Psihologie medicala – curs 3

1.5.Comportamente protectoare si de risc

1) Consumul de alcool
Efecte asupra organismului
Pesoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent
sau de a-si mentine echilibrul; vor fi dezorientate si confuze. Alcoolul incetineste functionalitatea
sistemului nervos central; blocheaza o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier
alterand astfel perceptiile, emotiile, miscarea, vederea si auzul persoanei. In cantitati mai mari
alcoolul provoaca modificari majore la nivelul creierului. Cand sunt consumate cantitati foarte
mari de alcool intr-o perioada de timp scurta poate rezulta intoxicatia cu alcool. Voma violenta
este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema, inconstienta,
dificultati in respiratie, glicemie extrem de scazuta, palpitatii si chiar decesul sunt rezultate ale
intoxicarii cu alcool.
Starea de ebrietate
Starea de ebrietate denumita in limbajul popular ,,betie" reprezinta o tulburare pasagera a
consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic. Tipul de reactie in cazul
starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si psihica a
consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai mediului
extern.
In stare de ebrietate apar o serie de modificari:
Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea pulsului, greturi si
varsaturi, tulburari ale termoreglarii, pierderea controlului asupra sfincterelor. In functie de
gradul de alcoolemie, se vor diferentia: stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5‰), medii (1,5 - 2,5‰)
si avansate/coma alcoolica (peste 2,5‰).
2.Consumul de tutun
Efectele consumului de tutun asupra sanatatii:
-marirea riscului de cancer la plamani si de boli cardio-vasculare.
-fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de declansare a infarctul miocardic (atacul de
cord), boli ale sistemului respirator, precum bronhopneumonie obstructiva cronica (BPOC),
cancer, in special cancer la plamani sau cancer la laringe sau gura.
-Aparitia impotentei este cu aproape 85% mai mare la fumatori decat la nefumatori, fiind o
cauza majora pentru problemele cu erectia. Fumatul cauzeaza impotenta pentru ca duce la
ingustarea arterelor sanguine.
Efectele nicotinei asupra organelor şi creierului:
dificultati de invatare; tulburari emotionale; scaderea rezistentei organismului la infectii prin
afectarea sistemului imunitar; cresterea pulsului si a ritmului respiratiei; incetinirea activitatii
musculare si a reflexelor; creste probabilitatea de a forma ,,cheaguri” de sange ceea ce poate
duce la infart miocardic; incetinirea reactiilor; modificari ale dispozitiei afective; colite şi ulcere;
artrite şi artroze; afectiuni ale aparatului circulator; diverse afectiuni ale aparatului respirator;
scaderea apetitului si diminuarea comportamentului sexual; tulburari ale sarcinii si nasterii,
influente asupra noului nascut (nastere prematura, avorturi spontane, dificultăti in dezvoltarea
fizica şi psihica a fatului).
3. Consumul de droguri
Drogurile - sunt substante solide, lichide sau gazoase, care odata absorbite de organism perturba
una sau mai multe functii importante, de cele mai multe ori iremediabil, si care influenteaza
Psihologie medicala – curs 3

negativ starea de sanatate, sentimentele şi perceptia. Consumul abuziv al unei astfel de substante
poate provoca mai multe tipuri de tulburări:
1. Fizice, atunci cand, ca urmare a gradului lor de toxicitate, dauneaza organismului persoanei
care le consuma. Ex: consumul regulat de tutun poate cauza bronsite cronice.
2. Psihologice, atunci cand au un efect negativ asupra echilibrului personal, psihologic sau de
adaptare sociala. Ex: cazul cuplurilor conflictuale datorita abuzului de alcool.

Dependenta de droguri - reprezinta nevoia continua si imperioasa de administrare a drogului

pentru a produce anumite senzatii dorite sau pentru a impiedica instalarea unor efecte dureroase
atunci cand nu mai este luat. Neadministrarea regulata a drogului este asociata cu o stare de rau
general.
Toleranta - reprezinta proprietatea organismului uman de a se adapta la substante straine
administrate – droguri, medicamente, alcool; apare astfel tendinta de a lua doze cat mai mari
pentru a obtine aceleasi efecte.
Sevrajul - desemneaza totalitatea simptomelor fizice si psihice care apar atunci cand persoana
este privata de substanta de care a devenit dependenta.
Consecintele consumului de droguri sunt multiple:
1. Cele de ordin medical se refera la urmatoarele afectiuni:
hepatita; tuberculoza; sifilis; afectiuni cardio-respiratorii; tulburari endocrine; insuficienta renala;
infectii si afectiuni ale pielii; complicatii psihiatrice – iluzii, halucinatii; SIDA; supradoza poate
avea efecte letale.
2. Pe plan psihologic apar reactii de:
panica; anxietate; depresie; suspiciune si tendinte paranoice; agresivitate; tulburari de
comportament; instrainare de propria persoana si afectarea imaginii de sine; modificari de
personalitate care pot duce la suicid sau omor; scaderea performantelor intelectuale.
3. In sfera sociala consumul de droguri are ca efecte:
cresterea riscului de excludere sociala; diminuarea sanselor de reintegrare sociala si profesionala;
suferinta familiei si a adevaratilor prieteni; dezinteres in relationarea cu ceilalti; implicarea in
activitati infractionale cand se afla sub influenta drogului sau pentru a-si procura doza de
stupefiante.

