CAMPANIE RELAŢII PUBLICE

Scop: oprirea defrisarilor

Bucureşti 2011
Cuprins:

1. Definirea problemei;
2. Stabilirea obiectivelor campaniei într-un cadru organizaţional;
3. Evaluarea impactului problemei asupra publicului şi asupra organizaţiei şi definirea

clară a elementelor ce alcătuiesc campania de PR;

4. Dezvoltarea unei strategii organizaţionale în relaţie cu misiunea organizaţiei;
5. Determinarea unei strategii de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
6. Identificarea tehnicilor, canalelor şi a specialiştilor în comunicare;
7. Responsabilitate socială şi cultură organizaţională;
8. Stabilirea bugetului şi a calendarului;
9. Evaluarea rezultatelor campaniei (eficienţa).

Scopul acestui proiect este de a opri defrisarile masive din tara noastra.

Defrişarea înseamnǎ a înlǎtura, prin tǎiere sau ardere, arborii şi alte plante lemnoase
spre a face un teren propriu pentru agriculturǎ, pǎşunat, construcţii etc. sau pentru a-l
împǎdurii din nou.

Termenul este adesea utilizat în mod abuziv pentru a descrie orice activitate în care
toţi arborii dintr-o zonǎ sunt eliminaţi. Totuşi, în unele zone, eliminarea tuturor
arborilor se realizeazǎ în conformitate cu anumite practici forestiere orientate pe
termen lung, având ca scop regenerarea pǎdurilor.

2
 1. DEFINIREA PROBLEMEI

Acţiunea de defrişare are loc din mai multe motive: copacii sunt folosiţi
sau vânduţi pentru combustibil sau ca lemn, în timp ce terenul rǎmas
neocupat este folosit ca pǎşune pentru animale, plantaţii, sau pentru aşezǎri
umane. Îndepǎrtarea de copaci, fǎrǎ a reîmpǎduri suficient a dus la
deteriorarea habitatului, la pierderea biodiversitǎţii şi la ariditate. Ea are
efecte negative asupra biosferei favorizând emisiile de dioxid de carbon în
atmosferǎ. De asemenea, defrişarea duce la eroziunea solului. Existǎ
numeroase cazuri când în urma defrişǎrilor masive nu rǎmân decât
suprafeţe imense de teren pustiu, nefolosit.

Ignoranţa oamenilor, ignorarea valorii pǎdurilor, managementul prost al

resurselor naturale, precum şi legile deficitare de mediu sunt câţiva dintre
factorii care permit despǎdurirea pe scarǎ largǎ. În multe ţǎri, defrişarea
realizatǎ atât de cǎtre om cât şi în mod natural, este o problemǎ în curs de
desfǎşurare. Defrişǎrile cauzeazǎ modificǎri permanente asupra condiţiilor
climatice, deşertificarea, încǎlzirea globalǎ, efectul de serǎ, deplasarea
populaţiilor.

2. STABILIREA OBIECTIVELOR

Obiective generale:

 O serie de strangeri de fonduri prin evenimente caritabile pentru a mari paza padurilor
 Crearea unei aplicatii pentru smartphone prin care oricine sa poata transmita orice
incercare de defrisare si a unui numar de telefon de tip urgenta
 Promovarea prin spot-uri publicitare prin care lumea sa inteleaga ce este defrisare si ce
urmari groaznice ar putea avea

3
  Crearea a unei petitii online

3. DEZVOLTAREA UNEI STRATEGII ORGANIZAŢIONALE ÎN RELAŢIE

CU MISIUNEA ORGANIZAŢIEI

a. DETERMINAREA UNEI STRATEGII DE COMUNICARE

PENTRU A ATINGE OBIECTIVELE PROPUSE

Conform articolului publicat de către Robert Kendall ”Public Relations Campaign

Strategies: Planning for implementation” există 5 tipuri de strategii, autorul invocat
propunând şi tacticile corespunzătoare fiecăreia. Dintre acestea, campania noastră se axează
pe următoarele:

 Activităţi de diseminare a informaţiei (are legătură cu obiectivele ce vizează

informarea publică şi se referă la distribuirea de mesaje care prezintă
organizaţia, produsele sau serviciile sale. Pentru acest tip de strategie cele mai
adecvate tactici ar fi: informarea publică; publicitatea; conferinţele de presă;
expunerea de suporturi informative cu ocazia unor reuniuni publice; acţiuni
care urmăresc corectarea informaţiilor eronate ş.a.)

b. ALEGEREA TEHNCILOR DE COMUNICARE

Ca şi tehnici de comunicare, vom apela la:

 Mass-media:
Presa scrisă: Libertatea, Jurnalul Naţional;
Televiziune: Discovery, Pro Tv.
Radio: Radio ZU, Kiss FM;
 Internet;
 Evenimente caritabile;
 Afişe;

4
ALEGEREA CANALELOR DE COMUNICARE

Pentru a putea avea impactul aşteptat, s-a dorit transmiterea mesajului pe mai multe
canale astfel încât să poată fi recepţionată în totalitate de către publicul ţintă. Obiectivul este
ca oamenii să cunoască cât mai bine campania noastră, dar şi efectele pozitive care apar
odată cu aceasta.

