1. Definirea şi funcțiile ambalajului.

Odată cu dezvoltarea şi diversificarea producţiei de bunuri, asistăm la evoluţii spectaculoase

şi în domeniul producţiei de ambalaje, căruia i se impun cerinţe din ce în ce mai complexe.
Supranumit și „vânzătorul tăcut”, ambalajul reprezintă un sistem cu funcții complexe, destinat să
asigure protecția temporară a produselor, dar, datorită abilității sale de a influența consumatorii la
punctul de vânzare, ambalajul este, de asemenea, și o componentă cheie a mixului de marketing.
Corespunzător STAS 5845/1-1986, ambalajul este considerat un mijloc (sau ansamblu de
mijloace) destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a
le asigura protecţia temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic în scopul
menţinerii calităţii şi integrităţii acestora în starea de livrare, în decursul manipulării, transportului,
depozitării şi desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de valabilitate.
Dintre principalii factori care trebuie avuţi în vedere pentru alegerea ambalajului
optim menţionăm:
 caracteristicile produsului care se ambalează;
 condiţiile de transport şi manipulare, cu influenţele şi solicitările care intervin;
 caracteristicile şi aptitudinile materialelor de ambalaj;
 metoda de ambalare;
 cheltuielile ocazionate de realizarea şi transportul ambalajelor.
Importanța ambalajelor o deducem din fucnțiile acestuia. Ambalajul, ca însoţitor al mărfii pe
tot circuitul producător-consumator, trebuie să îndeplinească o multitudine de cerinţe, grupate în
literatura de specialitate în trei funcţii principale: conservarea şi protecţie a calităţii produselor;
manipularea, transportul şi depozitarea; promovare produselor.
 Funcţia de conservare şi protecţie a calităţii produselor alimentare
Rolul primordial al ambalajelor este cel de protecţie a produselor şi de asigurare a celor
mai bune condiţii pentru menţinerea valabilităţii lor. Conservarea produsului prin
protecţie faţă de factorii externi, aflaţi în mediul înconjurător, cum sunt: factorii fizici
(umiditatea relativa a aerului, particulele de praf din atmosferă, lumina, temperatura
etc.), factorii chimici şi fizico-chimici (aer, apă, oxigen, CO2 etc.), factorii biologici
(microorganisme, insecte etc.). Protecţia biologică - vizează menţinerea calităţii
igienice şi microbiologice a produselor alimentare. În acest scop, ambalajele trebuie să
împiedice atât pătrunderea microorganismelor existente în atmosferă sau care pot fi
preluate la contactul cu anumite suprafeţe, persoane etc., cât şi crearea condiţiilor
favorabile apariţiei şi dezvoltării germenilor patogeni. Unii compuşi din structura
produselor pot intra în reacţii chimice nedorite cu diferite substanţe din compoziţia
ambalajelor. De aceea, alegerea materialelor din care sunt confecţionate ambalajele
aflate în contact direct cu produsul prezintă o deosebită importanţă în cazul produselor
alimentare. Ambalajul trebuie să protejeze produsul şi împotriva pierderilor cantitative
produse prin evaporare, pulverizare, frecare etc.
 Funcţia de transport - manipulare – stocare.
Forma şi mărimea ambalajelor utilizate pentru transport şi depozitare trebuie să permită
stivuirea uşoară a acestora în depozite precum şi manevrarea lor cu mecanisme
speciale; pe perioada depozitării ambalajele trebuie să protejeze produsele prin
preluarea presiunii rezultate în urma operaţiei de stivuire. Ambalajul de depozitare
trebuie să prezinte pe suprafaţa sa semne avertizoare şi înscrisuri referitoare la
condiţiile de depozitare, indicaţiile de stivuire şi eventualele precauţii de manipulare.
 Funcţia de promovare a produselor alimentare.

