Tema 4 Analiza Programului de Productie Si Com

Analiza gestionară, Ala COJOCARI, lector universitar, magistru, departamentul CIE, USM 2018
Tema 4 ”Analiza programului de producție și comercializare”

1. Sistemul indicatorilor valorici vizând activitatea de producţie şi comercializare;
2. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe sortimente;
3. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe structură;
4. Analiza calității și competitivității producției;
5. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate;
6. Analiza valorii adăugate;
7. Analiza veniturilor din vânzări
1. Sistemul indicatorilor valorici vizând activitatea de producţie şi comercializare

Îndeplinirea programului de producţie şi comercializare, pentru orice unitate economică, indiferent de
genul de activitate, influenţează asupra obţinerii rezultatelor financiare. Practic de volumul acestei activităţi
depinde:
1. necesitatea în factori de producţie (factori ai forţei de muncă; mijloace fixe; resurse materiale);
2. necesitatea în patrimoniu, ceea ce ţine de dezvoltarea continuă a entităţii;
3. necesitatea în surse financiare necesare asigurării neîntrerupte a activităţii entităţii.
Ca rezultat, apare necesitatea efectuării corelaţiei dintre indicatorii ce caracterizează programul de
producţie şi comercializare, cum ar fi:
I. indicatori, legaţi de „Balanţa producţiei”
Reieşind din formula „Balanţei producţiei”: Si + VPF = Sf + VVP
- la creşterea cu un ritm mai mare a volumului producţiei vândute în preţuri comparabile, comparativ cu
ritmul de creştere mai lent a volumului producţiei fabricate în preţuri comparabile influenţează pozitiv
micşorarea stocului producţiei la sfârşitul perioadei, ca factor cu influenţă indirectă. Aceasta rezultă din
următoarea relaţie:
VVP = Si + VPF – Sf
Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale
PRODMOLD-A; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”
- la creşterea cu un ritm mai mare a volumului producţiei vândute în preţuri curente, comparativ cu ritmul
de creştere mai lent a volumului producţiei vândute în preţuri comparabile influenţează pozitiv creşterea
preţului unitar. Totuşi, trebuie de ţinut cont de faptul, că preţul în cele mai dese cazuri nu depinde de entitate,
ci de piaţa de desfacere. Aceasta rezultă din următoarea relaţie:
VVP pret curente – VVP pret comrabile = q1p1 – q1p0
II. indicatori, legaţi de volumul activităţii operaţionale
VV = VVP + VVM + VPS + VEL + ...
Reieşind din formula de calcul a veniturilor din vânzări ce formează activitatea operaţională, la
creşterea cu un ritm mai mare a veniturilor din vânzări, comparativ cu ritmul de creştere mai lent a veniturilor
din vânzarea produselor în preţuri curente au influenţat pozitiv apariţia altor venituri, inclusiv din vânzarea
mărfurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, etc., care pentru entitate constituie activitate
operaţională.
Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale
PRODMOLD-A; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”
III. indicatori, legaţi de formarea valorii adăugate
VA = VPG – CChI, unde:
VPG = Venit din vânz prod + Venit din vânz mărf + Venit din prest serv – Valoarea contabila a
mărf vând +/- Stoc de produse +/- Stoc prod în curs de execuţie +/- Stoc de mărfuri.
CChI = CCh M + CCh PSPTR
Reieşind din formula de calcul a valorii adăugate, la creşterea cu un ritm mai mare a valorii adăugate,
comparativ cu ritmul de creştere mai lent a volumului producţiei globale au influenţat pozitiv micşorarea
costurilor şi cheltuielilor intermediare, ca factori indirecţi sau creşterea cu un ritm mai lent a acestora.
Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI Consumurile,
cheltuielile şi investiţiile întreprinderii; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din
vînzări”
Corelaţia indicatorilor legaţi de programul de producţie şi comercializare se reflectă prin intermediul
următorului tabel analitic.
Tabelul 1 Aprecierea corelaţiei indicatorilor ce caracterizează programul de producţie şi comercializare
Anul Anul curent Ritm Ind de Abaterea, +/-
Indicatori
precedent prog efect creşterii,% indepl, % prec prog
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Volumul prod fabric în preţ planificate, mii lei x x x
2. Volumul prod fabric în preţ comparabile, mii lei x x x
3. Volumul prod fabric în preţ curente, mii lei x x x
4. Venituri din vînzarea prod preţ comparab, mii lei x x x
5. Venituri din vînzarea prod în preţ curente, mii lei x x x
6. Venituri din vânzări – total, mii lei
7. Costuri şi cheltuieli intermediare, mii lei x x x
8. Valoarea adăugată, mii lei x x x
Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI Consumurile,
cheltuielile şi investiţiile întreprinderii; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”
Concluzie:
2. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe sortimente

