Sunteți pe pagina 1din 2

FAMILIA ÎN EVUL MEDIU

1. CONCEPTUL FAMILIEI

Termenul "familie" este "un cuvant relativ nou in limba romana". Din punct
de vedere lingvistic cuvantul familie este un neologism de origine neolatina. In
lumea romana prin familie se intelegea ansamblul persoanelor care traiau sub
acelasi acoperis: Familia evului mediu romanesc este prin esenta familia crestina.
Biserica Ortodoxa Romana a fost aceea care a definit-o, i-a reglementat si fixat
raporturile dintre membri etc. Pentru intemeierea unei familii era nevoie de
parcurgerea mai multor etape similare in toate societatile medievale si premoderne
- unele dintre ele fiind inca si astazi valide. In sistemul popular, logodna avea de
obicei loc cu ocazia petitului, cand se cadea de acord asupra viitoarei casatorii si se
schimbau daruri intre tineri si parintii lor, de obicei facandu-se si o petrecere Miza
logodnei nu era uneori cu nimic mai prejos decat aceea a casatoriei

2. LOGODNA
Logodna, conform normelor juridice si practicii se prezinta astfel: ca si un
act consfintit de autoritatile Bisericesti; odata intarita de autoritati ea producea
efecte juridice; ea se prezinta ca si o operatie aranjata de parinți.
Modul in care casatoria a fost privita in evul mediu dar si pana in zilele
noastre este profund impregnat de perceptele credintei crestine
Ce a reprezentat asadar casatoria la romani? : un act privat; o optiune; o
cale de urmat sau de evitat.
Ce a reprezentat sotia in cadrul menajului?obiectul uneia dintre optiunile
sotului, unul dintre elementele casei, alaturi de fii, de liberti, de clienti si de sclavi,;
deopotriva amanta si slujnica,o subalterna,; un fel de copil mare, ce trebuie
menajat din cauza zestrei sale si a nobilului ei tata"
Importanta pe care institutia casatoriei a avut-o in societatea medievala
romaneasca a suscitat deja interesul istoricilor romani. Aflata la baza intemeierii
familiei ea a fost considerata, in conceptia populara ca fiind un element obligatoriu
in ciclul viet Atare aspect este subliniat si de riturile de inmormantare romanesti -
unele supravietuind pana in zilele noastre - in cadrul carora celor decedati
necasatoriti li se facea o nunta simbolica.
1. monogamia, energic aparata de dreptul bisericesc prin nulitatea casatoriei
incheiate de o persoana casatorita si prin pedepse pentru bigamie.
2. casatoria, in acelasi timp, contract civil si taina bisericeasca avea un
caracter predominant religios.
3. libertatea consimtamantului era asigurata prin pedepse aspre contra
rapitorilor, prin interzicerea casatoriei cu o fata rapita si anularea casatoriei
incheiata in astfel de circumstante.
4. inferioritatea femeii;
5. caracterul feudal se vadeste in impedimente la casatoria de ordin social
intre robi sau vecini cu oameni liberi, intre boieri si oameni de rand, de ordin
religios intre crestini si necrestini etc.

3. CĂSĂTORIA

Familia se intemeia deci odata cu incheierea casatoriei si dupa


parcurgerea unor etape clar definite atat in dreptul scris cat si in cel
obisnuielnic. Daca ne raportam la dreptul scris este clar ca avem de-a
face cu o inferioritate a sotiei in raport cu barbatul. Considerata de
pravile "mai proasta" decat barbatul, mai usor coruptibila decat acesta
este evident deci ca in familie, ca de altfel in societate, barbatul era acela
care domina si viata de familie. De asemenea ea se evidentiaza nu doar la
nivelul societatii romanesti ci la nivelul intregii societati medievale si premoderne.
In plus sotul mai avea si dreptul de a o inchide in temnita in cazul in care ar
fi fost suspectata de adulter sau cand sotul isi simtea amenintata viata.

4. DESFACEREA CASATORIEI

Desfacerea casatoriei a fost intotdeauna permisa la ortodocsi. Dupa unele


marturii din secolul al XVI-lea divortul se obtinea destul de usor, afirmatie
confirmata si de unii calatori strainiCand sotii nu mai vor sa <stea> impreuna, ei
ofera atatia bani episcopului pana pot cadea la intelegere, despartirea facandu-se pe
loc si fiecare se poate casatori inca o data
Nu trebuie sa ne surprinda aceste consemnari in conditiile in care ele apartin
unor calatori veniti din spatiul occidental - catolic unde desfacerea casatoriei nu era
permisa.
In schimb in Transilvania , in mod oficial, la populatia catolica divortul nu
era permis dat fiind faptul ca legatura conjugala era considerata ca fiind
indisolubila. De aceea normele de drept nu trateaza acest aspect.

5. DECESUL

Dar nu toate casatoriile se incheiau prin divort. Marea majoritate luau sfarsit
o data cu disparitia unuia dintre soti. O atare situatie provoca schimbari majore mai
ales pentru femeie. Vaduva, lipsita de acum inainte de protectia directa a unui
barbat prelua toate problemele/conducerea menajului.
Care erau insa optiunile vaduvei si in ce masura ea s-a folosit de aceste
drepturi juridice ramane sa detaliem in capitolul referitor la vaduve. De asemenea
practica recasatoririi nu era un fapt iesit din norme, mai ales atunci cand decesul
unuia dintre soti se petrecea la o varsta frageda. Recasatoria a fost practicata in
toate societatile medievale atat de catre femei cat si de catre barbate.