3
 În condiţiile economiei de piaţă, ambalarea a devenit un instrument de marketing foarte
eficient. Ambalajul modern nu se mai limitează doar la protejarea produsului, ci
constituie un mijloc de comunicare între produs şi client, devenind un element strategic
al întreprinderii pentru comercializarea produselor proprii. Pentru a îndeplini acest rol
de intermediar, ambalajul trebuie să asigure o informare cât mai completă asupra
produsului respectiv, contribuind la creşterea sentimentului de încredere în calitatea
oferită de producător. Un ambalaj estetic şi care este purtătorul unor informaţii utile
despre produs (caracteristici, mod de utilizare, termen de valabilitate etc.) atrage atenţia
cumpărătorilor şi favorizează luarea deciziei de cumpărare. În condiţiile comercializării
prin autoservire, ambalajul individual (de prezentare), specific celor mai multe produse
alimentare, este expus pe rafturi şi gondole preluând arta vânzătorului ("vânzator mut")
şi acţionând ca factor psihologic asupra cumpărătorilor potenţiali prin stimularea
vânzărilor către aceştia. Aşa cum se spune că "haina face pe om" şi ambalajul contribuie
la formarea primei impresii despre produs, transformându-se într-un suport al
publicităţii la locul de vânzare.
Pentru îndeplinirea funcţiei de promovare a produselor şi implicit de creştere a volumului
vânzărilor, ambalajul trebuie să îndeplinească anumite condiţii, precum:
 să atragă atenţia cumpărătorului potenţial care trebuie să identifice în mod clar şi spontan
produsul şi marca;
 să fie uşor de recunoscut prin formă, grafism, culoare, vizibilitate, lizibilitate sugerând o
idee precisă despre produs; s-a demonstrat că, în momentul vizualizării produsului,
cumpărătorul sesizează mai întâi culoarea, apoi desenul şi marca;
 în cazul mărfurilor alimentare, culoarea ambalajului, este bine să fie asociată cu anumite
caracteristici ale produsului; grafica trebuie să fie simplă, expresivă, compatibilă cu
produsul reprezentat punând în valoare unele elemente utile precum: denumirea
produsului, modalităţi de utilizare, marca fabricantului etc;
 forma ambalajului trebuie să ţină cont şi de modul de utilizare (consum) al produselor,
condiţiile de păstrare, modul de recuperare al ambalajului;
 să permită situarea produsului în grupa de referinţă căreia îi aparţine (produs alimentar) cât
şi în universul specific mărcii al cărei purtător este;
 schimbarea ambalajului trebuie să contribuie la creşterea încrederii clienţilor tradiţionali,
atrăgând totodată noi consumatori;
 să pună în valoare caracteristicile principale ale produsului, pentru a fi uşor deosebit de
celelalte produse similare;
 să existe o perfectă concordanţă între ceea ce prezintă şi ceea ce conţine, pentru a nu induce
în eroare cumpărătorul;
 să nu creeze impresia unei cantităţi mai mari la cumpărare;
 să fie purtător clar al mărcii, etichetelor, textelor explicative, preţului şi imaginii produsului
pentru a realiza o bună şi facilă comunicare cu potenţialul cumpărător;
 să fie adaptat vânzării de masă, în cazul produselor oferite prin servire liberă;
 cantitatea ambalată este bine să fie dozată în funcţie de periodicitatea consumului (porţii
zilnice, săptămânale sau lunare) şi numărul persoanelor (cantitate consumabilă de către o
persoană sau de către o familie);
 să faciliteze transportul;
 să fie comod de utilizat (de ex: sistem de deschidere, eventual şi reînchidere simplu, să aibă
un coeficient de greutate corespunzător );
 să rămână în stare funcţională (bun container pentru alte produse) sau să fie uşor de pliat,
sau reciclat ecologic după utilizare.
4
 2. Etape de proiectare și estetică a ambalajului
Proiectarea ambalajelor este unul dintre cele mai importante elemente ale comercializarii
produselor. Proiectarea ambalajului trebuie integrata procesului de productie a produsului de
ambalat, numai asa fiind satisfacute functiile ambalajului de: protectie, manipulare, informare,
prezentare.
Etichetele produselor alimentare sunt un tip foarte obișnuit de ambalare și prezintă o provocare
unică pentru designeri. Nu numai că trebuie să creați un design care să fie atrăgător și relevant
pentru produs, dar trebuie, de asemenea, să fie încadrate toate informațiile cerute de lege, cum ar
fi ingredientele și alte informații nutriționale.
Există trei întrebări la care trebuie să ai răspunsul înainte de a începe proiectarea ambalajului
pentru un produs:
 Care este produsul?
 Cine cumpără produsul?
 Prin ce modalitate cumpără oamenii produsul?
Care este produsul?
Ce vinzi? Cât de mare este? Din ce materiale este? Este fragil? Aceste întrebări te vor ajuta să
determini dacă există necesități logistice pentru ambalajul produsului tău. De exemplu, un produs
fragil va necesita un ambalaj mai sigur. Ceva care este mare sau cu o formă ciudate, pe de altă
parte, poate necesita o soluție personalizată de ambalare în locul unei cutii obișnuite.
Cine cumpără produsul?
Se presupune că produsul ar trebui să fie utilizat de bărbați, femei sau ambii? Este pentru copii
sau adulți? Este orientat spre oameni care sunt conștienți de mediul înconjurător? Este pentru cei
cu un buget limitat? Ambalajul unui produs ar trebui să apeleze la consumatorul său ideal; este
important să știi cine este consumatorul înainte de a începe procesul de proiectare. Produsele
pentru adulți mai în vârstă pot necesita ca textul să fie de dimensiuni mai mari. În mod alternativ,
pentru articolele orientate spre un client cu resurse financiare mari, va trebui să iei în considerare
materialele care creează un sentiment de lux.
Prin ce modalitate cumpără oamenii produsul?
Îl cumpără dintr-un supermarket? Un mic butic? De pe internet? Va trebui să te gândești la
ambalaje în mod diferit dacă produsul va fi vândut în mediul online și expediat decât dacă va trebui
să participe la cursa de pe rafturile unui magazin mare. Produsele care vor fi vândute online nu ar
trebui să aibă o mulțime de spațiu suplimentar care ar putea determina creșterea prețului de livrare
sau afectarea pachetului. Produsele care vor prezente pe raftul unui butic vor trebui să capteze
atenția cumpărătorilor înconjurați de tot felul de obiecte atrăgătoare.
La proiectarea ambalajului e necesar de a parcurge niște etapele generale:
- explorarea preliminara in timpul careia se aduna idei si se fac schite cu privire la
dimensiunile si aspectul exterior al ambalajului;
- alegerea variantei optime de ambalaj si punerea la punct a elementelor grafice;
- modificarile finale, cu includerea specificatiilor tipografice, a ilustratiilor si a altor
implementari grafice;
- finalizarea, din punct de vedere al productie si pregatirea imprimarii.