Realizarea unor pliante informaţionale sub forma unei inimii facute din copaci din care
o parte este defrisata.

Reclamele de la radio vor fi difuzate pe posturile: Radio ZU, Kiss FM, iar sloganul
nostru, “Stop defirsarea! Aerul are prioritate!”, care va apărea în parcuri pe diverse suporturi.
Pe internet vor fi încărcate banere.

Analiza pietei

5
ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

- Patrimoniul natural al oraşului este bogat: existenţa zonelor umede, a spaţiilor verzi naturale
şi amenajate.

- Moştenirea culturală, alături de moşnenirea naturală şi valorile peisagistice sunt momentan

într-un echilibru stabil, care trebuie păstrate.

- Defrişarea pădurilor este ţinută sub control de factorii administraţiei locale, tăierile
necontrolate sunt cazuri izolate.

- Existenţa Rezervaţiei Naturale de pe platoul Braite a stejarilor seculari, Situl Natura 2000,
zonele umede Rusu şi Lacul Şercheş, care constituie habitatul unor endemisme de floră şi faună
(Broasca de mlaştină şi Buhaiul de baltă), atât pentru România cât şi pentru spaţiul european.

- Prezenţa biodiversităţii variate reflectă sanogeneza mediului sighişorean.

- Deşi s-au constatat unele neajunsuri, se consideră că sursele de poluare nu sunt majore, dar
se impune ţinerea sub observaţie strictă a factorilor perturbatori.

- Întrepătrunderea echilibrată natură – spaţiul construibil, prin respectarea armonioasă a

normelor de mediu vis-a-vis de activităţile umane, susţinute în principal de cultura săsească.

- Menţinerea curăţeniei în spaţiile publice, în spaţiile verzi din interiorul oraşului, dar şi la
contactul pădurii cu arealul locuinţelor (blocuri, case, garaje).

6
 - Importanţa spaţiului verde din Cetate şi din jurul acesteia.

- Existenţa infrastructurii de menţinere a curăţeniei în spaţiile publice şi spaţiile verzi

asigurate de Primărie prin amenajarea locurilor de depozitare controlată şi selectivă a deşeurilor
menajere.

- Precolectarea ecologică a deşeurilor menajere de la populaţie în containere şi europublele

special destinate colectării selective (PET-uri, ambalaje de hârtie, ambalaje care nu sunt
biodegradabile, sticle etc.) la contactul pădure – zone de locuit (extremităţile cartierelor de blocuri
sau case).

- Existenţa unui program de reîmpădurire şi refacere a spaţiului verde afectat de exploatarea

în carieră de la SICERAM, pus în aplicare.

- Amenajarea în incinta fabricii Hochland a unui spaţiu verde amenajat care desererveşte ca
habitat faunei locale.

- Colectarea – în fiecare sâmbătă a deşeurilor, altele decât cele menajere casnice (aparatură
electrotehnică, electrocasnică) provenite de la populaţie, într-un punct fix.

- Colectarea cu regularitate a deşeurilor menajere după un orar bine stabilit (zilnic,

săptămânal).

- Existenţa în cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi APM a hărţii de poluare fonică

pentru oraş.

- Interesul municipalităţii pentru instituirea infrastructurii de producere a energiei

regenerabile vis-a-vis de producerea energiei tradiţionale.

- Receptivitatea populaţiei şcolare la normele de conduită stradală şi educaţie ecologică.

- Existenţa ONG-urilor care se preocupă de starea mediului şi de păstrarea biodiversităţii.

- Existenţa unei bune colaborări între ONG-uri, între acestea şi o parte a populaţiei implicate
în problemele de mediu.

PUNCTE SLABE

- Construcţiile ilegale care se fac în detrimentul spaţiilor verzi şi deteriorarea infrastructurilor

deja existente (ex.segmente de stradă, trotuar)

- Activităţile antropice se desfăşoară fără să se ţină cont de topografia locală, de

microclimatul de culoar al râului Târnava Mare.