Prin noţiunea de sortiment se subînţelege enumerarea completă a produselor fabricate, a mărfurilor
livrate, serviciilor prestate, grupate pe grupe omogene mari în formă de nomenclator.
În practica analitică sunt mai multe metode de analiză a îndeplinirii programului de producţie şi
comercializare pe sortimente, însă cea mai des utilizată constă în calculul procentului mediu pe sortiment,
care rezultă din următoarea relaţie:
VPFlim sort prog (pred)
%sort = x 100% , unde:
VPFprog (prec)
VPFlim sort prog – se obţine prin compararea valorilor efective (curente) cu cele programate (precedente) şi
alegerea celei mai mici valori.
În rezultatul calculului acestui procent se obţin 2 situaţii:
1. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe sortimente (când este egal cu 100%);
2. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe sortimente (când este mai mic de 100%).
În cazul „2”, entitatea obţine lipsă de producţie fabricată, vândută, mărfuri livrate, servicii prestate.
Aceste lipsuri se obţin din următoarea relaţie:
lipsă = VPFlim sort prog (prec) - VPFprog (prec) ,

care constituie rezervă internă de creştere a volumului producţiei fabricate, vândute, mărfurilor livrate,
serviciilor prestate pe viitor.
Astfel, în baza datelor din Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A,
Calculaţia produsului şi alte registre contabile, ce ţin de evidenţa produselor fabricate, vândute, mărfurilor
livrate, serviciilor prestate, se precaută modificarea programului de producţie şi comercializare pe
sortimente în baza următorului tabel analitic.
Tabelul 2. Aprecierea îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe sortimente
Preţul unitar, Cantitatea, un nat Volumul producţiei fabricate, mii lei
Feluri de produse
lei-bani preced curent preced curent obţ în limita sort an prec
A 1 2 3 4 5 6
Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A, Calculaţia produsului.
Concluzie:
3. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare după structură

Prin noţiunea de structură se subînţelege ponderea fiecărui fel de produs sau grupe omogene mari în
suma totală a produselor fabricate, mărfurilor livrate, serviciilor prestate.
comercializare pe structură, însă cea mai des utilizată constă în calculul procentului mediu pe structură, care
rezultă din următoarea relaţie:
VPFlim stuct prog (prec)
%stuct = x 100% , unde:
VPFefective d/ă struct progr (prec)
VPFefective d/ă struct progr se obţine prin 2 metode de calcul:
1. produsul dintre ponderea fiecărui fel de produs la nivel programat (anul precedent) şi suma volumul producţiei
fabricate (vîndute) la nivel efectiv (anul curent) în total pe entitate;
2. produsul dintre procentul îndeplinirii planului în total pe entitate (ritmul de creștere) şi volumul producţiei
fabricate (vîndute) pe fiecare sortiment în parte la nivel programat (anul precedent).
VPFlim struc prog – se obţine prin compararea volumului producţiei fabricate la nivel efectiv (anul curent) cu
volumul producţiei efective (curente) după structura programată (precedentă) şi alegerea celei mai mici
valori.
1. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe structură (cind este egal cu 100%);
2. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe structură (cind este mai mic de 100%).
Aceste lipsuri se obţin din următoarea relaţie:
lipsă = VPFlim struct prog (prec) – VPFefective (curente) d/ă struct progr (prec),
Astfel, în baza datelor din Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A,
Calculaţia produsului şi alte registre contabile, ce ţin de evidenţa produselor fabricate, vândute, mărfurilor
livrate, serviciilor prestate, se precaută modificarea programului de producţie şi comercializare pe
structură în baza următorului tabel analitic.
Tabelul 3 Aprecierea îndeplinirii programul de producţie şi comercializare pe structură
Volumul producţiei fabricate (vîndute) Ritm VPFef (1) VPF în lim
Feluri de produse pecedent curent creşt, d/ă struct struct progr
, mii lei P, % , mii lei P, % % progr (prec) (prec)
A 1 2 3 4 5 6 7
Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A, Calculaţia produsului.
Concluzie:
4. Analiza calității și competitivității producției