3. Designul ambalajului
Pe lângă cerinţele tehnice, constructive, economice şi de durabilitate, la acestea s-a adăugat o
nouă cerinţă: dimensiunea estetică a ambalajelor. În tratarea estetică a ambalajului trebuie să se
ţină seama de existenţa unui complex senzorial, care determină o manifestare de aprobare sau de

5
respingere din partea simţului estetic al fiecărui individ, de efectul emoţional declanşat de actul de
cumpărare şi de consum. Realizarea unui ambalaj necesită cunoştinţe de design industrial,
cunoştinţe de estetică şi cunoştinţe legate de psihologia de cumpărare.
Estetica studiază: frumosul natural, armonia ambientului, aspectul obiectelor în strânsă
legătură cu utilitatea lor, formele de comunicare vizuală, dar mai ales creaţiile artistice.
Frumosul industrial - extinde noţiunea de frumos la obiectele rezultate în urma activităţilor de
producţie, realizarea frumosului industrial se face cu ajutorul design-ului şi a esteticii industriale.
Produsele, cu ambalajele lor atractive, au devenit adevarati reprezentanti comerciali, contactul
direct dintre vanzatori si marfa expusa fiind eliminat.
Design de ambalaj trebuie sa se refere corect la: forma, culori, logoul marcii, imagini cu
ingredientele din care este fabricat produsul, sugestii de prezentare care arata cum se utilizeaza
produsul, texte informative sau emotionale, etc. Toate acestea se concretizeaza intr-un design de
ambalaj care stimulează incercarea, alegerea si realegerea marcii și poate atrage atenția rapid unui
cumparator din ce in ce mai ocupat si asaltat de mesajele promotionale din magazin.
Forma ambalajelor are in vedere, in principal, cerinte de varietate sortimentala, dozarea si
proportionarea produselor conform cererii pe piata, eliminand in final uniforminatea si monotonia
sortimentala. Luînd în considerare forma ambalajelor, deosebim ambalaje după tip:
 plicuri;
 pungi;
 plase;
 lazi;
 cutii;
 flacoane;
 borcane etc.
Ambalaje după materialul folosit în confectionarea ambalajelor:
 ambalaje din hartie si carton;
 ambalaje din sticla;
 ambalaje din metal;
 ambalaje din materiale plastice;
 ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri;
 ambalaje din materiale textile;
 ambalaje din materiale complexe.
Culoarea realizata in srtansa legatura cu forma si grafica acestora, are ca obiective:
· stimularea vanzarilor;
· continutul si ambianta estetica a spatiilor comerciale;
· personalitatea produselor;
· promovarea unor elemente cu specific national, zonal;
· crearea din punct de vederea psihologic a unui climat comercial;
· contributia direcata la crearea unei traditii a produselor, intreprinderii etc.
Grafica adanceste aspectele legate de individualitatea bunurilor de consum, in raport cu
destinatia acestora, alaturi de celelalte elemente de estetica, fiind o contributie importanta la
cresterea desfaceriilor de marfuri, stimuland concurenta in conditii optime, sporind cracteristicile
merceologice ale mafurilor. Grafica ambalajului poate contine ilustratii sau fotografii, iar alegerea
lor pot afecta aspectele practice ale productiei, precum procesul de printare sau tipul de material
pe care se face printarea. Alegerea graficii poate influenta si dinamica povestii spuse de acel
ambalaj si trebuie tinut cont si de dominanta cromatica a imaginii, care trebuie sa se potriveasca
tipului de produs. Grafica de ambalaj trebuie sa fie creata vizual intr-o asa maniera, incat sa atraga