1.6. Adaptarea la stres

Adaptarea este strans relationata cu promovarea starii de sanatate si cu prevenirea tulburarilor

(bolilor). Adaptarea ne protejeaza prin:
1.eliminarea sau modificarea conditiior care creează probleme;
2.perceperea controlului semnificatiei trairilor intr-o maniera prin care sa se neutralizeze
caracterul ei problematic;
3. pastrarea consecintelor emotionale ale problemelor in limite controlabile.
Patternurile de adaptare se pot imparti într-o categorie de stresori preventivi si o
categorie de stresori combativi.
Categoria stresorilor combativi include patru tipuri:
1.evitarea stresorilor prin adaptarea vietii
2.adaptarea nivelului cererii
3.îndepărtarea stresului indus de patternurile comportamentale
Psihologie medicala – curs 3

4.descoperirea resurselor adaptării.

Categoria stresorilor combativi include cinci tipuri:
1.manifestarea stresului
2.stăpânirea resurselor
3.atacarea stresorilor
4.tolerarea stresorilor
5.scăderea iritabilitătii.
Comportamentele de adaptare pot fi împărtite în patru dimensiuni independente:
1.activ-pasiv (discutând direct actiunea, tratând despre stresori sau evitând stresorii)
2.cognitiv-emotional (controlând stresorii angajati în activitatea cognitiva sau emotională)
3.controlul (mentinând în aparentă controlul personal asupra stresorilor)
4.actiunea psihologică/actiunea socială (sfera autorealizării sau suportul social).

Adaptarea la stres individuala

- Nivelul de aspiratie reprezinta scopurile pe care subiectul isi propune sa le atinga intr-o
activitate in care este angajat profesional, social sau intelectual.
- Nivelul de posibilitati /resurse reprezinta ansamblul de mijloace teoretice si materiale ale
individului, necesare pentru indeplinirea scopurilor propuse in concordanta cu nivelul de
aspiratie
Nevoile lui Ralph : afiliere, securitate, noutatea experientei
Afilierea este trebuinta manifestata printr-o tendinta a subiectului de a se simti apropiat unei
persoane care ii seamana sau il iubeste , de a-i placea acestei persoane , de a-i castiga increderea
si afectiunea.
Securitatea se exprima prin declansarea pulsiunii de aparare specifica fiecarui individ in parte
respectiv capacitatea de reactie si raspuns in situatie de stres.

Adaptarea colectiva la stres

a)Rezolvarea situatiilor conflictuale
Rezolvarea situatiilor de conflict reprezinta capacitatea prin care subiectii grupului reusesc sa se
armonizeze atat din punct de vedere cognitiv cat si din punct de vedere emotional in scopul
obtinerii de rezultate pozitive in cadrul unei sarcini de lucru propuse.
b) Apelul la reteaua de suport social
Reteaua de suport social joacă atât un rol general protectiv si stimulativ cât si un rol de
„tampon” fată de stresori. Omul trăieste uneori lungi perioade de stres psihosocial în care
tamponul realizat de suportul social trebuie să aibă continuitate si durată, crescând astfel
integrarea socială a individului, ridicând nivelul stimei de sine si sentimentul de securitate.
c) Cresterea autocontrolului
Cresterea autocontrolului reprezinta capacitatea individului de a-si controla pulsiunile si trairile
in cadrul unui conflict astfel incat el sa fie capabil sa se supravalorizeze in ciuda unor situatii de
disonanta cognitiva si emotionala respectiv in totala contradicitie cu propriile convingeri.
d) Prevenirea burn-out-ului profesional
Reprezinta actiunea de autoeducare si dezvoltare profesionala continua pe tot parcursul carierei.
Cresterea numarului de competente profesionale va duce la extinderea spectrului de activitati si
astfel se va obtine o stimulare permanenta a interesului asupra propriei dezvoltari.