Sunteți pe pagina 1din 3

Arhiepiscopia Bucureştilor îşi arată

disponibilitatea pentru stabilirea unui dialog


cu Ministerul Culturii, privind Biserica Sfinţi
BUCUREŞTI | Scris de Patricia Marinescu | 8 iun 2016
Arhiepiscopia Bucureştilor îşi arată, printr-un comunicat publicat, marţi, disponibilitatea
pentru stabilirea unui dialog cu Ministerul Culturii, privind procesul de reconsolidare a
Bisericii Sfinţi din Capitală, în replică la o scrisoare deschisă trimisă de ministrul Culturii,
Corina Şuteu.

În răspunsul oferit de Arhiepiscopia Bucureştilor se arată că, în cursul anului 2015, parohia
Sfinţi, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, a obţinut toate avizele necesare,
inclusiv de la Ministerul Culturii (din 6 mai 2015) şi autorizaţia de construire de la Primăria
Capitalei (din 20 august 2015), pentru începerea lucrărilor de consolidare şi restaurare a bisericii
Sfinţi, Protoieria 2 Capitală.

”Documentaţia tehnică şi devizul estimativ au fost întocmite de firma SC Remon Proiect SRL,
reprezentată de arhitect Constanţa Carp, şi aprobate în cadrul şedinţei Permanenţei Consiliului
Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor din data de 13 octombrie 2015”, mai transmite
Arhiepiscopia Bucureştilor.

În luna decembrie 2015, a fost organizată licitaţia la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei


Bucureştilor, în vederea desemnării firmei care va executa lucrările, fiind desemnată câştigătoare
firma SC Construct Edil SRL.

”Cererea de finanţare a proiectului menţionat a fost înaintată de parohia Intrarea în Biserică a


Maicii Domnului - Sfinţi, spre finanţare, Consiliului Local al Primăriei Sectorului 2 Capitală, în
luna ianuarie 2016”, potrivit documentului.

Corina Şuteu, ministrul Culturii, a adresat, luni, o scrisoare Patriarhului Bisericii Ortodoxe
Române şi Episcopului Timotei Prahoveanul privind situaţia gravă în care se află Biserica Sfinţi
din Bucureşti, inclusă pe Lista Monumentelor Istorice de categorie B (de interes local), prin care
solicită informaţii referitoare la existenţa unui proiect în desfăşurare pentru consolidarea şi
restaurarea lăcaşului de cult.

”Ne exprimăm încrederea că cererea de finanţare pentru consolidarea şi restaurarea Bisericii


Sfinţi va fi aprobată de Consiliul Local al Primăriei Sectorului 2 Capitală”, mai spun
reprezentanţii Arhiepiscopiei Bucureştilor, care adaugă că îşi exprimă disponibilitatea pentru
stabilirea unui dialog în vederea găsirii soluţiilor ce se impun în acest caz.

Reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Bucureştilor au răspuns, marţi, solicitării agenţiei de presă


News.ro, referitor la scrisoarea transmisă de ministrul Culturii, explicând că proiectul de
restaurare, realizat de Constanţa Carp, nu a fost demarat din lipsă de fonduri.

”Suma este foarte mare - 545.000 de euro cu TVA, aşa că lucrările s-au blocat pentru că nu
există bani”, a mai spus Mihail Săsăujan.

”Starea de conservare a bisericii este una gravă, pictura exterioară, care ilustrează sibile şi
filozofi ai antichităţii greco-romane este foarte degradată, iar elementele decorative şi zidurile
exterioare prezintă fisuri şi intervenţii neavizate”, se arată în documentul transmis de Corina
Şuteu, ministrul Culturii, care îşi exprimă îngrijorarea în privinţa monumentului istoric
considerat un element de identitate a Căii Moşilor din Capitală.

Biserica Sfinţi a fost ridicată în vremea lui Alexandru Mavrocordat, în aprilie 1728, pe locul
vechii biserici de lemn a lui Popa Hierea.

Mai multe case care deserveau biserica se aflau în jur, iar în spatele monumentului, se afla o
fântână de unde luau apă locuitorii din această zonă. Toate acestea au fost dărâmate în timpul
primarului Pache Protopopescu, deoarece se aflau într-o stare avansată de degradare. O
importanţă deosebită o are pictura acestei biserici, fiind printre puţinele din ţară care are pictaţi
pe pereţii exteriori filosofii din antichitate şi sibilele sau profetesele greco-romane.

Zidul exterior al bisericii este împărţit în două câmpuri, printr-un brâu, iar în câmpul superior
sunt zugrăvite zece sibile şi nouă filosofi, între care Tucidide, Platon, Plutarh, Tales şi Aristotel.
Pictura interioară este de factură bizantină.