Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

RAPORT
Lucrarea de laborator nr.3
la Programarea Calculatoarelor

A efectuat:
st. gr. SI-181
A verificat: Buzurniuс Ștefan

Chişinău -2018

Lucrarea de laborator nr.3

 Tema: Tablouri liniare (unidimensionale)

Scopul lucrării: Studierea şi utilizarea instrucţiunilor de bază ale limbajului

pentru prelucrarea şi modificarea masivelor unidimensionale.

Condiţia problemei:
Se consideră un tablou de 55 de numere întregi. Să se calculeze suma elementor care se afla
înaintea primului element divizibil cu 5. Dacă un așa element nu va fi găsit, să se determine
produsul elementelor care se află pe pozitia i din șir, divizibil cu 5.

Varianta 13

Mersul lucrarii:
1. Familiarizarea cu notiunile principale din teorie și metodele pe care le vom utiliza.
2. Analiza datelor.
3. Efectuarea codului (programului).
4. Rezultat și Concluzii.
5. Bibliografie.

1. Noţiuni principale din teorie şi metode folosite:

Tabloul unidimensional este o structură de date căreia i se atribuie un nume. Este format dintr-o
colecție de elemente de același tip, dispuse contiguu într-un bloc de memorie. Elementele pot fi
accesate individual prin indici sau ca un tot unitar. Toate elementele au un predecesor (excepție
primul) și un succesor (excepție ultimul).
Tablouri sunt de mai multe tipuri:
-Unidimensionale.
-Multidimensionale.

Declararea unui tablou unidimensional se face prin instructiunea:

Tip_data nume [nr_elemente ];

tip_data - precizează tipul elementelor vectorului

nume - este identificatorul vectorului
nr_elemente - este o constantă întreagă care specifică numărul de elemente ale vectorului
Exemplu: Prin int a[10]; se declară un vector cu 10 elemente de tip întreg.

La declararea unui vector se pot atribui valori iniţiale elementelor sale astfel:

Tip_data nume[ nr_elemente ] = { lista_valori };

Exemplu: int a[5]={10, 20, 2, 4, 9 }; În cazul declarării unui vector iniţializat se poate omite
numărul elementelor sale, dacă se iniţializează toate elementele.
Referirea la un element al vectorului se face prin construcţia: nume[indice]; unde nume este
numele tabloului, iar indice este numărul de ordine al elementului în vector.

2. Analiza datelor:
1
 date de intrare:
i, j, n elemente pentru primul tabel și m elemente pentru al doilea tabel - variabile simple de
tip întreg, variabile de intrare de la tastatură.
date de ieşire:
suma - variabila simplă de tip întreg, care vor afişa: suma elementelor care nu sunt
divizibile cu 5, pînă la apariția elementului divizibil cu 5.

3. Codul (textul) programului in limbajul C:

#include <stdio.h>
#include <conio.h>
int main(){
int caz1=0, rezultat = 0;
int marime;
int N[56];
clrscr();
printf("Introdu marimea tabloului ");
scanf("%d",&marime);

for (int i =1; i<=marime; i++){

printf("\nN[%d] = ",i);
scanf("%d",&N[i]);
if(N[i]%5==0) caz1 = 1;

}
//printf("\n\n\n\%d",caz1);
if (caz1==1)
for (int i = 1 ; i<= marime; i++)
if (N[i]%5==0)
for (int j = 1; j<i; j++)
rezultat += N[j];
if(caz1==0){
rezultat = 1;
for(int i = 5;i<=marime; i+=5)
rezultat *= N[i];
}
printf ("R = %d",rezultat);
getch();
return 0;
4. Analiza rezultatelor si concluzii:

2
1. Am obţinut deprinderi practice de lucru cu tablouri unidimensionale, cunoaşterea
particularitaţilor de declarare, de introducere şi de prelucrare a tablourilor
unidimensionale în limbajul C.
2. Avantaj este că avem posibilitatea de a stoca și prelucra o mulțime de date accesînd o
singură variabilă de mai multe ori.
3. Dezavantaj este că poziția elementului în reprezentarea naturală nu coincide cu
poziția elementului în tabel deoarece în C numerotarea se începe de la 0.

3
 5. Bibliografie:
1. ”Inițiere în limbajul C” , Buzurniuc Ștefan , Chișinău, editura ”Evrica” 2004
2. Programare Indicații de laborator Partea I , Chișinău, editura “Tehnica-UTM” 2014
3. https://sites.google.com/site/elearningalinabonto/tablouri-unidimensionale---vectori/1-
tablouri-unidimensionale---vectori
4. https://profs.info.uaic.ro/~infogim/2015/lectii/5/59.pdf
5. https://www.slideshare.net/SergheiUrban/limbajul-c