- cerinţele de transmisie a pachetului( fiabilitatea şi viteza de transmisie).

- cuprinde 4 biți pentru QoS (quality of service- calitatea serviciului)

Lungimea totală:
- indică lungimea totală a pachetului în octeți;
- valoarea maximă: 65.535 biți

ID:
- permite identificarea fragmentelor asociate unui pachet;
- în funcție de MTU-ul unei rețele(Maximum Trasmission Unit) pachetul poate fi sau nu
fragmentat;
Ex. MTU : Ehternet – 1500 ; FDDI - 4352 ; Frame Relay – 1600;

Flags:
- biți pentru controlul fragmentării pachetelor: DF( don’t fragment) și MF( more fragments)
DF = 0 : fragmentarea este permisă;
DF = 1 : fragmentarea nu este permisă;
MF = 0 : ultimul fragment al datagramei;
MF = 1: mai urmează și alte fragmente;

Offset-ul fragmentului:
- indică poziţia fragmentului în cadrul pachetului;
- primul fragment dintr-o datagramă are offset-ul egal cu zero;
- permite reasamblarea pachetului la destinație.

TTL( Time to Live):

- indică limita superioară a numărului de hop-uri prin care poate trece datagrama, înainte de
a fi abandonată.

Protocol :
- tipul de protocol de nivel superior către care trebuie livrată datagrama IP.
- exemple de valori:
1: ICMP 6: TCP
2: IGMP 17: UDP

Suma de control a antetului:

- Garantează integritatea antetului

Adresa Sursă şi Adresa Destinaţie:

- reprezintă adresele IP ale staţiei sursă şi destinaţie implicate în transmisia datagramei.
- sunt numere pe 32 de biți;

Opţiuni:
- informaţii suplimentare referitoare la pachet

Adrese IP
 Adresa IPv4 reprezintă un număr pe 32 biți (notație zecimală cu punct).

Ex: 193.231.21.15 = 11000001.11100111.00010101.00001111

Fiecare interfață de rețea a unui host sau router trebuie să aibă asignată o adresă IP unică.

IPaddress=[NetworkID][HostID]

IPaddress=[NetworkID][SubnetworkID][HostID]

Masca de rețea este un număr pe 32 biți ce determină continuitatea biților de 1 și 0.

Poate fi reprezentată în format zecimal (Ex. 255.255.0.0) sau în format prefixat (Ex: /16).

Clase de adrese IP

Clasa Forma Numărul Numărul Interval de adrese IP

primului octet de biţi de de biți
reţea pentru host
A 0xxxxxx 8 24 0.0.0.0 ÷ 127.255.255.255

B 10xxxxxx 16 16 128.0.0.0 ÷ 191.255.255.255

C 110xxxxx 24 8 192.0.0.0 ÷ 223.255.255.255

D 1110xxxx 32 - 224.0.0.0 ÷ 239.255.255.255

E 11110xxx 32 - 240.0.0.0 ÷ 247.255.255.255

Adresa de rețea reprezintă adresa prin care este referită o întreagă rețea de calculatoare
(toți biții din câmpul host au valoarea 0). Această adresă nu poate fi asociată unei stații.

Ex: 172.168.0.0

Adresa de rețea se poate determina prin operația logică AND între adresa unei stații din
rețea și masca de rețea;

Ex : Adresa unei stații din rețea: 172.168.0.1

Masca de rețea 255.255.0.0
172.168.0.1 : 10101100 10101000 00000000 00000001 (AND)
255.255.0.0 : 11111111 11111111 00000000 00000000
_______________________________________________
 10101100 10101000 00000000 00000000 : 172.168.0.0/16

Tipuri de adrese IP :
- adrese unicast ( one-to-one);
- adrese multicast (one-to-many);
- adrese broadcast (adresare rețea/ subrețea): adresa din rețea la care toți biții de host au
valoarea 1 (Ex. 172.168.255.255).
Exemple de adrese broadcast:
o Broadcast direcționat: 172.168.255.255;
o Broadcast global: 255.255.255.255;

