se observd cd potrivit art.27
pct. 1 lit. a), infracfiunea de tdlhfie prevdzutd in art.211 alin. (1) C.pen. este de competenfa in
primd instanfd a judecdtoriei, ceea ce determind competenfa de a judeca in apel pentru Tribunalul
Ddmbovitra, potrivit afi.27 pct.2.

Spefa nr.2
Potrivit art. 2O9 alin. (4) C.pen., furtul care a produs consecinfe deosebit de grave se
pedepseqte cu inchisoare de la l0la20 de ani qi interzicerea unor drepturi.
De asemenea, conform afi. 146 C.pen., prin ,,consecintre deosebit de grave" se inlelege o
pagubd materiald mai mare de 200.000 lei (RON) cauzatd unei autoritdfi publice sau oricdreia
dintre unitdfile la care se referd art. I45 C.pen. ori altei persoane juridice sau fizice.
Agadar, inculpatul crednd un prejudiciu mai mare de 200.000 lei (RON), fapta trebuia
incadratd in prevederile arr. 208 alin. (1), art.209 alin. (1) lit. i) qi alin. (4) c.pen.
Conform dispozitriilor afi.27 pct. 1 lit. a) C.pr.pen., tribunalul nu judecd in primd instantd
infractiunile de furt.
in consecinfd, tribunalul, judecdnd catza in fond, degi aceastd competenta revenea jude-
cdtoriei, a pronuntat o hotdrdre lovitd de nulitate absolutd, potrivit dispoziliilor art.197 alin. (2)
C.pr.pen..

Spela nr. 3
Competenta dupd teritoriu se determind in raport cu cele 4 criterii prevdzute in art. 30 alin. (1)
C.pr.pen. Cfind sunt intrunite mai multe din aceste criterii, sunt aplicabile prevederile art. 30
alin. (2) C.pr.pen.
Astfel, inalta Curte de Casafie $i Justitie, in calitate de instanfd ierarhic superioard comund
celor doud instanle intre care a intervenit conflictul negativ de competenfd, a constatat cd, potri-
vit art. 30 alin. (2) C.pr.pen., judecarea catzei revine aceleia dintre instanfele competente in a
cdrei razd teritoriald s-a efectuat urmdrirea penalS.
in consecintrd, avdnd in vedere cd,in calzit, urmfirea penald s-a efectuat de cdtre Parchetul
de pe lfingd Judecdtoria Bragov, Judecdtoria Bragov era aceea care trebuia sd judece procesul,
sesizarea ei fiind legald.

Spefa nr.4
Potrivit art. 30 alin. (1) C.pr.pen., competenfa teritoriald este alternativd: in consecinfd, din-
tre instanfele competente dupd teritoriu, competenla de judecatd revine instanfei care a fost mai
intdi sesizatd.
De asemenea, ordinea de competenlilprevdzntd in art.30 alin. (1) C.pr.pen. este incidentd
numai in cazul cdnd mai multe organe judiciare sunt sesizate concomitent.
Rezultd cI, in spefd, competentd sd judece cauza este Judecdtoria Curtea de ArgeE, instanfa
in razateritoriala a cdreia domiciliaza atat pafiea vdtdmatd, c0t 9i feptuitorul, avdnd in vedere cd
aceasta a fost instanfa mai int6i sesizatd.

Spela nr.5
Potrivit art.39 alin. (2) C.pr.pen., excepfia de necompetentd teritoriald poate fi ridicatd numai
pdna la citirea actului de sesizare in fafa primei instan{e de judecati.
?i4?
Drept procesuol penol
Copifolul lV Solufiile spefelor

Or, in cauzd, Judecdtoria Moreni a depdgit acest moment procesual, examindndu-gi compe-
tenfa teritoriald numai dupd ascultarea pd(ii vdtimnte, a inculpatului ;i a unui martor, deci dupd
citirea actului de sesizare.
in consecintrd, competenfa de a solu{iona cauza revine Judecdtoriei Moreni.

Spela nr.6
Potrivit art. 31 alin. (1) C.pr.pen., infracfiunile sdvdrgite in afara teritoriului tdrii se judecd
dupd caz, de cdtre instan{ele civile sau militare, in a cdror razd teitoia\i igi are domiciliul sau
locuiegte fdptuitorul. Numai in ipoteza in care acesta nu are domiciliul 9i nici nu locuieqte in
Romdnia, infrac{iunea se judecd de Judecdtoria Sectorului 2 Bucuregti, dacd fapta este de com-
petenfa judecdtoriei, iar in celelalte cazui se judecd de cdtre instanfa competentd dupd materia
qi calitatea persoanei, din municipiul Bucuregti.
C)r, in spefd, inculpatul are domiciliul in comuna Mihai Bravu, jude{ul Tulcea, inrazade com-
petenfa teritoriald a Judecdtoriei Babadag.
In consecinfd, competen{a de solu{ionare a cauzei revine Judecatoriei Babadae.