Prin noţiune de calitate a unui produs se subînţelege un şir de proprietăţi, care sunt capabile de a
satisface anumite necesităţi ale consumatorului.
Prin noţiunea de competitivitate se subînţelege condiţiile în care produsul respectiv face faţă
cerinţelor consumatorului pieţii de desfacere.
În practica analitică se utilizează mai multe metode de apreciere a calităţii produselor. Ele diferă atât
după conţinutul indicatorilor ce reflectă calitate produselor fabricate, cât şi informaţii suplimentare ce ţin de:
rebut, reclamaţii, etc. De regulă, conţinutul lor depinde de particularităţile ramurii respective.
Concomitent, este necesar de menţionat că fiecare fel de produs fabricat şi propus consumatorilor
trebuie să fie însoţit de certificat de calitate, inclusiv certificat de conformitate, unde sunt incluse toate datele
necesare ce vizează proprietăţile produsului fabricat.
La prima etapă este necesar de examinat gradul produselor însoţite de certificate de calitate şi
conformitate în suma totală a produselor fabricate. Cu cît este mai mare ponderea acestor produse, cu atât se
consideră mai înalt gradul de asigurare a produselor fabricate cu certificate de calitate.
La a doua etapă este necesar de examinat calitatea producţiei fabricate, ţinând cont de conţinutul
indicatorilor ce stau la baza acestor calităţi. Metoda de analiză e identică. De aceea, ne vom opri la metoda,
care ţine de clasificarea produselor fabricate pe sorturi, care se examinează pe fiecare produs în parte.
Totuşi, cea mai raspîndită metodă constă în aprecierea procentului mediu pe calitate, care se
calculează, reieşind din următoarea relaţie:
Pret mediu ponderat efectiv (curent)
%calitate = Pret mediu ponderat program (prec) x 100%
1. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe calitate (când este mai mic de 100%).
2. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe calitate (când este egal cu 100%);
3. supraîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe calitate (când este mai mare de 100%);
În baza informaţiei obţinute, la a treia etapă recurgem la analiza factorială, calculând influenţa
factorilor de calitate la devierea volumului producţiei fabricate, cum ar fi:
1. modificarea cantităţii produselor fabricate (factor cantitativ)
2. modificarea preţului mediu ponderat (factor calitativ)
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda diferenţelor absolute, forma de
legătură multiplicativă.
Preventiv, informaţia necesară pentru analiză se acumulează în următorul tabel analitic.
Tabelul 4 Date iniţiale pentru analiza calităţii produselor fabricate
Feluri de produse Pret pe Anul precedent Anul curent
după calitate un produs, lei-bani Q, un.nat VPF, mii lei Q, un.nat VPF, mii lei
A 1 2 3 4 5
Total x
Sursa: Registrul de evidenţă a produselor fabricate; Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţia
produsului.
La prima etapă calculăm preţul mediu ponderat programat (prec) şi efectiv (curent), astfel:
VPF program (prec)
1. PPR (0) = Q program (prec)
x 1000 =
VPF efectiv (curent)

