UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA:ȘTIINȚE
DEPARTAMENT:GEOGRAFIE

Determinarea percepției riscului seismic in Municipiul Craiova

Regiunea Centru

Rezultate studiu și opinia populației

NUME,PRENUME STUDENT: Catanoi Valeria

Anul: II

1
 Cuprins

1.Clase de vulnerabilitate, de importanță și de risc seismic;

2.Structura eșantionului Craiovean;
3.Rezultatele obținute în studiu;
3.1.Opinia populației;
4.Concluzii.

2
 1. Clase de vulnerabilitate, de importanță și de risc seismic

Importanța construcțiilor depinde de consecințele sociale și economice ale prăbușirii sau avarierii
grave, de numărul de oameni ce pot fi afectați prin avarierea sau prăbușirea acestora, de importanța
lor pentru siguranța publică și protecția civilă în perioada de după cutremur.
Conform metodologiei americane( HAZUS/FEMA 1998), clasele de vulnerabilitate seismică
pentru clădiri și structuri se pot stabili simplificat în funcție de nivelul cunoștințelor tehnice în
perioada de proiectare și construcție astfel:
- Clasa de vulnerabilitate 1: Nivel PRECOD, în România, înainte de 1940 si 1963;
- Clasa de vulnerabilitate 2: Nivel COD INFERIOR, în România, între 1963 si 1977;
- Clasa de vulnerabilitate 3: Nivel COD MODERAT, în România, între 1977 si 1992;
- Clasa de vulnerabilitate 4: Nivel COD AVANSAT, în România, din 1992 și până în prezent.

2.Structura eșantionului Craiovean.

Acțiunea seismică afectează structura de rezistența a construcțiilor în funcție de magnitudinea

cutremurului, vulnerabilitatea structurii și locația constructiei fata de epicentru. Din analiza
construcțiilor și anume a cladirilor de pe str.Madona Dudu,nr.49 și str.Unirii nr.44 ,din centrul
Craiovei am diagnosticat că aceast areal prezintă un risc de prăbușire a clădirilor în cazul unui
seism. În zona centrală a Craiovei, sunt concentrate majoritatea clădirilor de locuit dar și a spațiilor
comerciale.
Persoanele cărora le-am acordat niște întrebari referitor la percepția riscului seismic,sunt
repartizate în felul urmator :

Repartizare după sex :

Sex %

40% Masculin
60% Feminin

3
Repartizare după vârstă :

Varsta %

>60
10%
40-59 ani
10%

20-39 ani
80%

Repartizare după educație :

Educație %

Post liceală
25%

Invățământ
superior
60%
Cursuri post
universitare
15%

4
Repartizare după Venit :

Venit %

30 %
50% sub 1000 lei/pers.
1000-2000 lei/pers.
peste 2000 lei/pers.

20 %

Repartizare după domiciliu :

Domiciliul%
Localnic chiriaș Localnic proprietar

40%

60%

5
Repartizare după ocupație :

Ocupația %
Muncitor Tehnician Student Personal cu studii superioare

20%

40%

30%
10%

Repartizare după mărimea familiei :

Mărimea familiei%
3 persoane 5 persoane peste 5 persoane

10%
20%

70%

6
Repartizare după tip imobil :

Tip imobil%
Casă Bloc(4 etaje) Bloc(5 etaje)

20%
30%

50%

Repartizare după rezidența în Craiova:

Rezident în Craiova %
<15 15-30 >30

1%

22%

77%

Observăm că majoritatea localnicilor au o varstă cuprinsă intre 20-39 de ani,predominând sexul

feminin.Majoritatea locuiesc în centru la bloc,care în blocuri mai noi care în mai vechi,opiniile și
raspunsurile la întrebarile acordate fiind relevante între ele și asemănătoare.

7
 2.1.Exemple de blocuri vulnerabile la seisme

1.Blocul nr 44,str.Unirii.

În imaginea de mai jos este bine evidentă situația acestui bloc vechi ,construit în 1893,unde
locuiesc 12 persoane.Este o construcție foarte veche unde până în prezent locuiesc oameni.

2.Blocul nr.49+spații comerciale,str.Madona Dudu.

La fel vedem o construcție veche din anul 1890 unde până în prezent mai locuiesc 6 persoane.

8
 3.1.Opinia populației;

În urma interogarii populației din arealul Centru al Craiovei,am constatat că de și Craiova

prezintă un procent mic de risc seismic,totuși construcțiile vechi reprezintă un pericol pentru
oameni în caz de cutremur.Majoritatea localnicilor folosesc ca mijloace de informare TV-ul și presa
scrisă,la fel considerând că pot fi anunțati în caz de seism la TV,pentru a se putea pune la
adăpost.Am concluzionat că dacă în oraș ar fi lansat un program de informare asupra riscului
seismic,lumea nu ar participa din motiv că nu au grijă de un cutremur pentru că nu a mai fost
demult,însă cei care ar participa au evitat să argumenteze sau sa-și expună vrio parere.La exercițiul
propus,dacă în cazul în care localnicii simt un seism și ar fi în casă,evident au raspuns în mod rapid
că s-ar adăposti:,,sub toc,sub masă,sub pat...,, ,iar primul lucru pe care il vor face după cutremur și-
ar suna familia sau prietenii.
Totuși craiovenii nu au frica de un eventual cutremur,sau dacă totuși s-ar produce un
seism,populația consideră că nu va fi de magnitudine ridicată.Insă,cei care locuiesc în blocuri vechi
le este frică de cutremur,pentru ca constructiile nu sunt rezistente.Ultimul cutremur care a fost
resimțit de localnici a fost cel din 2004,1990,1986.În urma seismelor produse localnicii nu au fost
puternic afectati material și nici fizic,mai mult emoțional.În cartierul Centru după părerea oamenilor
elementele care favorizează producerea pagubelor în caz de seism ar fi cladirile vechi,iar pentru
reducerea riscului seismic toti consideră ca aceste cladiri trebuie demolate.
Am ramas totuși surprinsă de reacțiile oamenilor în special a studenților,care nu s-au atârnat serios
în raport cu întrebările acordate,majoritatea oamenilor în vârstă cuprinsă între 35-60 de ani au oferit
raspunsuri concrete și bine gândite,totuși o explicație ar fi seismele pe care le-au simțit.

9
 Concluzii

După parerea mea,Craiova este un oraș mai puțin supus unor seisme,însă totuși dacă s-ar
produce un cutremur,din cauza acestor cladiri vechi sau constructii,consecințele pot fi grave,atât
pentru oamenii care locuiesc în aceste clădiri cât și pentru cei din preajmă.Din fericire nu am
resimțit cutremure de o magnitudine mai mare,dar sunt conștientă că orice poate să se întâmple și
nu trebuie să stăm liniștiți atâta timp cât vedem că situația nu e bună deloc în ceea ce privește
vechimea construcțiilor și localizarea acestora chiar în centrul Craiovei.

10