Ex. Determinarea adresei de rețea, adresei broadcast și a intervalului de adrese disponibil rețelei
din care face parte o stație având adresa IPv4 89.102.131.21/ 21:
Adresa de rețea: 89.102.128.0 Prima adresă: 89.102.128.1
Adresa de broadcast : 89.102.135.255 Ultima adresă : 89.102.135.254
Adrese IP rezervate :
- Adresa de loopback : 127.0.0.1
- Adresa localhost : 0.0.0.0

Adresele IP private sunt adrese ce se recomandă a fi alocate calculatoarelor din

rețelele interne (Intranet) . Acestea nu sunt rutate în Internet.

Spațiu de adrese IP private Masca de rețea

10.0.0.0 ÷ 10.255.255.255 8
172.16.0.0 ÷ 172.31.255.255 12
192.168.0.0 ÷ 192.168.255.255 16

Subrețele

Pentru a evita obținerea unei noi adrese IP de la RIR (Regional Internet Registries) a fost
introdus conceptul de subrețea. Rețeaua principală e formată din mai multe subrețele, iar adresele
subrețelelor sunt gestionate local.

IPaddress=[NetworkID][SubnetworkID][HostID]

Problema rezolvată – Subnetizare (VLSM)

Cerința:

Se consideră spațiul de adrese 192.168.1.0 /24. Să se găsească schema de adresare pentru:

S1: 26 host-uri
S2:10 host-uri
S3: 53 host-uri
S4: 10 host-uri
Rezolvare:

 Se ordonează subrețelele descrescător în funcție de numărul de host-uri, astfel:

S3: 53 host-uri
S1: 26 host-uri
S2: 10 host-uri
S4: 10 host-uri
 Subrețeaua cu cel mai mare număr de host-uri este S3.
 S3 : 53 host-uri
53 ≤ 26 − 2 → sunt necesari 6 biți pentru partea de host, atunci din cei 8 biți rămași (32-24)
se aleg doi biți pentru partea de subrețea.
192.168.1. [00 ⋮ 000000]

Adresa subrețelei S3 este : 192.168.1.0 /26

Pentru a afla adresa de broadcast se trec toți biții din partea de host pe 1 :
192.168.1. [00 ⋮ 111111]
Adresa de broadcast a subrețelei S3 este: 192.168.1.63
Range-ul de adrese pentru S3 este: 192.168.1.1÷192.168.1.62
 S1 : 26 host-uri
26 ≤ 25 − 2 → sunt necesari 5 biți pentru partea de host → împrumutăm un bit din partea de
host pentru partea de subrețea
192.168.1. [01|0 ⋮ 00000]

Adresa subrețelei S1 este: 192.168.1.64 /27

Adresa de broadcast a subrețelei este: 192.168.1.95
192.168.1. [010 ⋮ 11111]
Range-ul de adrese pentru S3 este: 192.168.1.65÷192.168.1.94
 S2: 10 host-uri
10 ≤ 24 − 2 → sunt necesari 4 biți pentru partea de host → împrumutăm încă un bit din
partea de host pentru partea de subrețea
192.168.1. [011|0 ⋮ 0000]
Adresa subrețelei S2 este: 192.168.1.96 /28
Adresa de broadcast a subrețelei S2 este: 192.168.1.111
192.168.1. [0110 ⋮ 1111]
Range-ul de adrese pentru S2 este: 192.168.1.97÷192.168.1.110
 S4 : 10 host-uri
Întrucât este necesar același număr de host-uri ca la S2 numărul biților din partea de subrețea
ramâne 4, iar numărul biților din partea de host rămâne tot 4. Incrementând partea de
subrețea (0110) obținem valoarea 0111.
 Adresa subrețelei S4 este: 192.168.1.[01110000] adică 192.168.1.112 /28
Adresa de broadcast a subrețelei S4 este 192.168.1.127
Range-ul de adrese pentru S4 este: 192.168.1.113÷192.168.1.127

Desfășurarea laboratorului

I. Exerciţiu cu Wireshark

În prima parte a laboratorului se vor identifica unele câmpuri din antetul unui pachet IP
captat cu ajutorul programului Wireshark la transmiterea de mesaje ICMP.

