REFERAT

LEGISLAȚIE ÎN A.P.A. ȘI
RESURSELE AGROTURISTICE ALE
ROMÂNIEI

STUDENT:

GRUPA:

BUCUREŞTI

2019
 1.Identificarea resurselor agroturistice din Bicazu Ardelean

1.1 Prezentarea localității Bicazu Ardelean

Bicazu Ardelean este o comună în județul
Neamț, Transilvania, România, formată din satele Bicazu
Ardelean (reședința), Telec și Ticoș.

 Istorie recentă
La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul
Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului
Gheorgheni al comitatului Ciuc; hărțile epocii consemnează în zona
comunei satele Tikos, Bistra și Poiana Marului. În 1918, comuna a fost
ocupată de armata României, stat care a revendicat Transilvania, iar în
1920 trecerea la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon.
Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc
de Bicaz, cu o populație de 6994 de locuitori, în plasa Tulgheș a județului
Ciuc, această comună cuprinzând și teritoriul actualei comune Bicaz-Chei.

 Așezare geografică
Comuna se află în vestul județului, pe cursul mediu al râului Bicaz, acolo
unde acesta primește apele afluenților Pârâul Jidanului (cu afluenții Bistra
și Toșorog), Ticoș, Floarea, Neagra și Secul Mihlit. Este traversat de
șoseaua națională DN12C, care leagă Piatra Neamț de Gheorgheni și
de Calea ferată industrială Bicaz–Bicaz Chei
 Hartă

 Vecini

În partea de Nord se învecinează cu Comunele Grintieş şi

Ceahlău
În partea de Sud se învecinează cu Comuna Bicaz Chei
În partea de Est se învecinează cu Comuna Taşca
În partea de Vest se învecinează cu Comuna Tulgheş

 Populație
 Populația comunei Bicazu Ardelean se ridică la 4.473
de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt români (98,91%). Pentru 0,94% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (95,63%), dar există și minorități
de greco-catolici (1,09%) și adventiști de ziua a
șaptea (1,04%). Pentru 0,94% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.

 Clima - este temperat continentală

Orașul se bucură de câteva avantaje, o climă temperat
continentală cu veri scurte răcoroase, toamne lungi, ierni blânde,
fără geruri mari. Beneficiind de un cadru natural avantajos și de
legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al
municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de
locuire.

1.2Resursele agroturistice și naturale ale Bicazului

Ardelean

 Munti:

Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atat prin

frumusetea deosebita a peisajului oferit, cat si prin aspectul
sau impunator. Toate acestea l-a făcut unul dintre muntii cei
mai cautati de catre turistii din tara, dar si din strainatate.
Prezenta vie in folclorul local, inconjurat de o aureola magico-
mitologica, imaginea Ceahlaului se reflecta distinct in paginile
de literatura sau in operele artistilor plastici, ca de altfel intreg
tinutul Neamtului.

 Pesteri

Pestera Munticelu (Ghiocelu) este situata pe versantul stang al

Vaii Bicazului, in Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea
nordica a Muntilor Hasmas, pe raza comunei Bicazu
Ardelean. Pestera are 120 de metri lungime.

 Ape

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste

2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km,
Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.
 Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului
sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de
alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din
topirea zăpezii între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate
în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii,
piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea
Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de
aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane
m3.

 Chei:
Cheile Bicazului s-au format datorita eroziunilor provocate de
raul Bicaz si ai sai afluenti si se intind pe o distanta de 8 km,
intre Lacul Rosu si Bicazul Ardelean.

 Fauna
Mamifere: cerb, căprioară, capră neagră , pisică
sălbatică, mistreț , vulpe, jder, nevăstuică, viezure, iepure de
câmp, dihor, arici comun.

 Floră
Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad,
larice, pin de padure jneapan, ienupar, fag, stejar, gorun, frasin,
tei.