Spefa nr.7
Inculpatul avea, la momentul sdv6rEirii infracfiunii, calitatea de ofiler de cercetare al politriei
judiciare. Conform art. IV pcr. 3 din Legea m. 28112003 raporrat la art. 27 alin. (3) lit. a) din
Legea w.21812002 privind organizarea qi funcfionarea Politriei Romdne, infractiunile sdvarsite
de ofiferii de politrie care au calitatea de organe de cercetare ale poliliei judiciare se judecd in
primd instanfd de cdtre curtea de apel.
Ulterior sdv6rgirii infracfiunii inculpatul a fost trecut inrezewd., aspect care acondus la con-
statarea pierderii calitdtii de ofiler al politriei judiciare. S-ar putea concluziona cd, in spefd, com-
petenfa instanfei nu mai este determinatd prin raportare la calitatea fdptuitorului.
Cu toate acestea, conform art. 40 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., cdnd competenfa instanfei este
determinatd de calitatea inculpatului, instan{a rdm6ne competentd sd judece chiar dacd inculpa-
tul, dupd sdvdr;irea infracliunii, nu mai are acea calitate, in ipoteza in care fapta are legdturd cu
atribufiile de serviciu ale fdptuitorului.
in spe1d, infrac{iunea de luare de mitd a fost siva$itd in legdturd cu atribufiile functrionale ale
inculpatului, ceea ce conduce la concluzia cd instantra competentd a judeca in primd instanla
cauza este Curtea de Apel Bucureqti.

Spefa nr. 8
Potrivit normelor care reglementeazd competenfa instanfelor militare, infracfiunile comise de
militari vor fi instrumentate de instanfele militare in urmdtoarele ipoteze: 1). infracfiunea face
parte dintre cele enumerate ?n art. 331-352 C.pen. (infracfiuni contra ordinii gi disciplinei mi-
litare ;i alte inftacfiuni contra capacititrii de apdrare a tarii); 2). infrac1;ittnea nu face parte din
aceastd enumerare, dar a fost sdvdrqitd in legdturd cu indatoririle de serviciu ale militarului; 3).
infracfiuni sivdrqite contra siguranfei nafionale (afi. 155-173), precum gi cele conffa pdcii qi
omenirii (art. 356-361); 4). infracfiunile comise de magistralii mititari de la nivelul tribunalelor
militare qi tribunalului militar teritorial qi de la parchetele de pe ldngd aceste instanfe.
InfracJiunile comise de cdtre inculpat nu au fost sdvdrgite in legdturd cu ?ndatoririle de servi-
ciu. in acest sens, calitateade militar nu are relevanfd. Rezultd cii, in spetrd, competenfa de a jude-
ca ?n primd instanfd revine Judecdtoriei Sectorului 4 Bucureqti, instanfd competentd. material gi
teritorial.

Spefa nr.9
Potrivit art.26 pct. 1 lit. a) C.pr.pen., tribunalul militar judecd, in primd instan{d, infracliunile
savArqite in legdturd cu indatoririle de serviciu de cdtre militari.
Interpretarea datd sintagmei ,,infrac{iuni sdvdrgite in legdturd cu indatoririle de serviciu" de
cdtre instanfa militard este excesiv de restrictivd. in realitate, textul de lege nu se referd la
infracfiunile reglementate in Titlul VI, Capitolul I din Codul penal, ci la toate infracfiunile la a
cd.ror comitere sunt conexe indatoririle de serviciu ale militarilor.
ln spefi, la data sdvir;irii faptei, inculpatul, militar ?n cadrul Ministerului Apdrarii Nafionale,
se afla in timpul programului $i conducea un autovehicul militar, in exercitarea atribuliilor de

Drept procesuol penol

Solufiile spelelor Copilolul lV

serviciu. Pe cale de consecinfd, competenta de solufionare a cauzei apadine Tribunalului Militar

Bucuregti.

Spela nr. 10
Potrivit art. 4I alin. (1) C.pr.pen., instanfa sesizatd cu judecarea unei infracfiuni rdmAne com-
petenta a o judeca chiar dacd constatd, dupd efectuarea cercetdrii judecdtoregti, cii infracfiunea
este de competentra instan{ei inferioare.
Cum, inspefd, tribunalul a efectuat acte de cercetare judecdtoreascd, nu putea sd-qi mai
decline competentra de solufionare in favoarea unei instanfe inferioare, chiar in ipoteza in care,
prin schimbarea incadrdrii juridice, fapta ar fi revenit competenfei acesteia.
In consecinfd, competenfa de solulionare a caazei revine tribunalului.