1. Porniți Wireshark ;
2. Selectați interfața de rețea corespunzatoare: Capture/ Interfaces ( CTRL+I)
3. Selectați „START” pentru captura traficului;
4. Deschideți command prompt: START/ Command Prompt/ cmd
5. Aflați adresa IP: ipconfig
6. Introduceți :
ping 172.20.0.1

7. Opriți capturarea traficului în Wireshark: Capture/ Stop ( CTRL+E)

8. Selectați: Filtre( tab)/ Expression
9. Selectați icmp
Identificați un pachet de tipul „Echo request”!
Care este dimensiunea datelor trimise în pachetul identificat?

Identificați aceeași dimensiune și în cmd.

II. Adrese IP – aplicaţii

1. Se consideră o serie de adrese IPv4. Pentru fiecare în parte să se determine :

a. adresa de rețea ;
b. adresa de broadcast a rețelei
c. prima adresă din range-ul de adrese a rețelei ;
d. ultima adresă din range-ul de adrese a rețelei ;

1) 139.68.187.127/20
2) 158.249.143.49/19
3) 143.98.24.152/28
4) 151.117.139.134/24

2. Scrieți clasa de adrese și masca de rețea corespunzătoare clasei pentru fiecare dintre
următoarele adrese IPv4 :
a. 101.0.10.156
b. 193.200.15.100
 c. 129.33.0.127
d. 191.10.231.15
e. 224.100.10.0
f. 10.20.300.15
g. 222.20.15.10
h. 68.93.21.15
i. 241.200.10.0
j. 225.10.5.10

3. Scrieți în dreptul ficărei adrese tipul acesteia și masca implicită :

a. 10.0.0.15
b. 127.0.0.1
c. 255.255.255.254
d. 172.32.100.5
e. 172.20.255.255
f. 10.0.0.0
g. 192.168.100.10
h. 172.16.10.100
i. 193.20.100.15
j. 172.168.0.0

4. Se consideră adresa IPv4 200.249.143.49 (mască rețea- implicită ; mască subrețea- 28). Să
se determine :
a. Adresa de subrețea
b. Adresa broadcast a subrețelei
c. Spațiul de adrese pentru subrețea (range)
d. Numărul maxim de subrețele
e. Numărul maxim de host-uri pentru fiecare subrețea

III. Subnetizare – aplicaţii

1. Se consideră spațiul de adrese 200.200.5.0. Să se regăsească schema de adresare pentru :
S1 : 14 host-uri
S2 :7 host-uri
S3 : 28 host-uri
S4 : 28 host-uri
S5 : 2 host-uri

2. Se consideră spațiul de adrese 200.200.200.0 /24. Să se regăsească schema de adresare

pentru :
S1 : 58 host-uri S3 : 29 host-uri S5 : 28 host-uri
S2 :49 host-uri S4 : 9 host-uri S6 : 13 host-uri
 IV. Subnetizare într-o aplicaţie practică folosind Packet Tracer
Se considera spațiul de adrese 192.168.1.0 /24.
Topologia rețelei este prezentată în figura de mai jos.