1.3Resursele agroturistice antropice ale Bicazului

Ardelean

Biserica de lemn din Bicazu Ardelean, județul Neamț, a

fost construită în anul 1692. Are hramul „Sfântul
Dumitru”. Biserica se află pe lista monumentelor
istorice.
 Un învăţător de-al locului, Augustin Barna, studiind istoria
zonei, a descoperit într-un act existent la Biblioteca
Naţională din Viena că la 1692 exista, în Bicazu
Ardelean, o comunitate de creştini. Şi cum creştini fără
biserică nu se pomenea, acest dascăl a înaintat ipoteza că
bisericuţa de lemn datează încă de atunci. În sprijinul
acestei afirmaţii vin şi alte argumente ce ţin de vechimea
lemnului, de arhitectura construcţiei, precum şi de
tehnica rudimentară de cioplire a bârnelor. De
asemenea, stilul arhitectural, cu vădite influenţe
ardeleneşti, pare să conducă spre concluzia că lăcaşul a
fost, într-adevăr, ridicat la sfârşit de secol XVII.

 Etnografie şi Artă Populară Bicazu Ardelean

In cladirea scolii din Telec (Paraul Caprei) s-a organizat
un muzeu de arta populara si etnografie cu exponate
care vorbesc deosebit de sugestiv despre viata si
ocupatia din cele mai vechi timpuri a locuitorilor
acestor meleaguri.
Dintre exponatele muzeului ne atrag atentia textile de interior
caracteristice acestei zone dar si piesele de port popular
traditional alaturi de ustensilele casnice folosite de localnici.
Costumele populare impresioneaza prin maiestria cu care sunt
confectionate, albe ca spuma laptelui si cu cusaturi cu negru,
galben, verde, albastru, iar bunditele au aplicate cusaturile care
incanta ochiul direct pe pielicica de miel.
Mai putem admira masti traditionale care fac parte din obiceiurile
comunei, cea mai des intalnita fiind costumatia caprei care este
alcatuita dintr-un covor romanesc impodobit cu batiste cu
motive nationale, panglici, oglinzi si margele in siraguri lungi.
 Evenimente locale:
1. Festivalul de arta populara „Lada cu zestre”

2. Festivalul Ceahlaul: Parada portului popular

3. Sadoveniana
2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATEA BICAZULU
ARDELEAN ȘI GRADUL LOR DE CLASIFICARE

 Pensiunea Anda – 3 margarete

 Pensiunea Little House – 2 margarete

 Cabana Csillag – 2 margarete

 Pensiunea Grădinile Romane – 4 margarete

 Penisunea Chez Marie – 3 margarete
 Pensiunea Barátság – 2 margarete
 Cabana Ceahlaul – 3 stele
 Cabana Dochita – 3 stele
 Vila Vereskő – 3 stele
 Vila Gal – 3 stele
  Casa Ioana – 3 stele

3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN

LOCALITATEA BICAZU ARDELEAN

3.1 Situația turismului rural

Unul dintre factorii cei mai atractivi potenţialii investitori dar și

pentru comunitatea locală rămâne poziţia geografică favorabilă
pentru dezvoltarea agroturismului, potențată de profilul tradițional
al comunității .

Obiectivele de interes turistic ale localității sunt:

 Cheile Bicazului – Opt kilometri de stanci verticale extrem

de inalte, ce depasesc pe alocuri 300 m, una mai
impresionanta ca alta, alcatuiesc Cheile Bicazului. Drumul
care serpuieste printre ele iti da o senzatie placuta de
micime in fata naturii. Situate in muntii Hasmas, Cheile
Bicazului sunt strajuite de Muntele Bardos (la nord), Muntele
Piatra Poienii (la sud) si de Muntele Piatra Surducului (la est)
si fac parte din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas.
Cheile au fost sculptate natural de raul Bicaz in calcare
mezozoice, creand pe toata lungimea lor imagini unice si
peisaje inedite. Peretii verticali sunt atat de apropiati pe
alocuri, incat iti dau senzatia ca pasesti printr-un canion –
pentru alpinisti, acest loc este sinonim cu Raiul pe pamant.