2. PEF (1) = Q efectiv (curent)
x 1000 =
La a doua etapă calculăm procentul îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe
calitate, astfel:
Pret mediu ponderat efectiv (curent)
%calitate = Pret mediu ponderat program (prec) x 100% =
Concluzie:
La a treia etapă calculăm influenţa factorilor de calitate la devierea volumului producţiei fabricate.
Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.
Tabelul 5 Calculul influenței factorilor de calitate asupra devierii volumului produselor fabricate
Pret pe Anul Anul Abaterea, Inclusiv
Feluri de produse
un produs, precedent curent +/- din cauza
după calitate
lei-bani Q, un.nat VPF, mii lei Q, un.nat VPF, mii lei mii lei ΔQ ΔP
A 1 2 3 4 5 6 7 8
Total x
produsului.
Concluzie:
1. modificarea cantităţii produselor fabricate (factor cantitativ) a contribuit la
VPF(Q) = (QEF (1) – QPR (0)) x PPR (0) =

2. modificarea preţului mediu ponderat (factor calitativ) a contribuit la
VPF(P) = QEF (1) x (PEF (1) – PPR (0)) =
BIF =
5. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate

Prin ritmicitatea producţiei se subînţelege îndeplinirea programului de producţie şi comercializare
conform unui grafic bine stabilit (pe ani; pe trimestre în cadrul anului; pe semestre în cadrul anului; pe luni în
cadrul trimestrului; pe luni în cadrul semestrului; pe decade în cadrul lunii; pe zile în cadrul lunii; pe
schimburi în cadrul zilei; pe loc de muncă în cadrul schimbului).
comercializare pe ritmicitate, însă cea mai des utilizată constă în calculul procentului mediu pe ritmicitate,
care rezultă din următoarea relaţie:
VPFlim ritmicităţii prog (prec)
%ritm = x 100% , unde:
VPFprog (prec)
VPFlim ritmicităţii prog (prec) – se obţine prin compararea valorilor efective (curente) cu cele programate
(precedente) şi alegerea celei mai mici valori.
1. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate (când este egal cu 100%);
2. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate (când este mai mic de 100%).
Aceste pierderi se obţin din următoarea relaţie:
lipsă = VPFlim ritmicităţii prog (prec) - VPFprog (prec),
Tabelul 6 Aprecierea îndeplinirii programul de producţie şi comercializare

pe ritmicitate pe decade în luna ______________
Volumul producţiei fabricate
Decade Anul precedent Anul curent obţinut în limita ritmicit progr (prec)
, mii lei P, % , mii lei P, % , mii lei P, %
A 1 2 3 4 5 6
I
II
III
Total 100 100 x
produsului.
Concluzie:
6. Analiza valorii adăugate