Rețeaua A Rețeaua B Rețeaua C

20 hosturi 2 hosturi 20 hosturi

În urma subnetizării obținem următoarele subrețele:

Adresele IP corespunzătoare fiecărei componente sunt:

Implementarea topologiei rețelei în Packet Tracer

1. Se deschide Packet Tracer
2. Dați click pe Routers și plasați două routere de tip Generic în fereastra de lucru
astfel:
 3. Dați click pe Switches și plasați două switchuri de tip Generic în fereastra de lucru
4. Dați click pe End Devices și plasați două PC-uri Generic în fereastra de lucru
astfel:

Conectarea dispozitivelor care compun topologia

5. Dați click pe Connections și selectați cablul Straight-Through. Apoi, click pe PC1,

alegeti FastEthernet și click pe Switch0, alegeți FastEthernet 0/1.
6. Între Switch0 si Router0 conectați tot un cablu Straight-Through alegând interfața
FastEthernet2/1 a switchului și interfața FastEthernet0/0 a routerului
7. Între routere vom folosi o legatură serială și anume Serial DCE alegând interfața
Serial2/0 pentru ambele dispozitive.
8. Repetați operațiunile de la punctele 5 și 6 pentru partea dreaptă a topologiei.

Configurarea dispozitivelor
9. Dați Click pe PC1->Desktop>Ip Configuration și asigurați-vă că este selectată
opțiunea Static. În casuțele corespunzătoare completați cu adresele obținute în
urma subnetizării astfel:

10. Nu este nevoie să configurați Switch-urile deoarece ele acționează ca o legatură

între calculator și router
11. Dați click pe Router1->Config și alegeți interfața FastEthernet0/0. Scrieți adresa
IP și masca de subrețea corespunzătoare și bifați checkboxul On din câmpul Port
Status

12. În continuare selectați interfața serială Serial2/0 și completați adresa IP și masca

de subrețea, setați Clock Rate 56000 si bifați checkboxul On din campul Port
Status.

13. Dați click pe Router2->Config și alegeți interfața Serial2/0. Completați câmpurile

IP Address si Subnet Mask, pentru Clock Rate se alege opțiunea Not Set și se
bifează checkboxul On din câmpul Port Status.
 14. Alegeți acum interfața FastEthernet 0/0 și procedați ca la punctul 11.

15. Configurați acum PC2 similar cu PC1

16. Se observă că bulinele roșii sunt acum verzi semnificând faptul că dispozitivele
pot comunica între ele

Verificarea conectivității între dispozitive

17. Click pe PC1->Command Prompt și tastați ping 192.168.1.1 pentru a verifica dacă
PC1 primește răspuns de la propriul gateway.
18. Tastati ping 192.168.1.65 pentru a verifica daca se poate comunica între PC1 și
interfața serială a Router1
19. Tastați ping 192.168.1.66 pentru a verifica dacă se poate comunica între PC1 și
interfața serială a Router2
 20. Verificați dacă PC1 poate transmite pachete către PC2. Ce observați?
Se observă că PC1 nu reușește să transmită pachete către PC2, asta deoarece ruterul
nu cunoaște informații cu privire la adresa destinație și nu poate forwarda mai departe
pachetul. Spunem că ruterele nu au configurate rute pentru rețelele din topologie. Pentru a
rezolva această problemă este necesar să specificăm ruterelor pe ce cale să forwardeze
pachetele în funcție de adresa destinație.

Configurarea rutelor statice

21. Dați click pe Router2->Config->Routing->Static. În casuța Network completați cu

adresa subrețelei 1, în căsuța Mask cu masca acesteia iar în casuța Next Hop cu
adresa interfeței seriale a Router1 și click Add.

22. Selectați GLOBAL->Settings și dați SAVE în dreptul opțiunii NVRAM

23. Se repetă pașii 20 si 21 și pentru Router1 cu datele corespunzătoare.
24. Dați ping de la PC1 la PC2 pentru a testa conectivitatea în urma adăugării rutelor
statice.
25. Click Router1->CLI și tastați următoarele comenzi
enable
show ip route
În urma rulării comenzilor de mai sus se pot observa rutele cunoscute de Router1.

Informații suplimentare:

http://www.ciscopress.com/articles/article.asp?p=2169292&seqNum=2

http://www.cisco.com/c/en/us/support/docs/ip/routing-information-protocol-rip/13790-8.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Subnetwork