 Biserica din lemn - Biserica de lemn din Bicazu Ardelean,

județul Neamț, a fost construită în anul 1829. Are hramul
„Sfântul Dumitru”.
Se află în comuna Bicazu Ardelean, judeţul Neamţ, la 1500
m de centrul comunei pe şoseaua Bicazu Ardelean Telec –
Toşorog – Tulgheş.
Biserica „Sf.M. Mc. Dumitru” este construită din lemn de
tisă, iar bârnele sunt încheiate în „coadă de rândunică” cu
ajutorul cuielor de lemn. Planul bisericii este în formă de
cruce, având un turn clopotniţă. Biserica este acopcoperită
cu draniţă.
Biserica este pictată în întregime în stil bizantin de un pictor
anonin. Pictura este realizată pe pânză de in, lipită cu răşină
naturală de bârne, peste care s-a aplicat o emulsie făcută din
lapte, brânză şi var. De remarcat în pictură sunt
 scenele:”răpirea lui Ilie la cer”, „hora serafimilor”, „crearea
omenirii”, „chipul morţii”, etc.

 Pestera Munticelu (Ghiocelu), Pestera Munticelu a fost

descoperita in primavara anului 1973, de cativa copii plecati la
cules de ghiocei, iar din acest motiv localnicii au denumit-o
Pestera Ghiocelu.
Fiind situata intr-o zona in care pesterile sunt mai putin
raspandite, pestera a starnit interesul multor speologi din tara.
Drumul spre pestera incepe in dreptul carierei Surduc, la 250 m
de la intrarea in Cheile Sugaului. Pestera Munticelu se intinde
pe o suprafata de 120 m.
La baza unui perete de calcar se ascunde intrarea scunda de
aproximativ 1,5 m, careia ii urmeaza un culoar descendent de
10 m ce ne conduce intr-o sala mare, lunga de 30 m si inalta de
4-5 m.
Sala mare are planseul neted, acoperit cu argila si crusta
stalagmitica, de unde porneste o mare ingramadire de blocuri
care urca in trepte, asemenea unui amfiteatru. In nordul salii
intalnim stalagmite luminare care formeaza o adevarata
padure, element peisagistic de o extraordinara frumusete.
 Pestera Tosorog - este localizata in comuna Bicazu Ardelean
din judetul Neamt, pe Valea Bradului, la nord-est de Muntii
Hasmas.
Localnicii o numesc si Jgheabul cu Gaura, intrucat s-a format
in conglomerate cretacice si are aspectul unui labirint subteran.
Pestera se afla la altitudinea de 865 m si are lungimea de 423 m,
fiind cea mai lunga pestera cu conglomerate cretacice din tara.
Aici vietuiesc lilieci pe cale de disparitie, protejati prin lege,
astfel pestera primind denumirea de rezervatie naturala mixta.
In prezent, Pestera Tosorog este inactiva, iar vizitarea ei se face
numai pe anumite trasee, datorita posibilelor prabusiri si a
dificultatilor intampinate in parcurgerea unor avenuri, tuneluri
si galerii.

 Creasta Estica din Piatra Altarului - Piatra Altarului este un

bloc calcaros cu o înălţime de aproximativ 160 m, deasupra
confluenţei pâraielor Bicaz şi Lapoş. Forma sa zveltă reţine cu
ușurință atenţia persoanelor care trec prin chei. Este un vârf
înconjurat de jur împrejur de pereţi verticali şi care nu se poate
atinge pe nici o potecă turistică. Doar prin căţărare.
3.2 Strategia de dezvoltare a turismului

Autoritățile au dezvoltat și au în vedere următoarele obiective:

 Reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de
transport/mobilitate publică în zonele
 Îmbunătăţirea stării de conservare a ariilor naturale
protejate
 Elaborarea și implementarea strategiilor de
management și de vizitare ale siturilor.
 Reabilitarea patrimoniului natural și cultural de pe
teritoriul județului Neamț și valorificarea lui turistică
 Dezvoltarea și promovarea destinației turistice prin
valorificarea patrimoniului natural și cultural local.
 Stimularea creării de lanțuri scurte de aprovizionare a
produselor locale în beneficiul activităților de turism
 Realizarea unor studii de marketing specifice zonelor
turistice de la nivel regional.
3.3 Analiza SWOT a potențialului agroturistic al Bicazului
Ardelean.