- Declinul zonelor verzi prin reducerea continuă a spaţiilor înverzite în cadrul intravilanului
prin activităţi de decopertare a gazonului, tăierea copacilor pentru extinderea construcţiilor de
imobile (ex.Piaţa Sigma, Parc Sinaia, Parc Tineretului).

7
 - Conflictul permanent legat de depozitarea necontrolată în spaţii neamenajate şi la
întâmplare, a deşeurilor menajere şi stradale.

- Lipsa de educaţie, instruire şi conştientizare a populaţiei privind eficienţa şi importanţa

depunerii selective a deşeurilor menajere.

- Ca surse de poluare a apelor sunt considerate evacuările prin gurile de vărsare colectoare a
apelor menajere uzate datorită lipsei canalizării, a deşeurilor umane sau animale aruncate direct în
apa Târnavei Mari, sau chiar aduse de afluenţii acesteia.

- Existenţa carierei de exploatare a argilei din NE oraşului, unde 80% din suprafaţa dealului
este reprezentată de steril, iar la baza dealului este fabica SICERAM ce produce o poluare locală a
aerului.

- Drumul european E60 (cu 4 benzi) traversează oraşul de la vest la est, traficul intens de
autovehicule de tonaj mare alături de numărul în creştere al autovehiculelor mici ce tranzitează
intravilanul provoacă neajunsuri ca: poluare cu noxe, poluare fonică, slăbesc infrastructura stradală,
viteza fiind permanent pericol de accidente.

- Lipsa respectării legislaţiei rutiere cu privire menţinerea vitezei adecvate în oraş, şi

sancţionarea contavenienţilor.

- Lipsa unui management eficient de trafic.

- Poluarea fonică este provocată de traficul auto din ce în ce mai intens, de „turismul pe
motoare” care se practică din ce în ce mai mult în spaţiile împădurite, fapt ce duce la perturbarea
liniştii pădurii (a animalelor) dar şi a locuitorilor din locuinţele limitrofe oraşului

- Nerespectarea orelor de linişte şi odihnă, prin acţiuni ce contravin normelor de etică şi

conduită civică (muzică tare, reparaţii auto, testare drujbe în spaţii publice – garaje, etc. ce nu sunt
destinate acestor activităţi)

- Lipsa de comunicare între ONG-uri şi instituţiile publice ce poate duce la relaţii conflictuale.

- CETATEA – afectată de circulaţia intensă de autovehicule aduce prejudicii atât infrastructurii

clădirilor cât şi locuitorilor săi prin zgomot, scăzându-i valoarea estetică şi istorică.

OPORTUNITĂŢI

- Dezvoltarea turismului intern şi internaţional prin valorificarea din perspectivă durabilă a

siturilor naturale şi istorice.

- Turiştii străini sunt atraşi de aspectul medieval al cetăţii, care îmbină cadrul natural cu
vestigiile istorice.

- Deschiderea elevilor faţă de subiectul de protejare a mediului înconjurător.

- Aplicarea sancţiunilor, în special băneşti, pentru fiecare contravenienţă civică sau rutieră,
fapt ce ar spori fondul financiar local.

8
AMENINŢĂRI

- Deteriorarea calităţii apei pe termen lung, în cazul în care evacuările de ape uzate şi
menajere va continua să se facă necontrolat.

- Datorită lipsei drenajului corespunzător al apelor pluviale, acolo unde condiţiile geografice
de pantă o permit, există pericolul declanşării alunecărilor de teren.

- Construirea autostrătzii de centură pune în pericol rezervaţiile naturale din Natura 2000

BUGETUL CAMPANIEI DE PROMOVARE

Bugetul alocat acestei campanii este de 99.000 euro, împărţiţi astfel:

Activitate Preţ

Chestionare 500 €

Creare afiş 300 €

Creare logo 200 €

Creare pliante 200 €

Creare site 1.000 €

Creare slogan 200 €

Creare spot radio 2.000 €

Creare spot tv 1 4.500 €

Creare spot tv 2 3.500 €

Difuzare spot tv (1+2) - Pro tv 40.000 €

Difuzare spot tv (1+2) – Zone Reality 20.000 €

Difuzare spot tv (1+2) - Discovery 20.000 €

Distribuire pliante 500 €

Personal (4 persoane) 1.800 €

9
Publicitate presă scrisă 800 €

Târgul mediului (Bucureşti) 3.000 €

Total buget 98.500 €

Sponsorizări:

Firma Valoare

Primaria Bucuresti 15.000 €

Discovery 20.000 €

wwwe 5.000 €

Total sponsorizări 40.000 €

10