pnela nr.11
In spefd, se pune problema dacd pot fi invocate prevederile aft. 47 C.pr.pen., cu referire la
incompatibilitatea judecdtorilor.
Astfel, potrivit prevederilor aft. 47 alin. (1) C.pr.pen., judecdtorul care a luat parte la
solu{ionarea unei cauze nu mai poate participa la: a)judecarea aceleiagi cauze intr-o cale de atac;
b)judecarea catzei dupd desfiinfarea hotirdrii cu trimitere in apel, sau dupii casarea cu trimitere
in recurs.
Prima ipotezi nu se aplicd, in mod evident, in spefa datd.
Cu privire la a doua ipotezd, existd incompatibilitate in cazul in care judecdtorul in disculie
participd la rejudecarea aceleiaqi cauze dupd ce hotdrdrea pronunfatd de el a fost desfiin{atd sau
casatd cu trimitere in apel sau in recurs.
in catzd,,insd., nu ne afldm nici in aceastd ipotezd,, caci hotdrdrea pronunfatd de judecdtorul a
cdrui incompatibilitate este in discufie, nu a fost atacatd cu recurs, iar el nu a participat la rejude-
carea aceleiagi cauze, in apel, ca ufinare a casdrii propriei sale hotdrdri.
In argumentarea aceleia;i solufii std gi precizarea cd, pentru existenfa cazului de incompati-
bilitate prevdzltdrin art. 47 alin. (1) teza aII-a C.pr.pen., este necesar ca judecdtorul despre care
este vorba sd fi luat parte la ,,solu{ionalea" calzei. Situatia tipicd pe care o are in vedere formu-
larea textului priveqte pe judecdtorul care a facut parte din completul de judecatd carc s-a pro-
nuntat asupra invinuirii aduse inculpatului, prin una din solufiile prevdzute in art.345 C.pr.pen..
Este vorba, cu alte cuvinte, de judecdtorul care s-a pronuntat in fond asupra caazei, in sensul
rezolvdrii chestiunii existenfei infracfiunii 9i vinovdfiei.
Or, in spefd, judecdtorul in carzd nu a solulionat fondul cauzei, ci doar a dispus rejudecarea
acesteia, determinat de constatarea unui viciu de procedurd (lipsa incheierii gedintrei cdnd au avut
loc dezbaterile).
Referitor la art. 47 alin. (2) C.pr.pen., este incompatibil judecdtorul care gi-a exprimat ante-
rior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi datd in acea cauzd,.
Aceastd ipotezd., ca qi cele doud ipoteze prevdzute in art. 47 alin. (1) C.pr.pen., are ca funda-
ment suspiciunea ce rezultd din imprejurarea cd un judecdtor gi-a exprimat anterior pdrerea; dar,
pe cdnd in ipotezele art.47 alin. (1) C.pr.pen., exprimarea anticipatd a pdrerii rezultd din parti-
ciparea judecdtorului la solulionarea cauzei, in ultima ipotezd,, exprimarea pdrerii rezultd dintr-o
manifestare ocazionald., situatd in afara procesului penal sau in cadrul procesului penal in alte
ipoteze decAt cele prevdzute in art. 47 alin. (1) C.pr.pen..
Din cele ardtate mai sus, se desprinde concluzia cd, in spe{d, nu este incident nici unul din
cazurile de incompatibilitate prevdzute in aft. 47 alin. (1) 9i (2) C.pr.pen.

Spela nr.72
Potrivit afi.47 alin. (2) C.pr.pen., nu mai poate participa la solufionarea cauzeijudecdtorul
care qi-a exprimat anterior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi datd in acea cauzd,.
Or, in spefi, chiar dacd judecdtorul A.A. s-a pronuntat doar asupra laturii penale a cauzei, dis-
jung6nd acfiunea civilii, prin solulionarea acliunii penale el qi-a exprimat pdrerea asupra culpei
exclusive a inculpatului in producerea accidentului, ceea ce produce efecte gi asupra solufiei
acfiunii civile.

Spela nr.13
Potrivit art. 48 lit. a) C.pr.pen., este incompatibil de a judeca judecatorul care, in catza
Drept procesuol penol
 Copitolul lV Solufiile spefelor

respectivd, a pus in migcare acfiunea penala sau a dispus trimiterea in judecatd ori a pus concluzii
in fond in calitate de procuror la instan{a de judecatd, a solufionat propunerea de arestare pre-
ventivd ori de prelungire a arestdrii preventive in cursul urmdririi penale.
In spe{d, confirmarea rechizitoriului gi semnarea adresei de trimitere a dosarului la judecdtorie
este asimilata cu dispunerea trimiterii in judecatd, ceea ce duce la constatarea existentei cazului
de incompatibilitate prevdzut ?n art. 48 lit. a) C.pr.pen.