Puncte tari Puncte slabe

Balanţa comercială
excedentară Ponderea crescută a
activităţilor care generează
valoare adăugată scăzută
Polarizare teritorală
echilibrată a activităţii Ponderea resurselor umane
economice ocupate într-un sector
agricol neperformant
(ponderea CA din
agricultură în total CA,
valoarea adăugată scăzută a
produselor agricole )
Existenţa unei filiere
industriale prelucrătoare Ponderea scăzută a
cu tradiţie care a reuşit salariaţilor în totalul
/continuă tranziţia la persoanelor ocupate
economia de piaţă (textile,
ţevi)

Resurse şi potenţial Turism slab dezvoltat

agricol şi silvic importante

Filiera lemnului şi Un sector agricol cu o

industria mobilei cu pondere mare în totalul
tradiţie persoanelor ocupate dar cu
o producţie cu o valoare
adăugată scăzută şi o
evoluţie problematică
(ponderea importantă a
agriculturii de subzistenţă)
Patrimoniu local cultural, Un sector al serviciilor
natural și imaterial foarte bazat pe comerţ puternic
bogat, recunoașterea sa
dependent de veniturile
internațională
generate de alte sectoare, cu
o pondere mare în totalul
persoanelor ocupate, cu
productivitate şi investiţii în
scădere
Oportunități Amenințări
Dezvoltarea unor clustere pe Criza economică poate afecta
domenii de nişă, astfel încât, pieţele de desfacere externe
prin conectarea trans- pentru principalele produse
sectorială să asigure condiţiile de export ale judeţului
specializării inteligente (industrie prelucrătoare,
(ecoturismturism de sănătate- agricultură, etc.)
producție agricolă bio-
transporturi, etc.)

Dezvoltarea de produse Lipsa resursei umane cu formare

inovatoare de către IMM-urile profesională adaptată cererii
din judeţ şi marketingul lor şi migraţia forţei de muncă
eficace în sectoare competitive celei mai productive
conform Strategiei Naţionale
pentru Competitivitate 2014-
2020: textile şi pielărie, lemn şi
mobilier, procesarea
alimentelor şi băuturilor,
bioeconomie (agricultură,
silvicultură, pescuit și
acvacultură)

Interesul crescut pentru Delta Dezvoltarea economică mult mai

Dunării ca destinație turistică dinamică a polilor Iaşi şi
și pentru cunoașterea Bacău poate genera, pe
valorilor sale culturale termen scurt şi mediu, o
dificultate în realizarea
potenţialului de dezvoltare
economică a zonei de vest a
judeţului, în special datorită
faptului că investiţiile publice
au tendinţa de a fi localizate
în zona văii Siretului (ex.:
infrastructura de transport)
 Existența cererii pentru produse și Probleme de durabilitate a
preparate locale filierei silvice

4. STUDIU DE CAZ: Crearea unui pachet de servicii turistice sau

agroturistice

ANALIZĂ DE PREŢ

 Programul turistic: Vizitare obiective turistice Bicaz.

 Itinerariu:București-Bicaz-București
 Grup: 10 persoane
 Nr. Km parcurși: dus-întors - 686 km

Durata: 2 zile și o noapte

Descriere Traseu:

Plearea are loc în data de 1 iulie, ora 6:00 a.m. din cartierul CAMPUSUL
USAMV, București. Am ajuns la ora 15:30p.m. în localitatea Bicaz.

Am ales pentru grupul de turiști Pensiunea Anda, care dispunde de

capacitatea necesară pentru a caza toți turiștii, cu facilitatile dorite de
grupul de turisti. Este nou construită, si de asemenea o poziție apropiata de
toate atractiile turistice din zona Bicazului Ardelean, Lacul Rosu, Cheile
Bicazului etc.