6
rapid atentia consumatorului, sa il opreasca sa aleaga prodususul tau, pentru a se informa, sa-l
convinga sa il puna in cosul de cumparaturi si sa il cumpere.
Cand se porneste la construirea graficii trebuie avute in vedere o serie de aspecte si de elemente
obligatorii pe care trebuie sa le contina ambalajul (atat cele obligatorii prin lege, cat si cele pe care
producatorul le vrea tiparite pe ambalaj):
- denumirea produsului
- denumirea producatorului, a importatorului, a distribuitorului si adresa
- locul de provenienta al produsului
- marca, logo
- ingrediente
- instructiuni de folosire
- gramaj
- data fabricarii
- termenul de valabilitate
- codul de bara
- traducerea in limba romana pentru produsele importate.
Abia dupa ce sunt plasate elementele obligatorii se trece la partea de creatie propriu-zisa, unde
trebuie sa se aiba insa in vedere publicul tinta caruia ii este adresat produsul si categoria din care
acesta face parte (premium, medium, low), pentru a stii intre ce linii trebuie plasat ambalajul. Apoi
se fac mai multe scheme, iar pe baza schemelor se pun in practica ideile creative, in urma carora
rezulta mai multe variante de propuneri de ambalaj.
Dintre aceste propuneri se aleg trei care se prezinta producatorului, insotite de un concept
creativ pentru fiecare propunere in parte, dupa care fie clientul alege varianta care ii place cel mai
mult, ceea ce este cam riscant, fie cele trei variante se supun unui Focus Group, format din publicul
tinta, iar in functie de rezultate, se alege varianta care se bucura de cel mai mare succes, lucru care
se face de obicei. Varianta aleasa va fi tiparita si se realizeaza prototipul, iar apoi se trece la faza
de industrializare propriu-zisa.
Ambalajul astfel creat va ajunge pe piata, cu tot cu produs, iar patrunderea lui va fi sustinuta
de o campanie de lansare si va fi facut cunoscut prin intermediul mijloacelor media, pana cand va
ajunge la un anumit grad de notorietate, ca apoi sa fie vandut prin intermediul canalelor de
distributie.
Culorile sunt foarte importante atunci când vine vorba de ambalajele produselor. S-a
demonstrat că anumite culori oferă emoții particulare oamenilor. De exemplu, dacă doriți să
transmiteți că produsul este interesant și îndrăzneț, atunci roșu este o alegere bună. Dacă doriți să
păstrați ideea de simplitate sau curațenie, atunci albul funcționează bine.
Ambalajul astfel poate acționa asupra cumpărătorului în 2 moduri : cu impact rațional și cu
impact emoțional.
Impactul rational al ambalajului se refera la beneficiile urmarite de consumatori cu privire la
ambalaj. Un design de ambalaj bun trebuie sa contina toate elementele de forma, culoare si textura,
toate simbolurile, cuvintele si imaginile relevante care sa il ajute pe cumparator sa inteleaga
rational produsul pe care il cumpara si cum se utilizeaza. In prima instanta, orice produs este ales
de pe raft dupa ambalaj. Realegerea produsului se va face numai in urma consumului, numai in
urma experientei nemijlocite pe care o are consumatorul cu produsul cumparat.
Impactul emotional se refera la modul in care un design de ambalaj transmite emotional
consumatorului care sunt valorile produsului. Capacitatea unui design de ambalaj de a fi simpatic
si a transfera valorile produsului consumatorului sub forma de emotii este foarte importanta in
modul de creare a preferintei si fidelizarii consumatorului pentru produsul respectiv. Prin emotiile
percepute, consumatorul se identifica cu produsul si admite ca produsul este „al sau”.
7
 Studiile de marketing au aratat ca aproximativ 60 % dintre intentiile de cumparare au fost
generate de aspecte emotionale care au fost comunicate consumatorilor printr-un design de
ambalaj sau prin mesaje publicitare. Femeile sunt mult mai sensibile la cumpararea emotionala
decat barbatii. In cazul barbatilor, este mai util un design de ambalaj care sa releve beneficiile
rationale ale produselor. In orice caz, nicio intentie de cumparare nu se bazeza numai pe una din
cele doua componente, emotionala si rationala, ci pe un mix intre cele doua transpuse intr-un
pragmatic design de ambalaj.