Din punct de vedere al conţinutului economic, valoarea adăugată reprezintă efortul propriu al
colectivului de muncă la îndeplinirea programului de producţie şi comercializare sau contribuţia proprie a
entităţii pe parcursul unei perioade de activitate, de regulă un an.
Valoarea adăugată, comparativ cu alţi indicatori de volum, se obţine prin calcule şi se exprimă numai în unităţi valorice...
În practica analitică, se utilizează două metode de calcul a valorii adăugate:
1. metoda substractivă sau sintetică;
2. metoda aditivă sau analitică.
Aplicând metoda substractivă, în baza datelor din Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI
Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii, valoarea adăugată (p/u entităţile economice care
practică activitate de producţie, comerţ, prestează servicii - inclusiv servicii de arendă) se calculează
reeşind din următoarea relaţie:
VA = VPG – CChI, unde:
VPG = Venit din vânz prod (0110) + Venit din vânz mărf (0120) + Venit din prest serv (0130) - Venit
din arendă (0150) + Alte venituri operat (0180) – Cost de proc mărf (0190) +/- Stoc produse
(2400 col 2-1) +/- Stoc producţ în curs de execuţie (2300 col 2-1) +/- Stoc mărfuri (2500 col 2-1)
CChI = CCh M (0300) + CCh ASPTR (0500)
După sensul acţiunii factorilor, volumul producţiei globale şi elementele sale componente sunt
factori cu acţiune directă, iar cheltuielile intermediare şi elementele sale componente – factori cu acţiune
indirectă.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuiază prin metoda balanţieră, corelaţia dintre factori
efectuîndu-se prin forma aditivă de legătură. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic.
Tabelul 6 Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi la devierea valorii adăugate mii lei
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Rezult infl, +/-
A 1 2 3 4
1.Venit din vânz prod (611.1) 0110
2. Venit din vânz mărf (611.2) 0120
3. Venit din prest serv (611.3) 0130
4 .Venit din locaţ (611.5 sau 612.2) 0180
5. Alte venit operat (612) 0180
6. Valoarea contab a mărf vândute (711.2) 0190
7. Mod stoc Produse 2400 (2-1)
8. Mod stoc PÎE 2300 (2-1)
9. Mod stoc Marf 2500 (2-1)
10. Volumul producţiei globale (∑1 › 9)
11. CCh Materiale 0300
12. CCh ASPTP 0500
13. Total CCh intermed 11+12
14. Valoarea adăugată 10 -13
Sursa: Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii
Concluzie:
Aplicând metoda aditivă, în baza datelor din Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI
Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii, valoarea adăugată (p/u entităţile economice care
practică activitate de producţie, comerţ, prestează servicii - inclusiv servicii de arendă) se calculează
reieşind din următoarea relaţie:
VA = CChP + CChASM + ADAI + ACChO +/- RF, unde:
+/- RF – profit sau pierdere aferentă activităţii operaţionale, calculat astfel:
VPG – CChT
Notă: cota cea mai mare trebuie sa-i revină profitului aferent activităţii operaţionale, care în dinamică trebuie să crească.
Calculul şi aprecierea valorii adăugate după structură se efectuează prin metodele de calcul: verticală
şi orizontală, cu ajutorul următorului tabel analitic.
Tabelul 7 Diagnosticul şi estimarea valorii adăugate după structură în dinamică
Anul precedent Anul curent Abaterea, +/-
Indicatori
, mii lei P, % , mii lei P, % Mii lei p.p
A 1 2 3 4 5 6
1. CChRM
2. CChASM
3. ADAI
4. ACChO
5 VPG (vezi ind 10-tab 6)
6. CChT
7. RF (5-6)
8. VA (1+2+3+4+/-7) 100 100 x
Sursa: Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii
Concluzie:
7. Analiza veniturilor din vânzări

Unul din indicatorii ce reflectă activitatea unei entități, indiferent de genul de activitate îl reprezintă
veniturile din vânzări.
Din punct de vedere al conţinutului economic, veniturile din vânzări, inclusiv din vânzarea
produselor activităţii operaţionale sunt reprezentate prin următoarea relaţie:
Vv = VVP + VVM + VPS + VEL + VCC + VCLOF + VCMF +VAAO , unde:
VVP – venituri din vânzarea produselor;
VVM – venituri din vânzarea mărfurilor;
VPS – venituri din prestarea serviciilor;
VEL – venituri din executarea lucrărilor;
VCC – venituri din contracte de construcţie;
VCLOF – venituri din contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);
VCMF – venituri din contracte de microfinanţare;
VAAO – alte venituri care pentru entitate constituie activitate operaţională
În baza datelor din ”Situaţia de profit şi pierderi”, anexa nr. 2 a Situației financiare; „Cercetare
Statistică Trimestrială 5 CI ”Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” şi Balanţa contului
611 „Venituri din vînzări”, aplicând metodele de calcul pe verticală și orizontală, la prima etapă de
analiză, se va precauta modificarea veniturilor din vânzări pe elemente ale activităţii operaţionale după
structură și evoluția acestora în dinamică sau față de altă perioadă de comparație.
În rezultatul acestei analize se pot obţine două situaţii:
1. cînd entitatea economică este îngust specializată – atunci cota unui compartiment
constituie mai mult de 85%;
2. cînd entitatea economică este larg diversificată – atunci cota unui compartiment constituie
50%, iar celelalte 50% sunt repartizate pe celelalte elemente componente.
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic.
Tabelul 8. Diagnosticul şi estimarea veniturilor din vânzări pe elemente ale activităţii operaţionale
după structură în dinamică la entitatea ____________________________
Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Ritmul
Indicatori , lei P, % , lei P, % lei p.p creşterii, %
A 1 2 3 4 5 6 7
Total 100 100 x