Ziua 1

 6:00-6:30 Intalnirea cu grupul de turisti si plecarea spre Bicaz;

 9:00- Popas in Brasov pt turul panoramic al orasului si pt luarea
micului dejun la restaurantul 4 Amici ( pret:20 lei/ persoana);
 11:00- Parasim Brasovul si ne continuam drumul pana la Bicaz;
 15:00- Ajungem in Bicaz si se face cazarea turistilor la Pensiunea
Anda* ( pret o noapte de cazare: 90 lei/ pers)
 17:00- 20:00- Tur al zonelor apropiate (Lacul Rosu, Cheile Bicaz)
 Cina la restaurantul hotelului ( pret: 30 lei/ pers)

Ziua 2
 9:00-9:30 Mic dejun la restaurantul pensiunii ( pret: 15 lei/ pers)
 10:00-13:30- Vizitarea urmatoarelor obiective: Biserica de Lemn
Pestera Tosorog (pret intrare: 10 lei);Pestera Muntieclu( pret
vizitare: 20 lei/ pers);
 14-14:30- Pranz la restaurantul pensiunii ( pret: 20 lei/ pers) si
decazarea turistilor;
 15:00 Parasirea orasului Bicaz si intoarcerea spre Bucuresti;
 19:30 Oprire in Sinaia pt turul orasului;
 -Cina la restaurantul „ Casa Noastra”( pret: 25 lei/ pers);
 21:00 Imbarcarea turistilor in autocar si plecarea spre Ploiesti;
 22:00 –Sosirea in Ploiesti.

Nr. Articole de Elemente de Elemente de calcul Valoare/ Valoare totală

crt. calculaţie cheltuieli turist

1 Cheltuieli Transport Nr. km * preţ/km 61 1510

directe 686km * 2.2lei/km

2 Cazare Nr. nopţi * preţ/ 90 2250

noapte de cazare

1 noapte.

3 Masă (dacă e Nr. mese * preţ/ 110 2750

inclusă în preţ) masă

4 Cheltuieli Eventuale intrări la 75 1875

culturale obiective turistice
incluse în preţ

5 Cheltuieli Dacă este cazul 10 250

organizatorice

6 Cheltuieli ghid

- cazare Nr. nopţi * preţ/ 90 90

noapte de cazare

- masă (dacă e Nr. mese * preţ/ 110 110

inclusă în preţul masă
excursiei)
6 x 36,6 = 220

- diurnă Diurnă/zi * nr. Zile 50 lei/ zi 100

50 x 2 = 100

7 Cheltuieli şofer (atenţie, la circuite lungi

sunt în general 2 şoferi)

- cazare Nr. nopţi * preţ/ 90 90

noapte de cazare
 - masă (dacă e Nr. mese * preţ/ 110 110
inclusă în preţul masă
excursiei)

- diurnă Diurnă/zi * nr. Zile 50 lei/ zi 100

50 x 2 = 100

8 Alte cheltuieli 25lei/zi 2 50

(parcări)

9 Total cheltuieli directe 9286

10 Comision Agenţie x % (se aplică la total cheltuieli 10% 929

directe)

11 TVA (se aplică la comisionul agenţiei) 24% 223

12 Total costuri S = 9 + 10 + 11

10438

13. Valoare/ turist S/ grup

417,52

14 Rotunjiri ( se rotunjeşte suma dată) +2,48

15 Preţ final vânzare 420lei/pers

5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
 Comuna Bicazu Ardelean este un punct turistic de mare atracție
datorita impresionantelor obiective turistice ale zonei

Pentru introducerea comunei într-un circuit turistic de mare

succes aș recomanda valorificarea potentialului turistic deosebit al
comunei dar si restaurarea si punerea in valoare a patrimoniului
cultural turistic din zona Bicazuului Ardelean..

6. Bibliografie

www.monumenteneamt.ro

www.infopensiuni.ro/cazare-bicazu-ardelean/obiective-turistice-bicazu-ardelean

https://blog.hotelguru.ro/cheile-bicazului-una-dintre-cele-mai-frumoase-zone-din-
romania/

http://www.viziteazaneamt.ro/category/festivaluri-organizate-de-consiliul-judetean-
neamt/festivalul-lada-cu-zestre/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bicazu_Ardelean,_Neam%C8%9B