Concluzii :
În concluzie, forma de prezentare a mărfii are aproape aceeaşi importanţă ca şi produsul în
sine, caracteristicile estetice ale ambalajului reprezentând elemente strategice ale întreprinderilor
producătoare, cu o importanţă din ce în ce mai mare în realizarea funcţiilor de marketing.
Ambalajul optim este acela care, pe langa indeplinirea rolului functional, implica un
consum minim de material si manopera, iar pentru operatiile de umplere, manipulare, inchidere,
etc. necesita utilaje cat mai putin costisitoare, cu efort minim (eventual sa permita automatizarea
procesului), si este, evident, economic.
Ambalajul trebuie sa aiba cateva beneficii functionale intrinseci: sa protejeze produsul, sa
fie prietenos si sanatos, sa fie usor de folosit, usor de deschis/inchis, sa permita vizualizarea
produsului (sa aiba ferestre transparente), sa fie usor de depozitat, usor de reciclat, etc. In functie
de modul in care anumite beneficii, cele mai importante pentru clienti, sunt prezente sau nu la
design de ambalaj aferent concurentei, marketerii/designerii de ambalaje pot sa creeze ambalaje
imbunatatite, din punct de vedere functional. Aceste imbunatatiri functionale ale ambalajului si
un design de ambalaj creativ vor creste valorea produsului vandut. Valoarea suplimentara datade
un design de ambalaj bine facut va genera un pret de vanzare mai mare si o profitabilitate crescuta.
De asemenea, un bun ambalaj trebuie sa aiba si cateva beneficii ce vizeaza capacitatea de a
influenta alegerea consumatorului: daca este vizibil si comunica rapid informatia relevanta
cumparatorului; daca sugereaza rapid principalul beneficiu al produsului (promisiunea); daca
transmite emotii pozitive cumparatorului; daca este simpatic; daca este usor memorabil; daca este
un design de ambalaj care se diferentiaza pozitiv fata de un alt ambalaj al concurentei, etc.

8
Bibliografie :
1.Pamfilie, Rodica ; Procopie, Roxana : „Design si estetica marfurilor” , editie on-line, publicata la adresa
http://www.ase.ro/biblioteca

2. https://www.inatech-shop.ro/rolul-si-importanta-ambalajelor/

3. https://artaalba.ro/ambalajul-cartea-de-vizita-a-produsului/

4. http://www.stiucum.com/marketing/marketing-mix/217/ambalajul-un-instrument-de-mar93536.php

5. https://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/definirea-si-clasificarea-ambalajelor.html

6. https://www.startupcafe.ro/marketing/ghid-afaceri-ambalaj-produs.htm

7. https://www.cosminursache.ro/2016/01/18/design-de-ambalaj-corect-si-creativ/

8. http://www.referatele.com/marketing/PROIECT-MARKETING-Design-si-es448.php