Sursa: „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situației financiare; Balanța de verificare pe contul 611 „Venituri din vînzări”
Concluzie:
Totuşi, pentru o apreciere mai obiectivă a acestor rezultate, în dependenţă de tipul de activitate
operațională a entităţii se recurge la un studiu mai detaliat, calculându-se la a doua etapă de analiză,
nemijlocit, factorii de influenţă.
În baza datelor din „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A”,
„Situaţiei de profit şi pierdere”, anexa nr 2 a Situației financiare şi datelor Borderoului de rulaj al
soldurilor la contul 611„Venituri din vînzări”, în condiţiile dacă:
I. entitatea economică este de producţie, se precaută influenţa factorilor respectivi, ce ţin de
„Balanţa producţiei”, reieşind din următoarea relaţie:
SI + VPF + AI = SF + VVP + AE , unde:
SI – soldul producţiei în stocuri la începutul perioadei;
VPF – volumul producţiei fabricate;
AI - alte intrări (în condiţiile când preţul la sfârşitul perioadei nu coincide cu preţul la începutul perioadei;
plusurile stabilite la inventariere; mișcările interne);
SF – soldul producţiei în stocuri la sfârşitul perioadei;
VVP – veniturile din vânzarea produselor sau volumul producţiei vândute;
AE - alte ieşiri (în condiţiile când preţul la sfârşitul perioadei nu coincide cu preţul la începutul perioadei;
lipsurile stabilite la inventariere; mișcările interne)

Tabelul 9. Date iniţiale sau Balanţa producţiei la entitatea _____________________
Indicatori Anul precedent Anul curent
A 1 2
1. Soldul producţiei în stocuri la începutul perioadei
2. Volumul producţiei fabricate
3. Alte intrări
Total
4. Soldul producţiei în stocuri la sfârşitul perioadei
5. Veniturile din vânzarea produselor
6. Alte ieşiri
Total
Sursa: „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A” , „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situației
financiare; Borderoul de rulaj al soldurilor la contul 611 „Venituri din vînzări”
În baza datelor acestui tabel se pot obține două situaţii:

1. când există egalitatea a două părţi, atunci informaţia respectivă este veridică și constituie date iniţiale
pentru analiza factorială;
2. când nu există egalitatea a două părţi, atunci informaţia respectivă este eronată şi nu poate constitui
date iniţiale pentru analiza factorială;
Concluzie:
Reieşind din această relaţie, la devierea veniturilor din vânzarea produselor influenţează următorii
factori:
VPV = SI + VPF - SF + AI - AE
Ţinând cont de sensul acţiunii factorilor, primii doi factori (SI și VPF - direcţi, iar al treilea SF –
indirect. Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda balanţieră, unde corelaţia dintre ei
are loc prin forma aditivă de legătură.
Pentru aceasta se recomandă utilizarea următorului tabel analitic.
Tabelul 3. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi, ce ţin de Balanţa producţiei la devierea
veniturilor din vânzarea produselor la entitatea ____________________________
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Rezultatul influenţei, +/-
A 1 2 3 4
1. Soldul producţiei în stocuri la începutul perioadei
2. Volumul producţiei fabricate
3. Soldul producţiei în stocuri la sfârşitul perioadei
4. Alte intrări
5. Alte ieşiri
6. Veniturile din vânzarea produselor
Sursa: „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A” , „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situației
financiare; Borderoul de rulaj al soldurilor la contul 611 „Venituri din vînzări”
Concluzie:
Studiu individual
II. entitatea economică este de comerț, reieșind din datele „Raportului statistic anual Nr.3 -
comerţ”; Raportului vânzătorului şi datelor Borderoului de rulaj al soldurilor la contul 611„Venituri
din vînzări”, se precaută influenţa factorilor respectivi, ce ţin de „Balanţa de mărfuri”, reieşind din
următoarea relaţie:
SI + I = SF + VVM + AE , unde:
SI –stocul de mărfuri la începutul perioadei;
I – intrarea mărfurilor de la furnizori;
SF – stocul de mărfuri la sfârşitul perioadei;
VVM – veniturile din vânzarea mărfurilor;
AE - alte ieşiri (în condiţiile când preţul la sfârşitul perioadei nu coincide cu preţul la începutul perioadei;
cînd entitatea „mamă” are entități „fiice (afiliate)”, subdiviziuni; când are loc returnarea mărfurilor, până la
prezentarea dărilor de seamă anuale)
Tabelul. 4 Date iniţiale sau Balanţa de mărfuri la ____________________________
Indicatori Anul precedent Anul curent
A 1 2
1. Stocul de mărfuri la începutul perioadei
2. Intrarea mărfurilor de la furnizori
Total
3. Stocul de mărfuri la sfârşitul perioadei
4. Venituri din vânzarea mărfurilor
5. Alte ieşiri
Total
Sursa: „Raportul statistic anual Nr.3- comerţ”; Raportul vânzătorului; „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situației financiare;
Borderoul de rulaj al soldurilor la contul 611 „Venituri din vînzări”
În baza datelor acestui tabel se pot obţine două situaţii:
1. când există egalitatea a două părţi, atunci informaţia respectivă este veridică și constituie date iniţiale
pentru analiza factorială;
2. când nu există egalitatea a două părţi, atunci informaţia respectivă este eronată şi nu poate constitui
date iniţiale pentru analiza factorială;
Concluzie:
Reieşind din această relaţie, la devierea veniturilor din vânzarea mărfurilor influenţează următorii
factori:
VVM = SI + I - SF - AE
Ţinând cont de sensul acţiunii factorilor, primii doi factori (SI și I – direcţi), iar ultimii doi (SF și AE
– indirecţi. Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda balanţieră, unde corelaţia dintre
ei are loc prin forma aditivă de legătură.
Pentru aceasta se recomandă utilizarea următorului tabel analitic.
Tabelul. 5 Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi, ce ţin de Balanţa de mărfuri la devierea
veniturilor din vânzarea mărfurilor la ____________________________
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Rezultatul influenţei, +/-
A 1 2 3 4
1. Stocul de mărfuri la începutul perioadei
2. Intrarea mărfurilor de la furnizori
3. Stocul de mărfuri la sfârşitul perioadei
4. Alte ieşiri
5. Venituri din vânzarea mărfurilor
Sursa: „Raportul statistic anual Nr.3- comerţ”; Raportul vânzătorului; „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situației financiare;
Borderoul de rulaj al soldurilor la contul 611 „Venituri din vînzări”
Concluzie:

Tema 4 Analiza Programului de Productie Si Com

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 4 Analiza Programului de Productie Si Com

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza gestionară, Ala COJOCARI, lector universitar, magistru, departamentul CIE, USM 2018

Tema 4 ”Analiza programului de producție și comercializare”

1. Sistemul indicatorilor valorici vizând activitatea de producţie şi comercializare

CChI = CCh M + CCh PSPTR

2. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe sortimente

lipsă = VPFlim sort prog (prec) - VPFprog (prec) ,

Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A, Calculaţia produsului.

3. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare după structură

Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A, Calculaţia produsului.

4. Analiza calității și competitivității producției

VPF efectiv (curent)

1. modificarea cantităţii produselor fabricate (factor cantitativ) a contribuit la

VPF(Q) = (QEF (1) – QPR (0)) x PPR (0) =

VPF(P) = QEF (1) x (PEF (1) – PPR (0)) =

5. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate

Tabelul 6 Aprecierea îndeplinirii programul de producţie şi comercializare

6. Analiza valorii adăugate

7. Analiza veniturilor din vânzări

Total 100 100 x

Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic.

În baza datelor acestui tabel se pot obține două situaţii:

S-ar putea să vă placă și