Spela nr. 14
Potrivit art. 47 alin. (2) C.pr.pen., nu poate participa la judecarea cauzeijudecdtorul care gi-a
exprimat anterior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi dati in acea catzd..
In consecin{a, judecdtorul in cauzd era incompatibil de a judeca apelul, intrucdt qi-a exprimat
pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi adoptatd in cauzir prin semnarea, in calitate de
procuror, a motivelor de apel.

pneta nr.15
ln cauzd', se poate introduce o cerere de recuzare, in considerarea existenfei cazului de incom-
patibilitate prevdzut in art. 48 lit. d) C.pr.pen., ,,existd imprejurdri din care reztltAcd judecdtorul
este interesat, sub orice formd, el, soful sau vreo rudd apropiatd.,.
in literatura de specialitate, s-a ardtat cd formularea generica in care este exprima t acest caz
de incompatibilitate gi, implicit, derecuzare,lasd un larg cdmp de interpretare at0t imprejurdrilor
din care ar rez:ulta interesul judecdtorului, cdt gi formelor pe care le-ar putea prezenta acest
interes. Astfel, cu referire la imprejrndrile din care ar putea fi dedusd existenfa interesului, s-au
exemplificat situa{iile in care judecdtorul, so{ul sau o rudd apropiata a acestuia are interes in pro-
ces: are calitatea de tutore sau curator al uneia dintre pd(i; se gdsegte intr-o situa{ie de depen-
denfa materiald fafi de vreuna dintre pd4i, fiind debitorul sau creditorul acesteia; are un proces
similar la o altd instanta; este in dugmdnie sau a fost in proces cu una din p6(i. Cu referire la
formele interesului, acesta poate fi de naturd materiald, dar gi psihicd.
De asemenea, interesul trebuie sd fie legat de modul de solu{ionare a cauzei, qi nu de aspecte
colaterale, cum ar fi aprecierea capozitivit ori negativd a activitdtii pregedintelui completului.
in sfdrqit, partea care invocd existenfa cazuluide incompatibilitate prevazut in aft. 48 lit. d)
C.pr.pen. trebuie sd facd dovada interesului pe care l-ar avea judecdtorul in promovarea unei anu-
mite solu{ii, nefiind suficient sd afirme, in mod generic, cd ,judecdtorul este interesat", avflnd in
vedere cd interesul nu poate fi prezumat.
in spef5, nu s-a invocat 9i dovedit nici o imprejurare din care sd reztlteinteresul judecdtoru-
lui ca procesul sd primeascd o anumitd solufie qi care este acel interes, invocat in mod generic,
prin prezumarea existenfei lui din mdsurile, considerate arbitrare, luate de judecdtor in cursul
ledintei de judecatd. Cu alte cuvinte, nu s-a dovedit qi nici mdcar nu s-a indicat ce anume interes
a urmarit judecatorul prin mdsurile criticate de inculpat, ci numai s-a presupus cd el ar fi animat
de un oarecare interes, despre care inculpatul nu a putut spune care ar fi acesta, in ce ar consta
el sau care ar fi natura lui.
in aceste condilii, s-a opinat cd nu existd motive pentru admiterea cererii de recuzare.
Eventualele mdsuri nelegale luate de judecdtor in cursul judecdfii pot constitui ins6 temeiuri pen-
tru exercitarea cdilor de atac impotriva hotdr6rii.

Spefa nr. 16
Potrivit aft. 52 alineatul final C.pr.pen., incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare nu
este supusi nici unei cdi de atac. Per a contrario, incheierea prin care s-a respins cererea de
recuzare (cazul din spe{d) este supusd cdilor de atac admisibile pentru cauzapenalii respectivd.
In spefd, ?mpotriva hotdrdrii pronunfate se putea declara recurs.
Pe de alta parte, potrivit art. 3851 alin. (2) C.pr.pen., incheierile pot fi atacate cu recurs numai
o datd cu sentinfa sau decizia recutatd, cu excepfia cazurilor cAnd, potrivit legii, pot fi atacate
separat cu recurs.
In consecinfd, av6nd in vedere cd nu existd o dispozifie expresd care sd reglementeze atacarea
separatd cu recurs a incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, rezultd cd, in spefd, se
poate folosi tecursul, dar numai odatd cu atacarea sentinlei recurate gi nu separat.

346 Drept procesuol penol

Rospunsuri grile

CAPITOLUL IV

CoMPETENTA iru UnrrRtE PENALA

1.b 24. d
2.c 25. b
3.a 26. b
4.a 27. b
5.a 28. a
6.d 29. c
7. a 30. c
8.b 3I. a
9.b 32. a
10. b 33. d
11. c 34. d
12. b 35. c
13. c 36. b
14. b 37. c
15. d 38. a
16. d 39. d
17. a 40. d
18. a 41. a
19. c 42. a
20. b 43. b
21. b 44. b
22. c 45. d
23. b